Decizia nr. 314/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dumagas Trade" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.664/117/2007 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului excepției vizează o omisiune legislativă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.664/117/2007, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dumagas" - S.R.L. în dosarul de mai sus, având ca obiect anularea în contencios administrativ a unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, deoarece textul nu prevede în mod expres ce se întâmplă în situația în care contravenientul este o persoană juridică, legiuitorul trebuind să prevadă că în cazul acesteia obiecțiunile cu privire la conținutul procesuluiverbal de constatare a contravenției pot fi formulate și de către prepusul contravenientului - persoană juridică, astfel încât acesta din urmă să se bucure de o garanție deplină a dreptului său la apărare.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul consacrat de textul legal criticat, respectiv acela de a face obiecțiuni, nu trebuie confundat cu dreptul la apărare, garantat părților în timpul unui proces.

Dispozițiile art. 16 din Constituție se referă la egalitatea cetățenilor în fața legii și nu au incidență în cauză.

De asemenea, dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare sunt pe deplin respectate de

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , întrucât instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constare și sancționare a contravenției este obligată, potrivit art. 33 și art. 34 alin. (2), să urmeze anumite reguli procedurale în acest sens.

În sfârșit, Guvernul mai arată că, în realitate, critica autorului excepției vizează modul de interpretare și aplicare de către instanțele de judecată a textului de lege criticat, asemenea critici neintrând, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , în competența de soluționare a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

De asemenea, critica referitoare la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor

art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

nu poate fi supusă controlului de contencios constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut:

"În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, dată fiind motivarea autorului, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, în susținerea criticilor se arată că textul legal contravine drepturilor invocate, întrucât ar trebui să mai conțină și alte elemente de natură să stabilească univoc ce se întâmplă în situația în care contravenientul este o persoană juridică. Or, o astfel de critică excedează controlului de contencios constituțional, dezlegarea problemei juridice ținând de modul de interpretare și de aplicare a legii care este atributul exclusiv al instanței de drept comun. De altfel, anumite aspecte au fost dezlegate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 5 decembrie 2007, prilej cu care instanța supremă a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției. O astfel de concluzie a fost desprinsă ca urmare a interpretării dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , stabilindu-se că numai lipsa mențiunilor limitativ enumerate în art. 17 atrage nulitatea absolută a procesului-verbal și, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească actul, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor, nulitatea nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Dumagas Trade" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.664/117/2007 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2008.