Decizia nr. 291/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 195/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) privind circulația pe drumurile publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Adrian Tofan în Dosarul nr. 4.239/182/2007 al Judecătoriei Baia Mare.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă normele constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.239/182/2007, Judecătoria Baia Mare a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată în dosarul menționat de Adrian Tofan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că incriminarea refuzului de a se supune recoltării probelor biologice încalcă drepturile fundamentale invocate, în condițiile în care recoltarea de sânge reprezintă o intervenție medicală ce se exercită asupra corpului unei persoane. Se arată că, față de prevederile
art. 13 din Legea nr. 46/2003 , orice persoană, așadar și conducătorul auto, are dreptul de a refuza orice intervenție medicală asupra sa.
Judecătoria Baia Mare apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu intră în contradicție cu principiile constituționale, respectiv cu cele din actele internaționale invocate. Se face referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie - cauza Saunders împotriva Regatului Unit, 1996.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, drepturile constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate nefiind încălcate prin normele criticate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl constituie prevederile
art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței de produse sau substanțe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani."
Se susține că
art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
încalcă dispozițiile constituționale ale art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, raportate la art. 1, 17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind obligația de a respecta drepturile omului, interzicerea abuzului de drept și limitarea folosirii restrângerii drepturilor. Se invocă, de asemenea, contradicția dintre textul de lege criticat și
art. 13 din Legea nr. 46/2003
privind drepturile pacientului.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că asupra constituționalității normelor conținute în
art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , în raport de aceleași critici, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, cu prilejul analizării
art. 79 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
(forma anterioară republicării), în raport de prevederile art. 22, 23 și 53 din Constituție, invocate și în prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu,
deciziile nr. 456 din 28 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, și nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, prin care Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reținute, că acest text de lege nu încalcă dispozițiile constituționale menționate.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus amintite sunt valabile și în prezenta cauză.
În plus, în prezenta cauză este invocată contradicția dintre textul de lege criticat și
art. 13 din Legea nr. 46/2003
privind drepturile pacientului. Asemenea critici nu pot fi reținute, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și nici coroborarea sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 87 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, excepție invocată de Adrian Tofan în Dosarul nr. 4.239/182/2007 al Judecătoriei Baia Mare.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.