Decizia nr. 269/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ioan Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A." la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/1999

privind înființarea Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A, excepție ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru și Ion Cornea în dosarele nr. 12.351/3/2007, nr. 12.175/3/2007, nr. 12.536/3/2007, respectiv nr. 12.538/3/2007 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 februarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 4 martie 2008.

Pe data de 4 martie, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului în vederea pronunțării, Curtea a amânat pronunțarea la data de 6 martie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 12.351/3/2007, Încheierea din 5 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 12.175/3/2007, Încheierea din 21 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 12.536/3/2007, și Încheierea din 21 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 12.538/3/2007, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A." la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/1999

privind înființarea Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A. Excepția a fost ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru și Ion Cornea cu prilejul soluționării unor contestații formulate împotriva ordinelor de revocare din funcția de director executiv.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A. prevede o modalitate arbitrară de încetare a contractului de muncă, respectiv revocarea, modalitate ce nu asigură salariatului posibilitatea de a o contesta potrivit reglementărilor dreptului muncii. Astfel, în opinia lor, se creează o situație de inegalitate în raport cu ceilalți salariați, care se bucură de măsurile de protecție impuse de legislația muncii, dar și o inegalitate în raporturile cu angajatorul. În plus, consideră că este încălcat și dreptul la muncă. Argumentul pe care îl aduc în favoarea acestor susțineri este că textul de lege criticat se referă la directorii executivi ca fiind "salariați", deci supuși dispozițiilor Codului muncii, însă prevede revocarea ca modalitate de încetare a contractului de muncă, ceea ce contravine legislației muncii.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în completul constituit în Dosarul nr. 12.351/3/2007, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat sub aspectul constituționalității reglementează raporturile juridice ale salariatului, ce ocupă funcția de director executiv, cu societatea, precum și o modalitate de încetare a contractului de muncă în acest caz, constituind o reglementare specială care se interpretează și se completează cu dispozițiile de drept comun în materia dreptului muncii, fără a aduce atingere dispozițiilor art. 16 și art. 41 din Constituție. Mai arată că, în realitate, chestiunile invocate de autorul excepției țin de aplicarea legii, astfel că nu sunt de competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de drept comun.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în completul constituit în Dosarul nr. 12.175/3/2007, consideră că textul de lege criticat nu este constituțional. În acest sens, arată că prin includerea în art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A. a prevederii potrivit căreia revocarea directorilor executivi constituie cauză de încetare a contractului individual de muncă s-a statuat posibilitatea modificării unilaterale a clauzelor contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, cu încălcarea dispozițiilor imperative din cap. III art. 41-48 din Codul muncii și, implicit, a prevederilor art. 53 din Constituție.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în completul constituit în dosarele nr. 12.536/3/2007 și nr. 12.538/3/2007, consideră că textul de lege criticat nu este constituțional. Astfel, în opinia sa, chiar dacă s-ar interpreta că revocarea este o cauză de încetare a contractului de muncă, care se adaugă la cele prevăzute de Codul muncii, controlul legalității acestei măsuri nu poate fi efectuat prin raportare la normele generale, căci legiuitorul a prevăzut pentru fiecare dintre cauzele de încetare obligații specifice pentru angajator. Dacă în cazul tuturor celorlalți salariați sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii, excluderea directorilor executivi ai Loteriei Române, care au calitatea de salariați la rândul lor, nu are nicio justificare, astfel că sunt încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și art. 41 din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că Loteria Română este societate comercială, iar acolo unde statutul acestei societăți nu prevede altfel, se aplică în mod corespunzător dispozițiile

Legii nr. 31/1990

privind numirea și revocarea directorilor de către consiliul de administrație. De asemenea, arată că încetarea contractului individual de muncă apare ca o consecință a pierderii funcției, deoarece raportul de muncă este accesoriu calității de director executiv și se referă la calitatea de salariat al societății deținută de persoana aflată în funcție. De altfel, orice persoană care aspiră să devină director executiv are prefigurată posibilitatea consiliului de administrație de a decide cu privire la revocarea sa din funcție și, implicit, asupra încetării raportului de muncă. În ceea ce privește conformitatea textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi, arată că angajatorul și salariatul nu se află pe poziții de egalitate, subordonarea fiind de esența raporturilor de muncă. De asemenea, Guvernul consideră că nu este încălcat nici dreptul fundamental la muncă, deoarece funcția de director executiv, presupunând implicit calitatea de salariat, nu poate fi menținută în absența funcției. În sfârșit, arată că nu sunt aduse restrângeri dreptului la muncă.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Astfel, arată că art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A. nu este contrar principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, consideră că nu este îngrădit dreptul la muncă, iar dispozițiile art. 15 și art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A." la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/1999

privind înființarea Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 octombrie 1999, dispoziții potrivit cărora: "Directorii executivi sunt salariați ai Loteriei Române, revocarea acestora constituind cauză de încetare a contractului lor individual de muncă. Directorii executivi nu pot fi membri ai consiliului de administrație."

Autorii excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor prevederi constituționale: art. 15 alin. (1), prin care se arată că "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea"; art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor; art. 41 privind dreptul la muncă; și art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, consideră că se contravine și art. 20 din Constituție, referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articole ce privesc egalitatea în drepturi și dreptul la muncă.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că problemele ridicate de autorii excepției pornesc de la redactarea aparent contradictorie a textului de lege criticat. Astfel, art. 16 alin. (2) din Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A., derogând de la dispozițiile

Legii nr. 31/1990

privind societățile comerciale, referitoare la numirea directorilor, prevede că directorii executivi ai Loteriei Naționale sunt salariați ai acestei societăți comerciale, ceea ce atrage incidența normelor specifice dreptului muncii. În același timp, textul de lege criticat prevede că o cauză de încetare a contractului individual de muncă o reprezintă revocarea din funcție, fapt ce creează incertitudine cu privire la incidența normelor de drept aplicabile în această situație. Autorii excepției consideră că aplicarea dispozițiilor specifice contractului de mandat ar fi în contradicție cu statutul lor de salariați și i-ar plasa într-o poziție de inferioritate atât față de angajator, cât și față de ceilalți salariați.

Analizând aceste aspecte, Curtea reține că textul de lege criticat, care stabilește că directorul executiv este salariat al Loteriei Române, plasează, într-adevăr, acest raport juridic în sfera prevederilor specifice dreptului muncii. Acest raport de muncă, însă, este caracterizat de clauze specifice ce își găsesc justificarea în însăși modalitatea specifică de dobândire a funcției de director executiv, anume prin numire de către președintele consiliului de administrație. Astfel, încheierea contractului de muncă este subsecventă și subordonată dobândirii funcției de director executiv, iar revocarea din funcție atrage în mod firesc, ca efect, încetarea contratului de muncă, aspect pe care cel care ocupă funcția de director executiv îl cunoaște încă din momentul încheierii contractului individual de muncă. Faptul că prin prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate este instituită o clauză specifică, derogatorie de la dreptul comun, cu privire la încetarea contractului individual de muncă, nu are semnificația încălcării dreptului la muncă. În acest sens, trebuie reținut și faptul că, potrivit art. 1 alin. (2) din Codul muncii, "se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii".

În continuare, Curtea reține că principiul egalității în drepturi nu presupune omogenitate, iar existența unor situații obiectiv diferite justifică un tratament juridic diferențiat. Prin urmare, nu se poate vorbi despre existența unei egalități între directorul executiv, care ocupă această funcție prin numirea de către președintele consiliului de administrație, validată de către acest consiliu, și ceilalți salariați ai societății comerciale, al căror contract individual de muncă nu este subordonat unei asemenea condiții.

De asemenea, analizând raporturile dintre angajator și salariat față de principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea reține că aceștia nu se află pe poziții de egalitate, raporturile de muncă presupunând subordonarea salariatului față de angajator.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) din anexa "Statutul Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A." la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/1999

privind înființarea Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A., excepție ridicată de George Stan, Ecaterina Deaconu, George Sorin Croitoru și Ion Cornea în dosarele nr. 12.351/3/2007, nr. 12.175/3/2007, nr. 12.536/3/2007, respectiv nr. 12.538/3/2007 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2008.