Decizia nr. 351/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Eleonora Mateescu în Dosarul nr. 2.829/46/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Eleonora Mateescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată.

Ministerul Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că în cauză sunt invocate probleme de interpretare și aplicare a legii, care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 18 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.829/46/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Eleonora Mateescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care îi exclude pe moștenitori din categoria persoanelor care pot continua acțiunea în repararea de către stat a pagubei suferite. Se arată în acest sens că, "prin moștenire, se transmite întreg patrimoniul defunctului, care conține drepturile sale patrimoniale, dar și acțiunile în justiție prin care acestea sunt apărate.[....] Interpretarea literală a prevederilor art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală ar avea drept consecință golirea de conținut a prevederii constituționale care garantează dreptul la moștenire, pentru că ar exclude un drept patrimonial care nu are caracter viager și netransmisibil, de la transmisiunea către moștenitori, permițând în schimb o asemenea transmisiune numai către persoanele aflate în întreținerea victimei, chiar dacă acestea nu au și calitatea de moștenitori".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate "este întemeiată, întrucât răspunderea statului este răspundere delictuală, iar dreptul de proprietate este patrimonial și se transmite cu toate acțiunile care îl protejează". În același timp, însă, arată că "dispozițiile art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, cerute a fi supuse controlului de constituționalitate, nu contravin nici normelor constituționale privind accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, vizând, în realitate, evitarea consecințelor nefaste asupra celerității judecării cauzei".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că acțiunea reglementată de art. 504-507 din Codul de procedură penală "are ca obiect repararea unui prejudiciu fără caracter patrimonial, un prejudiciu moral, iar în caz de deces al persoanei îndreptățite, acțiunea poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa. Prin includerea acestor persoane în categoria titularilor acțiunii, legiuitorul a urmărit protejarea lor și compensarea lipsei sprijinului financiar produs după moartea persoanei condamnate pe nedrept, cu sumele pe care aceasta le-ar fi putut obține din partea statului pentru prejudiciul suferit. Dreptul celorlalți moștenitori nu este afectat prin dispozițiile art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât nu se aduce atingere dreptului lor legal de a obține patrimoniul defunctului în integralitatea lui sau o fracțiune a acestuia, așa cum se găsea la data deschiderii succesiunii".

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. Arată că textul de lege criticat, potrivit căruia acțiunea în repararea pagubei poate fi continuată sau pornită după decesul persoanei care a fost condamnată definitiv, numai de către persoanele care se aflau în întreținerea sa, restrânge sfera persoanelor îndreptățite să beneficieze de dreptul la acțiune, fiind excluse astfel persoanele care, fără să se afle în această situație, au calitatea de moștenitori. Având în vedere faptul că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituție, "statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare" și faptul că dreptul la acțiune are ca obiect repararea unui prejudiciu patrimonial, [....] acest drept se transmite moștenitorilor; or, prin excluderea acestora, se încalcă dreptul la acțiune al acelor categorii de persoane care, deși pot avea calitatea de moștenitori, nu se aflau în întreținerea defunctului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Acțiunea pentru repararea pagubei poate fi pornită de persoana îndreptățită potrivit art. 504, iar după moartea acesteia poate fi continuată sau pornită de către persoanele care se aflau în întreținerea sa."

Se susține că acest text de lege încalcă prevederile constituționale ale art. 46 privind dreptul la moștenire.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost ridicată, Curtea constată că, în realitate, prin criticile formulate se pune în discuție modul de interpretare și de aplicare a art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală. Se solicită instanței de contencios constituțional să statueze cu privire la interpretarea textului de lege criticat, text care, în opinia autoarei excepției (împărtășită și de instanța de apel), îi include și pe moștenitori între titularii acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 504 din Codul de procedură penală (repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul condamnării sau al privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal). Potrivit susținerilor autoarei excepției, o altă interpretare - "literală" - a prevederilor art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală "ar avea drept consecință golirea de conținut a prevederii constituționale care garantează dreptul la moștenire".

O asemenea solicitare excedează competenței de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității dispozițiilor legale cu care a fost sesizată. Interpretarea și aplicarea legii în cauzele deduse judecății este de competența instanțelor judecătorești, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În plus, asupra interpretării și aplicării dispozițiilor art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală este chemată să se pronunțe, în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, această problemă făcând obiectul recursului declarat de Ministerul Finanțelor Publice. În aceste condiții, o pronunțare a Curții Constituționale în sensul solicitat de autoarea excepției ar conduce, practic, la substituirea instanței de recurs de către instanța de contencios constituțional.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.(4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 506 alin. 1 partea finală din Codul de procedură penală, excepție invocată de Eleonora Mateescu în Dosarul nr. 2.829/46/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2008.