Schema din 25 martie 2008

Acordarea ajutoarelor de stat pentru IMM-uri în cadrul acestei scheme se face cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute în Regulamentul CE nr. 70/2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru întreprinderi mici și mijlocii*1), denumit în continuare Regulament, modificat și completat prin Regulamentul CE nr. 364/2004, Regulamentul CE nr. 1.857/2006 și Regulamentul CE nr. 1.976/2006.

------------------

*1) JO L 10, 13.01.2001, p. 33.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, este autoritatea responsabilă pentru această schemă, iar implementarea prezentei schemei se asigură prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

2. Scopul și obiectivele schemei

Obiectivele generale ale prezentei scheme sunt desprinse din strategia națională a sectorului IMM și vizează creșterea competitivității întreprinderilor de procesare și marketing al produselor agricole prin diversificarea produselor obținute și prin obținerea și utilizarea surselor de energie regenerabilă și a biocombustibililor.

Obiectivele specifice ale prezentei scheme vizează:

a) introducerea și dezvoltarea tehnologiilor și procedeelor pentru obținerea de produse alimentare, altele decât cele prevăzute de anexa 1 la Tratatul CE, precum și pentru obținerea și utilizarea surselor de energie regenerabilă și a biocombustibililor;

b) adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare, atât a activității de procesare, cât și celei de distribuție a produselor obținute;

c) îmbunătățirea competitivității întreprinderilor sprijinite;

d) creșterea calității produselor obținute și a siguranței alimentare;

e) creșterea siguranței ocupaționale și protejarea mediului.

3. Necesitatea implementării schemei

În conformitate cu Strategia guvernamentală pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2004-2008, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.280/2004 *2), România recunoaște și apreciază importanța sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice, bazată pe cunoaștere.

------------------

*2) Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 27 august 2004.

Potrivit unui studiu efectuat de Autoritatea Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (ANIMMC) la sfârșitul anului 2006*3), din punct de vedere demografic, densitatea IMM a crescut, ajungând la 26 IMM/1.000 locuitori, dar rămâne mult sub media UE care este de peste 50 IMM/1.000 locuitori. Regiunea București-Ilfov, cu o densitate de 48,56 IMM/1.000 locuitori, este singura zonă din țară cu o demografie comparabilă cu cea a țărilor UE, urmează regiunile NV, V și Centru, cu intensități demografice de ordinul 25 IMM/1.000 locuitori, regiunea SE cu cca 23 IMM/1.000 locuitori și, cu intensitate demografică foarte scăzută, sub 18, se înregistrează regiunile SV, S și NE. Se poate concluziona că atractivitatea zonei București-Ilfov pentru investitori este maximă, conducând la o aglomerare de firme în zona capitalei (53/1.000), în timp ce județele din Muntenia, Oltenia și nordul Moldovei nu prezintă interes investițional. Județele Vaslui și Botoșani au sub 11 IMM/1.000 locuitori.

------------------

*3) http://www.animmc.ro

Un alt aspect surprins în același studiu îl reprezintă declanșarea procesului concurențial. Principalul efect al concurenței îl constituie exodul peste granițe al forței de muncă calificate și înalt calificate. Dacă în urmă cu 15 ani calificarea era unul dintre punctele forte ale României, în prezent ne confruntăm cu o acută lipsă de forță de muncă calificată, iar nivelul calificării a devenit în peste 80% din cazuri principalul criteriu de angajare a personalului în sectorul IMM.

Se mai poate remarca faptul că România se situează printre tarile cu o foarte slabă reprezentare a tinerilor în afaceri, iar acordarea unor șanse sporite tineretului de a se lansa și de a-și utiliza capacitățile în avantajul țării trebuie privită ca o investiție cu mari șanse de succes.

Un alt aspect semnalat prin analiza menționată constă în lipsa de mobilitate a firmelor, în sensul că există puține transferuri de afaceri, puține schimbări de localitate și puține schimbări ale obiectului de activitate. Conservatorismul poate fi interpretat ca un aspect pozitiv din punctul de vedere al șanselor de creștere economică constantă și continuă, dar poate fi nociv din punctul de vedere al managementului schimbării, al adaptării rapide la o nouă conjunctură.

În prezent există disparități profunde la nivel regional, mai ales între zonele urbane și rurale, în ceea ce privește mediul de afaceri, fapt datorat în principal unei infrastructuri slab dezvoltate în spațiul rural, lipsei resurselor financiare ale potențialilor beneficiari, dificultăților de accesare a creditelor, dar și slabei pregătiri antreprenoriale. Microîntreprinderile existente în spațiul rural sunt în număr redus și acoperă doar o gamă restrânsă de activități productive și servicii, nevalorificând suficient resursele locale.

În anul 2005, conform datelor statistice în spațiul rural erau 64.591 microîntreprinderi, IMM. Numărul mediu de salariați din microîntreprinderile din spațiul rural era de 113.332 de persoane. De asemenea, numărul total de întreprinzători privați din mediul rural era de 140.873, din care:

- 65.544 de asociații familiale;

- 75.329 de persoane independente.

În ceea ce privește dimensiunea întreprinderilor din industria alimentară, două treimi din acestea sunt de dimensiuni mici, având sub 9 angajați, în timp ce doar 1% sunt mari, cu peste 250 de angajați.

În perioada de preaderare, prin Programul SAPARD au fost sprijinite investițiile în industria alimentară. Astfel, din 202 obiective de investiții finalizate în cadrul măsurii 1.1 "Îmbunătățirea procesării și comercializării produselor agricole și piscicole", reprezentând obiective noi și modernizări, un număr de 85 au aparținut sectorului "Carne și ouă", 48 sectorului "Lapte și produse lactate", 27 sectorului "Cereale", 24 sectorului "Vin", 17 sectorului "Legume-fructe și cartofi", iar un obiectiv sectorului "Oleaginoase". Prin program nu au putut fi însă acoperite toate sectoarele pentru realizarea de investiții (de exemplu, sectorul panificației).

Se impune astfel adaptarea întregului sector agroalimentar la standardele comunitare și totodată promovarea investițiilor integrate, având ca beneficii creșterea competitivității IMM-urilor și dezvoltarea armonioasă a economiei moderne.

Totodată, în condițiile necesității conformării cu Directiva UE 2003/30/CE și în perspectiva reducerii importurilor de produse energetice, România trebuie să dezvolte o nouă categorie de combustibili, respectiv biocombustibilii. Prezenta schemă urmărește, printre altele, să stimuleze operatorii economici din România să inițieze și/sau să-și extindă activitatea de producere a biocombustibililor, ceea ce va conduce la crearea de locuri de muncă și la deschiderea de noi piețe pentru producția agricolă.

Sprijinirea investițiilor destinate obținerii și utilizării surselor de energie regenerabilă prin procesarea produselor agricole va conduce la un grad mai ridicat de protecție a mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Utilizarea biocombustibililor permite reducerea emisiei de dioxid de carbon în atmosferă cu 80%, a emisiei de dioxid de sulf cu 100% față de motorina clasică. Biodieselul este biodegradabil și se degradează de 4 ori mai repede decât dieselul obișnuit, prin folosirea sa reducându-se zgomotul de funcționare al motorului față de dieselul obișnuit.

Prin sprijinul acordat sectorului IMM se va contribui substanțial la realizarea produsului intern brut și la crearea de noi locuri de muncă. IMM își vor mări abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe piețe puternic competitive și de adaptare rapidă la schimbările structurale și ciclice ale economiei globale un sector IMM bine dezvoltat putând astfel să sprijine stabilitatea și creșterea macroeconomică.

4. Baza legală

Ajutorul de stat se acordă în cadrul prezentei scheme dacă beneficiarul a adresat, înainte de demararea lucrărilor de executare a proiectului de investiții, o cerere pentru ajutor și dacă ADPRP a confirmat ulterior în scris, sub rezerva unor verificări mai detaliate, că proiectul îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite în schemă.

Dacă lucrările încep anterior îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1), proiectul nu este eligibil pentru ajutor.

Un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul prezentei scheme, cu condiția ca primul să fie finalizat.

Criteriile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului sunt:

a) proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al prezentei scheme și cu cel puțin unul dintre obiectivele specifice;

b) beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie să dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul;

c) beneficiarul trebuie să asigure cofinanțarea investiției;

d) beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele și acordurile conform legislației în vigoare din domeniul sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar și de mediu necesare realizării investiției în cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investiții, potențialii beneficiari trebuie să obțină acordul de mediu în conformitate cu legislația națională. În anumite situații menționate în legislație, acordul de mediu este însoțit obligatoriu de studiul de impact de mediu.

9. Procedura de selecție a proiectelor

După verificarea eligibilității proiectelor de către APDRP, fiecare proiect eligibil va fi punctat în funcție de sistemul de punctaj stabilit înaintea lansării sesiunii depunerii de proiecte. AM PNDR, în consultare cu Comitetul de monitorizare, va stabili sistemul de punctaj, precum și criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal.

Selecția va fi făcută de Comitetul de selecție, care este un organism tehnic prezidat de către AM PNDR și care are în componență reprezentanți ai AM PNDR și ai APDRP. Rolul Comitetului de selecție este de a face propuneri către AM PNDR pentru finanțarea proiectelor pe baza regulilor de selecție stabilite.

APDRP va întocmi o listă a proiectelor eligibile în ordinea punctajului obținut și o va transmite Comitetului de selecție.

Când valoarea totală a proiectelor eligibile primite se situează sub valoarea totală a alocării financiare, Comitetul de selecție va întocmi un raport pe care îl va transmite către directorul general al AM PNDR pentru aprobare.

Când valoarea totală a proiectelor eligibile primite se situează peste valoarea totală a alocării financiare, Comitetul de selecție va aplica sistemul de punctare și, atunci când este necesar, criteriile pentru departajarea proiectelor cu punctaj egal și va întocmi un raport pe care îl va transmite către directorul general al AM PNDR pentru aprobare.

Pe baza rapoartelor primite de la Comitetul de selecție, AM PNDR va lua decizia finală asupra selecției proiectelor depuse.

În aplicarea criteriilor de selecție, în cadrul prezentei scheme sunt considerate sectoare prioritare sectorul panificație și sectorul privind producerea și utilizarea energiei regenerabile și a biocombustibililor.

Criteriile de selecție aplicabile în cadrul prezentei scheme sunt:

● microîntreprinderi care se adaptează la standardele comunitare;

● IMM-uri din sectoare prioritare, în ordinea de priorități stabilită în cadrul măsurii 123;

● IMM-uri din zone unde există materie primă disponibilă și nu există capacități de procesare;

● IMM-uri care să nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR;

● IMM-uri care sunt atât producătoare de materie primă, cât și procesatoare.

10. Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Intensitatea brută a ajutoarelor de stat acordate în cadrul prezentei scheme este:

a) 40% din totalul cheltuielilor eligibile aferente proiectelor ce se realizează în regiunea București-Ilfov;

b) 50% din totalul cheltuielilor eligibile aferente proiectelor ce se realizează în celelalte 7 regiuni de dezvoltare.

Valoarea maximă a ajutorului în cadrul prezentei scheme nu va depăși 3.000.000 euro/proiect.

În cadrul acestei scheme sunt considerate investiții inițiale: (i) investițiile în imobilizări corporale și necorporale referitoare la înființarea unei unități, la extinderea unei unități existente, la diversificarea producției unei unități pe noi piețe de produse, la o schimbare fundamentală a ansamblului procesului de producție a unei unități existente; sau (îi) achiziția unor active fixe, legate direct de o unitate, atunci când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziție, iar activele sunt cumpărate de un investitor independent. Simpla achiziție a acțiunilor unei întreprinderi nu se consideră o investiție inițială.

Următoarele categorii indicative de cheltuieli aferente investițiilor în active corporale sunt considerate cheltuieli eligibile:

● construcții noi și/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producție, inclusiv construcții destinate protecției mediului, infrastructură internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor;

● construcții noi și/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice angro;

● achiziții sau achiziții în leasing financiar de noi utilaje, instalații, echipamente, aparate;

● investiții pentru îmbunătățirea controlului intern al calității materiei prime, semifabricatelor, produselor și subproduselor obținute în cadrul unităților de procesare și marketing (construcții și/sau echipamente);

● investiții pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (construcții și/sau echipamente);

● achiziții sau achiziții în leasing financiar de noi mijloace de transport specializate, necesare activității de producție și marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.

Cheltuielile legate de achiziția activelor în leasing, altele decât terenuri și clădiri, pot fi considerate eligibile doar în cazul în care leasingul ia forma unui leasing financiar și prevede obligația beneficiarului de a cumpăra bunurile respective în perioada de implementare a proiectului, până la ultima cerere de plată.

În cadrul prezentei scheme sunt considerate cheltuieli eligibile aferente investițiilor în active necorporale, cheltuielile pentru dobândirea drepturilor de brevet, a licențelor, know-how-ului sau a cunoștințelor tehnice nebrevetate, după cum urmează:

a) cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziționarea de patente și licențe pentru pregătirea implementării proiectului;

b) achiziționarea de software.

Activele necorporale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

● să fie utilizate în exclusivitate în locația care a beneficiat de ajutor de stat;

● să fie considerate active amortizabile;

● să fie achiziționate în condiții de piață;

● să fie incluse în categoria activelor proprii ale firmei și să rămână în locația care a beneficiat de ajutor de stat pentru cel puțin 5 ani, termen calculat din momentul în care investiția a fost finalizată.

Investiția inițială realizată cu ajutor de stat acordat în cadrul prezentei scheme trebuie menținută în locația în cauză pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la momentul finalizării proiectului de investiții.

Regula prevăzută la alin. (1) nu împiedică înlocuirea instalațiilor sau echipamentelor uzate moral în decursul acestei perioade de 5 ani datorită schimbărilor tehnologice rapide, cu condiția ca activitatea economică să se desfășoare în continuare în locația în cauză pentru o durată egală cu perioada minimă prevăzută mai sus.

12. Durata de aplicare a schemei

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat care va fi acordat în cadrul prezentei scheme, angajată pe durata de aplicare a acesteia, este echivalentul în lei a 118.125.000 euro contribuție publică.

Sprijinul public nerambursabil se compune din 80% contribuție comunitară - FEADR și 20% contribuție națională - bugetul de stat.

Implementarea prezentei scheme se desfășoară după cum urmează:

a) lansarea apelului de proiecte de către APDRP pe site-ul oficial;

b) primirea și înregistrarea cererilor de finanțare la OJPDRP;

c) verificarea administrativă (verificarea conformității cererilor și a documentelor însoțitoare) - numai proiectele care trec de aceasta etapă vor putea face obiectul etapei următoare - de către OJPDRP;

d) verificarea eligibilității solicitantului și a proiectului - diferențiat, după tipul de proiect, și anume: de către OJPDRP pentru proiecte fără lucrări de construcții/montaj și de către CRPDRP pentru proiecte cu lucrări de construcții/montaj; numai proiectele care trec de această etapă vor putea face obiectul etapei următoare;

e) selecția proiectelor;

f) întocmirea și semnarea contractului de finanțare la CRPDRP;

g) depunerea cererii de plată însoțite de documentele justificative la OJPDRP;

h) acordarea finanțării nerambursabile - se face de către APDRP, numai pe bază de documente justificative, după verificarea cheltuielilor și autorizării plății de către CRPDRP;

i) monitorizarea implementării proiectelor de către APDRP.

Solicitanții trebuie să prezinte declarații pe propria răspundere referitoare la:

a) încadrarea în categoria de IMM, conform modelului*12) prezentat în anexa nr. 1 la prezenta schemă de ajutor de stat;

-------------

*12) Model conform anexei nr. 1 la

Legea nr. 346/2004

privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

b) neîncadrarea în categoria de "firmă în dificultate", conform modelului prezentat în anexa nr. 2 la prezenta schemă de ajutor de stat;

c) ajutoare de minimis și alte ajutoare de stat primite pentru aceleași costuri eligibile, cu menționarea bazei legale, conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la prezenta schemă de ajutor de stat.

OJPDRP va efectua toate verificările necesare pentru a stabili dacă potențialii solicitanți întrunesc condițiile pentru a beneficia de ajutor de stat, pe baza declarațiilor pe propria răspundere și a documentelor depuse de aceștia.

Detalierea modalității de derulare a prezentei scheme se găsește în Ghidul solicitantului, acesta fiind publicat pe site-ul www.apdrp.ro.

APDRP trebuie să păstreze înregistrări detaliate referitoare la ajutoarele acordate în cadrul acestei scheme. Aceste evidențe care conțin informațiile necesare pentru a stabili dacă sunt respectate condițiile de exceptare definite în Regulament, inclusiv informații legate de statutul de întreprindere mică sau mijlocie, trebuie păstrate timp de 10 ani de la data acordării ultimului ajutor.

Beneficiarii de ajutor de stat au obligația să țină o evidență specifică a tuturor ajutoarelor primite atât în baza prezentei scheme, cât și a altor scheme de ajutor de stat.

AM PNDR, pe baza datelor furnizate de APDRP, va transmite o raportare anuală Consiliului Concurenței cu privire la implementarea prezentei scheme în forma prevăzută de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin

Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007 *13).

----------------

*13) Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 26 iunie 2007.

De asemenea, în vederea transmiterii la Comisia Europeană, va fi prezentat Consiliului Concurenței un raport anual în forma prevăzută la anexa III la Regulament.