Decizia nr. 306/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. 6^1 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. 6^1 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului vizează redactarea eliptică a textului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 12.283/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 228 alin. 6^1 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Tudorică Nell în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece, de vreme ce hotărârea procurorului de a nu începe urmărirea penală este supusă controlului judiciar prin plângerea în fața judecătorului, ar trebui ca și hotărârea procurorului de a dispune începerea urmăririi penale să poată fi atacată în același mod.
Judecătoria Sectorului 1 București opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece prin faptul că articolele legale criticate conferă posibilitatea promovării căii de atac a plângerii doar în privința soluțiilor prin care procurorul a pronunțat o soluție de netrimitere în judecată se creează o inechitate pentru învinuitul devenit inculpat, care, prin promovarea unei căi de atac împotriva rezoluției de începere a urmăririi penale, ar putea obține o soluție favorabilă și ar evita astfel o procedură care implică audierea sa, propunerea de probe în apărare etc. De asemenea, prin posibilitatea promovării unui astfel de control judiciar s-ar evita o prelungire inutilă a cercetării cauzei cu care a fost învestit organul de urmărire penală.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu cuprind privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi prevăzute de art. 4 și 16 din Legea fundamentală. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, precum și instituirea regulilor de exercitare a căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, în temeiul art. 126 și 129 din Constituție.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstitu ționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 228 alin. 6^1, cu denumirea marginală Începerea urmăririi penale, și art. 278^1 alin. 1, cu denumirea marginală Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
- Art. 228 alin. 6^1: "Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale se poate face plângere la instanța de judecată, potrivit art. 278^1și următoarele.";
- Art. 278^1 alin. 1: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate critică reglementarea art. 228 alin. 6^1 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât nu asigură posibilitatea atacării în fața judecătorului și a altor acte ale procurorului, cum ar fi rezoluția de începere a urmăririi penale. Or, prin critica de neconstituționalitate se are în vedere completarea textelor legale criticate, soluția legislativă în cauză nemulțumindu-l pe autorul excepției din perspectiva unor omisiuni referitoare la norme ori instituții a căror existență ar fi dorit-o. Așa fiind, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
În consecință, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, neintrând în competența Curții Constituționale modificarea actului supus controlului său în sensul dorit de autorul excepției.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 228 alin. 6^1 și art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Tudorică Nell în Dosarul nr. 12.283/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.