Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 405/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
10 aprilie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 349 din 6 mai 2008
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.086 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat Elena Tofan, din cadrul Baroului București.

Având cuvântul, apărătorul ales al autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată, reiterând pe larg motivele susținute în fața instanței de judecată.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.464/100/2006, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. Se invocă și o inconsecvență a legiuitorului. În acest sens, se arată că, anterior adoptării

Legii nr. 79/2007 , care a modificat art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală și a stabilit competența de primă instanță a curții de apel și pentru infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici și executori judecătorești, Codul de procedură penală fusese modificat prin

Legea nr. 356/2006 , "în sens invers, al suprimării situației de competență după calitatea persoanei, având în vedere necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil și egalitatea părților".

Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția invocată este nefondată, deoarece dispozițiile criticate stabilesc doar competența curților de apel de a soluționa în primă instanță infracțiunile săvârșite de anumite persoane, printre care și avocați, și nu sunt de natură să încalce egalitatea în fața legii, care presupune egala răspundere a cetățenilor pentru faptele săvârșite, nu și judecarea acestora de către aceleași instanțe.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. În plus, arată că stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, precum și faptul că normele criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicție - judecata în primă instanță și judecata în recurs - în materie penală, în concordanță cu art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Curtea de Apel:

1. judecă în primă instanță:

[...]

b) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi."

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 20 cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, și la art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție, privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale. Astfel, reglementarea competenței curților de apel de a soluționa în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală și nici celor ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, deoarece situația deosebită a acestor categorii profesionale justifică un tratament juridic diferit.

De asemenea, textul de lege criticat nu contravine liberului acces la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei nu îngrădește dreptul persoanelor, în speță al avocaților, de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiții care sunt asigurate și în situația judecării cauzelor în primă instanță de către curțile de apel. Totodată, prevederile criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În ceea ce privește criticile privind "inconsecvența legiuitorului", acestea nu pot fi reținute, deoarece nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]".

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2008.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.