Decizia nr. 222/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Are ca temei 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepție ridicată de Gheorghe Pintea în Dosarul nr. 3.325/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că regulile de procedură prevăzute de dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută de norma legală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.325/111/2007, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepție ridicată de Gheorghe Pintea în cauza ce are ca obiect judecarea litigiului de muncă privind constatarea nulității absolute a contractului de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține următoarele:
1. Prevederile art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece părțile unui contract individual de muncă beneficiază de un regim juridic discriminatoriu raportat la părțile oricărui alt contract. Acestea din urmă pot folosi calea constatării nulităților într-un termen rezonabil, spre deosebire de părțile contractului de muncă care pot uza de o astfel de cale doar pe durata existenței contractului.
2. Prevederile art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. Se consideră că este încălcat liberul acces la justiție, deoarece, în cazul în care se contestă încheierea pe o perioadă determinată a contractului de muncă, efectele clauzei "perioadă determinată" s-au produs la data la care angajatorul a dispus încetarea raporturilor de muncă, fiind cunoscut că dreptul material la acțiune se naște în momentul lezării dreptului subiectiv. Așadar, dreptul la acțiunea în constatarea nulității unui contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată se naște la momentul încetării (prin neprelungire) acestuia și tot la aceeași dată el se stinge, potrivit actualelor reglementări.
Tribunalul Bihor - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu limitează accesul liber la justiție al părților.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece se aplică, în mod egal, tuturor celor vizați de norma legală. Se apreciază că este respectat inclusiv dreptul părților de a se adresa justiției.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl constituie dispozițiile
art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții care au următorul conținut:
- Art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii: "(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: [... ] d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia."
Autorul excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul la justiție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile legale criticate prevăd durata de formulare a cererilor în vederea soluționării unui conflict de muncă, în cazul în care se solicită constatarea nulității contractului individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Dispozițiile art. 283 din Codul muncii, inclusiv alin. (1) lit. d) al acestui articol, sunt norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, privind termenele de judecată în cazul judecării cererilor referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziții este o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor de muncă și exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziții se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută de norma legală, cu respectarea dispozițiilor art. 16 din Constituție.
Referitor la critica de neconstituționalitate prin invocarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin
Decizia nr. 45 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și a reținut că nu este încălcat principiul constituțional al accesului la justiție. Astfel, s-a arătat că reglementările legale criticate se întemeiază pe principiul potrivit căruia se poate cere constatarea nulității ori anularea unor acte care există. În situația în care un contract individual sau colectiv de muncă nu mai este în ființă, nu există nici clauzele acestuia, iar cererea pentru constatarea nulității lor nu mai are obiect. Este posibil însă ca efectele juridice ale unor clauze contractuale să continue ori să se producă după încetarea existenței contractelor. În asemenea situații pot fi contestate în justiție efectele juridice respective, dacă acestea sunt contrare drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale persoanei.
În litigiul în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate se contestă încetarea raporturilor de muncă prin expirarea perioadei determinate pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, susținându-se că angajarea pe durată determinată s-a făcut cu încălcarea legii, iar efectul acestei clauze s-a produs de la data încetării raporturilor juridice de muncă. Curtea, prin decizia menționată, a reținut că această clauză privind durata contractului individual de muncă putea face obiectul cererii de constatare a nulității tot timpul cât contractul a existat. Efectul clauzei s-a produs la data la care angajatorul a dispus ori a constatat încetarea raporturilor de muncă, chiar și numai prin consemnarea acestui fapt în carnetul de muncă, măsură ce poate fi contestată în termenul prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Astfel, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil nu sunt îngrădite.
Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele deciziei își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepție ridicată de Gheorghe Pintea în Dosarul nr. 3.325/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.