Decizia nr. 223/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10^1, art. 12 alin. (6) și art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10^1, art. 12 alin. (6) și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Valentin Glodean Voicu în Dosarul nr. 6.683/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând că autorul acesteia solicită interpretarea textelor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.683/3/2007, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10^1, art. 12 alin. (6) și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 , excepție ridicată de Valentin Glodean Voicu în cauza ce are ca obiect judecarea litigiului de muncă privind constatarea deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține următoarele:
1. Prevederile
art. 12 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
contravin dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituție potrivit cărora numai Guvernul poate fi abilitat să emită acte cu putere de lege. Se arată că, prin modul în care este formulat, textul de lege "permite înțelegerea că prin acte normative inferioare legii (Statutul Casei de Asigurări a Avocaților) se pot face derogări de la lege (de la art. 7 alin. 2 din Codul de procedură civilă)".
2. Prevederile art. 10^1 și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Se susține că imprecizia celor două texte de lege permite "să se ignore dispozițiile imperative privind recalcularea". Totodată, din interpretarea celor două texte s-ar putea înțelege că expresia "dispozițiile tranzitorii" ar putea stabili două categorii de pensionari în funcție de data pensionării.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă principiul constituțional al egalității.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se apreciază că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
nu face decât să stabilească aspectele generale referitoare la dreptul la pensie, precum și enumerarea categoriilor de pensii la care avocații au dreptul.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 10^1, art. 12 alin. (6) și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobată prin
Legea nr. 452/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 25 iulie 2001, dispoziții care au următorul conținut:
- Art. 10^1: "Pensiile existente la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență se vor recalcula în termen de 6 luni.";
- Art. 12 alin. (6): "Jurisdicția sistemului prevăzut la art. 1 se realizează în condițiile prevăzute de lege și de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.";
- Art. 14 alin. (3): "Dispozițiile tranzitorii privind recalcularea pensiilor aflate în plată, potrivit art. 101, precum și cele privind acordarea pensiei de retragere anticipată din profesie vor fi prevăzute de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților."
Autorul excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
și
de aprobare a acestei ordonanțe de urgență au ca obiect de reglementare exclusiv drepturile de pensie și alte drepturi de asigurări sociale acordate în cadrul sistemului de asigurări sociale ale avocaților.
Nemulțumirile autorului excepției constau în faptul că modul în care sunt formulate prevederile
art. 12 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
determină o anumită interpretare, și anume că pot fi aplicate în afara legii. Totodată, susține că din interpretarea prevederilor art. 10^1 și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
poate fi înțeles că expresia "dispozițiile tranzitorii" ar putea stabili două categorii de pensionari în funcție de data pensionării.
Analizând aceste susțineri, Curtea constată că interpretarea ori completarea cu precizări suplimentare a acestor dispoziții legale în sensul celor solicitate de autorul excepției excedează atribuțiilor Curții Constituționale. Potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Având în vedere aspectele analizate, excepția este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10^1, art. 12 alin. (6) și
art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000
privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Valentin Glodean Voicu în Dosarul nr. 6.683/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.