Decizia nr. 256/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Cristina Liliana Airabedian în Dosarul nr. 14.865/212/2007 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părțilorκ față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, indicând, în acest sens,
a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 14.865/212/2007, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor.
Excepția a fost ridicată de Cristina Liliana Airabedian într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține că dispozițiile de lege criticate prin aceea că stabilesc competența teritorială de judecată a plângerii contravenționale a judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția sunt de natură a bloca accesul liber la justiție și dreptul la libera circulație ale persoanei lipsite de mijloace materiale, care nu se poate deplasa în acea localitate la fiecare termen de judecată. În plus, deoarece procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, ar trebui ca, potrivit dreptului comun în materia contenciosului administrativ, competența teritorială de soluționare a plângerii contravenționale să aparțină instanței de la domiciliul reclamantului.
Judecătoria Constanța - Secția civilă opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Textele legale criticate reprezintă o aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în sensul competenței atribuite de art. 126 alin. (2) din Constituție legiuitorului, care poate institui, pentru situații deosebite, reguli speciale în ceea ce privește stabilirea competențelor instanțelor de judecată și a procedurii de judecată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
sunt constituționale. Acestea nu sunt de natură a încălca principiul accesului liber la justiție atâta vreme cât plângerea contravențională se soluționează de către o instanță de judecată. În plus, texul legal criticat conține norme de procedură, fiind expresia atributului exclusiv al legiuitorului, conferit de art. 126 alin. (2) din Constituție, de a stabili competența instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată. Dispozițiile art. 25 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, al căror conținut este următorul: "Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția."
Autoarea excepției consideră că prin dispozițiile legale citate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 25 - Libera circulație.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare. Prin
Decizia nr. 813 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, Curtea, respingând excepția, a constatat că "textul de lege criticat nu îngrădește dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, și anume instanța competentă să soluționeze plângerea. Această modalitate de reglementare reprezintă însă opțiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, privind competența și procedura în fața instanțelor judecătorești. Prin reglementarea criticată legiuitorul nu a înțeles să limiteze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestor drepturi constituționale".
Curtea constată, așadar, că sub aspectul criticilor de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție nu au intervenit elemente noi, astfel că cele reținute de Curte în jurisprudența mai sus menționată se aplică și în prezenta cauză.
În plus, autoarea excepției invocă neconformitatea prevederilor
art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor față de art. 25 din Constituție referitor la libera circulație. Curtea constată însă că aceste norme fundamentale nu au incidență în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 32 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Cristina Liliana Airabedian în Dosarul nr. 14.865/212/2007 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.