Statutul din 9 aprilie 2008

Soborul Mare este prezidat de Mitropolit sau de episcopul delegat de acesta, dacă Mitropolitul este în imposibilitate de a participa la sobor.

Când nu există delegație de la Mitropolit, Soborul Mare este prezidat de episcopul cu cea mai mare vechime calculată de la momentul hirotoniei.

Soborul Mare are următoarele atribuții:

a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică și de cult în B.O.R.R.V.;

b) să analizeze problemele dogmatice, canonice și de cult și să le rezolve în conformitate cu învățătura B.O.R.R.V.;

c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.R.V.;

d) să susțină interesele și drepturile B.O.R.R.V.;

e) să reglementeze prin nașterea, stingerea ori modificarea oricăror raporturi canonice și juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropială din cadrul B.O.R.R.V.;

f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale și a înființării de noi eparhii și parohii;

g) să aleagă membrii Comisiei permanente și ai Comisiei de cenzori;

h) să examineze raportul general întocmit de Comisia permanentă și să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericești;

i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.R.V. și sa verifice dacă alegerea arhiepiscopilor și episcopilor a avut loc în condițiile impuse de normele canonice și dacă cei aleși îndeplinesc condițiile canonice;

j) să emită Gramata de intronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;

k) să judece, în calitate de instanță supremă de apel a B.O.R.R.V., toate litigiile și problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanțele inferioare nu au soluționat cazul sau nu au dat soluții mulțumitoare;

l) să îndrume și să supravegheze ca activitatea organelor executive din eparhii și de la Mitropolie să se desfășoare potrivit normelor legale;

m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Soborului mic, în cazul în care acestea nu sunt conforme învățăturii creștine și canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri și tulburări în rândul credincioșilor;

n) să examineze și să aprobe dările de seamă și referatele consiliilor eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească și materială a eparhiilor respective;

o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice și să aprobe contul de gestiune;

p) să inițieze, să autorizeze și să supravegheze tipărirea de cărți de ritual pentru trebuințele bisericii;

r) să execute toate atribuțiile legale cu privire la învățământul religios și pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;

s) să inițieze, să autorizeze și să supravegheze traducerea, editarea și răspândirea Sfintei Scripturi și a altor cărți cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât și pentru cel al mirenilor, și pentru întărirea moralității și religiozității credincioșilor, prin comisia editorială aleasă;

t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competența sa, precum și asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competența unui alt organ bisericesc;

u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare proprii.

Judecarea bisericească a diaconilor, preoților, episcopilor, arhiepiscopilor și Mitropolitului se face în absența mirenilor.

Soborul Mare se întrunește în sesiune ordinară o dată la 2 ani, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.

Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către președintele Soborului Mare, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).

Soborul Mare se consideră constituit dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

Indiferent de numărul delegaților trimiși la Sobor din partea unei parohii, aceasta va avea două voturi: unul de la cleric și unul de la mirean.

Chestiunile administrative, de personal, și candidaturile se soluționează de către membrii Soborului prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.

Votarea secretă se face numai la cererea a cel puțin 10 membri ai Soborului.

Problemele dogmatice, canonice, precum și cele privitoare la slujbele bisericești se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor și tipicului bisericesc și pe baza scrierilor Sfinților Părinți.

După deschiderea sesiunii Soborului Mare de către Mitropolit se aleg 2 vicepreședinți dintre preoți sau diaconi, un secretar responsabil și două ajutoare ale acestuia pe toată durata Soborului.

Toate hotărârile Soborului Mare se consemnează de către secretar în procesul-verbal al ședinței Soborului și se întăresc prin semnăturile președintelui Soborului, episcopilor, preoților, secretarului și, facultativ, ale celorlalți participanți la Sobor.

Participanții la Sobor care nu sunt de acord cu hotărârile acestuia își vor putea trece opiniile într-o anexă la hotărârile Soborului.

Cheltuielile de organizare a Soborului Mare, cazarea și masa sunt suportate de către toate parohiile din țară și din străinătate dintr-un buget separat de cel al Mitropoliei.

În perioada dintre sesiunile Soborului Mare funcționează Soborul mic.

Soborul mic exercită atribuțiile Soborului Mare, cu excepția celor prevăzute în art. 19 lit. f), g), k), m), t) și u).

Atribuțiile prevăzute la art. 19 lit. a), b) și l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârzieri.

Soborul mic exercită orice alte atribuții stabilite de Soborul Mare și pregătește materialele pentru Soborul Mare.

Soborul mic se compune din Mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, economi, câte 3 delegați clerici din fiecare eparhie, precum și delegați de mănăstiri plus alte persoane convocate în funcție de problemele aflate pe ordinea de zi.

Mitropolitul este președintele Soborului mic. În lipsa mitropolitului prezidează cel mai vechi arhiepiscop sau episcop aflat în funcție.

Soborul mic se convoacă cel puțin o dată pe an, ori de câte ori este nevoie.

Convocarea Soborului mic revine Mitropolitului.

În cazul decesului Mitropolitului, Soborul se convoacă de către chiriarhul cu cea mai mare vechime, din momentul hirotoniei, aflat pe teritoriul României.

Toate hotărârile Soborului mic se consemnează în registrul de procese-verbale de către secretarul ales de Sobor și se întăresc prin semnăturile tuturor participanților la Sobor.

Cei care nu vor fi de acord cu hotărârile Soborului vor putea să își menționeze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexă specială.

Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut și de regulamentele bisericești.

Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane și cu practica Bisericii.

Ca semn distinctiv, Mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi și camilafcă cu cruce, engolpion patriarhal și cruce pectorală patriarhală.

Episcopul-vicar este ales de Soborul Mare dintre clericii care îndeplinesc condițiile prevăzute de Sfintele Canoane pentru treapta de arhiereu.

Episcopul-vicar îndeplinește atribuțiile delegate, prin decizie, de Mitropolit.

C.P. se întrunește la convocarea președintelui ori de câte ori va fi nevoie, nu mai puțin de o dată pe lună. C.P. este valabil constituită cu majoritatea membrilor și ia hotărâri valabile cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi prevalează votul președintelui.

Dacă Mitropolitul nu poate participa la ședință, ședința este prezidată de chiriarhul cel mai vechi după hirotonie.

Niciunul dintre cei prezenți la ședință nu are voie să se sustragă votului.

Membrii C.P. care nu sunt de acord cu hotărârea luată pot să își înregistreze opiniile în procesul-verbal al ședinței, fapt ce nu împiedică punerea în aplicare a hotărârii.

C.J.M. se compune din 6 membri permanenți și 3 membri supleanți.

Din rândul membrilor permanenți Mitropolitul alege un președinte.

Președintele este ales pe toată perioada mandatului C.J.M.

C.J.M se întrunește în ședințe ordinare o dată la 3 luni.

Dacă la data respectivă nu sunt cauze de judecat, ședința se anulează.

Nu pot fi membri ai C.J.M.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanțelor bisericești și civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc și alte funcții administrative bisericești.

Dacă un membru C.J.M., în timpul pentru care este ales, suferă vreo condamnare judecătorească bisericească sau civilă, pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.M. dacă hotărârea a rămas definitivă.

Dacă un membru C.J.M. are vreo legătură directă sau indirectă cu cauza judecată, este exclus de la judecarea cauzei.

Hotărârile C.J.M. se supun aprobării Mitropolitului.

În cazul în care Mitropolitul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanța superioară - Soborul Mare.

C.C. se compune din 3 membri permanenți și 2 membri supleanți aleși de către Soborul Mare din rândul clericilor, pe o perioadă de 2 ani.

Nu pot fi membri ai C.C.:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanțelor bisericești și civile, iar hotărârile au fost definitive;

b) persoanele care îndeplinesc și alte funcții administrative bisericești.

Mitropolitul numește un președinte din rândul membrilor permanenți ai C.C.

Activitatea C.C. se desfășoară la inițiativa ei sau la cererea C.P., dar cel puțin o dată la sfârșitul anului, când raportul comisiei este prezentat odată cu raportul de gestiune, care este avizat de C.C.

Rezultatul controalelor se prezintă C.P. și se consemnează într-un registru de procese-verbale care se ține la Cancelaria mitropoliei.

La sfârșitul mandatului, C.C. prezintă un raport de activitate Soborului Mare.

Pentru buna desfășurare a activității, C.C. poate apela la ajutorul unor persoane specializate, chiar din exteriorul B.O.R.R.V.

Membrii C.C. sunt retribuiți conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare.

Membrii supleanți se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.C.

Comunitatea credincioșilor care nu poate susține cu mijloace proprii o parohie se alătură la o comunitate vecină, împreună cu care formează parohia.

În acest caz, comunitatea care se alătură poartă denumirea de filială, iar membrii săi au aceleași drepturi și îndatoriri față de parohie ca și comunitatea la care se alătură.

Parohiile sunt datoare să aibă școli bisericești, unde se predau atât băieților, cât și fetelor: citirea bisericească după cărțile de cult ale B.O.R.R.V., cântările bisericești, precum și tipicul bisericesc, Sfânta Scriptură și istoria bisericii, după manualele ortodoxe de rit vechi.

Cadrele didactice de la aceste școli se numesc de către consiliile parohiale, cu aprobarea preotului și binecuvântarea episcopului eparhial.

Cu acordul parohiilor și binecuvântarea episcopului eparhial, preotul poate fi transferat în parohia care îl solicită dintr-o altă parohie a eparhiei.

Pentru transferul preotului dintr-o parohie a unei alte eparhii este necesar acceptul din partea episcopului eparhial al acelei eparhii.

Preotul este dator să săvârșească toate slujbele și toate trebuințele, în afară de taina hirotoniei și sfințirii de mir și antimise, să săvârșească slujbe bisericești în zilele de duminică și de sărbători și să se îngrijească de mântuirea sufletelor creștinești, să învețe poporul în timpul slujbelor bisericești și în afara lor, să întărească pe cei slabi în credință, să îndrepte pe cei rătăciți, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstițiile și obiceiurile păgâne.

Preotul este dator să cunoască Sfânta Scriptură, pravilele bisericești și scrierile Sfinților Părinți și să fie în toate pildă bună de credință și morală.

Preotului îi sunt subordonați direct diaconul, dascălul și paracliserul, preotul fiind dator să vegheze ca aceștia să își îndeplinească îndatoririle lor punctual și conștiincios.

În cazul în care aceștia își vor încălca îndatoririle, preotul este dator a le face observații, îndemnuri de îndreptare și mustrări.

Preotul, după demnitatea sa ierarhică, este subordonat, conform canoanelor bisericești, nu parohiei și nu epitropilor bisericești sau consiliului parohial, ci episcopului său eparhial, ale cărui dispoziții este dator a le îndeplini fără obiecții și care are dreptul și puterea să îl supună, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovnicești, inclusiv să îi interzică săvârșirea sfintelor slujbe.

În cazul în care Consiliul parohial sau membrii parohiei se plâng episcopului eparhial împotriva preotului, episcopul este dator să cerceteze fără întârziere plângerea și să o soluționeze potrivit regulilor canonice.

Candidatul pentru treapta clericală de diacon este ales de parohia respectivă și se hirotonește în această demnitate de către episcopul eparhial după orânduiala stabilită în cărțile de cult și canonice ale B.O.R.R.V. și după binecuvântarea părintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului.

Cu acordul parohiilor și binecuvântarea episcopului eparhial, diaconul poate fi transferat dintr-o altă parohie, iar dacă se transferă dintr-o parohie aparținând altei eparhii, este necesară binecuvântarea episcopului eparhial din acea eparhie.

Sub aspect ierarhic, diaconul este subordonat episcopului său eparhial, iar în serviciul divin și în trebuințele bisericești și parohiale este subordonat direct preotului, ale cărui dispoziții este dator a le îndeplini.

În caz de vinovăție a diaconului, episcopul eparhial este cel care îl supune pedepsei bisericești.

Fiecare parohie trebuie să aibă cel puțin un dascăl, bun cunoscător al tipicului slujbelor bisericești și al cântului bisericesc numit "psaltichie".

El trebuie să aibă o conduită ireproșabilă în toate privințele.

Dascălul este dator a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe, a pregăti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la săvârșirea slujbelor bisericești, slujbelor sfinte și a trebuințelor, a conduce pe cei care cântă, a numi pe cine și ce să citească și, în general, a conduce întreaga orânduială a slujbei bisericești.

Dascălul are obligația de a se îngriji de starea cărților după care se fac slujbele.

Dascălul este subordonat direct preotului parohial, ale cărui dispoziții privitoare la slujbele bisericești este dator a le îndeplini fără obiecții.

Toate neînțelegerile dintre preot și dascăl se cercetează de către episcopul eparhial.

Paracliserul este subordonat direct preotului parohial ale cărui dispoziții privitoare la slujbele bisericești este dator a le îndeplini fără obiecții.

Toate neînțelegerile dintre preot și paracliser se cercetează de către episcopul eparhial.

B. ADUNAREA PAROHIALĂ

Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohială.

Adunarea Parohială este compusă din toți credincioșii parohiei care au ajuns la vârsta de 21 de ani, de sine stătători, nepătați și care își îndeplinesc îndatoririle morale și materiale față de biserică și așezămintele ei.

Adunarea parohială are următoarele atribuții:

a) desemnează, prin alegere, preoții și diaconii din parohie, precum și dascălul și paracliserul;

b) alege membrii Consiliului parohial, ai C. C., precum și delegații pentru Adunarea eparhială și Soborul Mare;

c) verifică activitatea Consiliului parohial;

d) întocmește bugetul parohial;

e) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea și înzestrarea bisericii, a casei parohiale și a altor clădiri parohiale;

f) hotărăște înființarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic și stabilește normele pentru aducerea mijloacelor bănești necesare parohiei;

g) fixează cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei;

h) examinează și completează raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei;

i) verifică și aprobă gestiunea anuală a parohiei;

j) hotărăște cu privire la cumpărarea de imobile și, la vânzarea și grevarea imobilelor parohiale;

k) administrează averea parohială, îngrijindu-se de buna întreținere a edificiilor bisericești, culturale și fundaționale;

l) înzestrează biserica cu odăjdii, icoane, obiecte sfințite, cărți de cult și cele trebuincioase pentru serviciul religios, cum ar fi pâine, vin și altele asemenea, precum și instituțiile ei, iar prin pangarul și colportajul parohial îi aprovizionează pe credincioși cu cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe, precum lumânări, icoane, cărți religioase și altele asemenea.

m) interzice de dreptul de vot, al membrilor Adunării parohiale, pentru motive bine întemeiate.

Hotărârile Adunării parohiale și ale Consiliului parohial cu privire la atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d), e), h), i) și j) sunt supuse verificării și aprobării Consiliului eparhial.

Adunarea parohială va fi convocată de președinte.

Convocarea va cuprinde locul și data adunării, precum și problemele ce se vor discuta.

Ea va fi citită în biserică, îndată după terminarea Sfintei Liturghii, și va fi afișată la ușa bisericii.

Ședințele Adunării parohiale se țin în biserică sau într-o casă, de preferință în zilele de duminică sau de sărbători, și se consideră legal constituită dacă se va prezenta cel puțin majoritatea simplă din numărul total al membrilor parohiei cu drept de vot.

În cazul în care nu se întrunește numărul necesar de membri se convoacă o a doua adunare peste o săptămână și se consideră legal constituită cu orice număr de membri prezenți.

Toate chestiunile în adunare se rezolvă prin majoritatea simplă de voturi și cu vot deschis.

Votul secret se exercită la cererea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor prezenți la adunare.

La fiecare adunare, secretarul ales consemnează hotărârile ce se întăresc prin semnătura președintelui adunării și a secretarului și, facultativ, a fiecăruia dintre membrii prezenți la adunare.

Procesul-verbal al adunării se prezintă spre aprobare episcopului eparhial iar, după aprobarea sa, hotărârile adunării devin obligatorii.

Adunarea parohială alege dintre membrii săi un număr de 3 până la 12 membri, după mărimea parohiei, care formează Consiliul parohial.

Fac parte de drept din Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca președinte, ceilalți preoți și diaconi și dascălul bisericii parohiale, ca membri.

Consiliul parohial adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar la paritate de voturi prevalează votul președintelui.

Ședințele consiliului sunt valabile dacă la ele participă cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului.

Toate actele de valoare, procurile sunt eliberate de Consiliul parohial cu semnătura preotului, a epitropului (casier) și a secretarului, cu aplicarea ștampilei.

În aceeași ordine se fac și scoaterea banilor de la bănci și primirea lor de la alte instituții și persoane particulare .

Ștampila parohiei se păstrează la preotul paroh.

Consiliul parohial nu are dreptul să se amestece în treburile bisericești și în slujbe, precum și în orânduielile clericilor, nu le poate face observații, îndemnuri de îndreptare și mustrări și cu atât mai puțin nu îi poate pedepsi.

Consiliul se poate plânge împotriva preoților episcopului eparhial, care va soluționa plângerea conform regulilor și canoanelor B.O.R.R.V.

D. EPITROPIA

Consiliul alege dintre membrii săi un epitrop, respectiv un casier și un secretar, iar, la nevoie, aceștia pot fi schimbați cu alți membri.

Alegerea va fi supusă aprobării chiriarhului.

Epitropul are următoarele atribuții:

a) să administreze proprietatea mobilă și imobilă a bisericii, sub controlul direct al parohului,

b) să gestioneze fondurile instituțiilor culturale, ale fundațiilor, precum și acele fonduri pe care le va primi cu inventar de la Consiliul parohial, pangarul, colportajul și altele asemenea;

c) să păstreze într-o ladă sau casă de fier banii și hârtiile de valoare ale parohiei;

d) să țină un registru de venituri și cheltuieli, iar când parohia are venituri mai mari, să înființeze un oficiu de casă și contabilitate;

e) să prezinte la sfârșitul anului un raport documentat asupra veniturilor și cheltuielilor bisericești, culturale și ale fundațiilor;

f) să se îngrijească de edificiile bisericești, de curtea bisericii, de casa parohială, precum și de buna întreținere a cimitirului;

g) să încaseze sumele cuvenite parohiei și să facă plățile curente, cu aprobarea parohului.

Administrarea se va face în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale sau ale Consiliului parohial și potrivit normelor și regulamentelor în vigoare.

Epitropul este răspunzător cu întreaga sa avere pentru buna administrare și gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredințată.

Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

Aprobarea gestiunii nu îl descarcă de răspundere pentru neregulile descoperite ulterior.

Comisia de cenzori controlează toată activitatea economico-financiară a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele.

Activitatea Comisiei de cenzori se desfășoară fie din inițiativa acesteia, fie pe baza unei hotărâri speciale a Adunării parohiale.

Comisia este datoare să aducă la cunoștința Adunării parohiale rezultatele controlului.

În cazul în care se constată nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori are dreptul să convoace Adunarea parohială a parohiei în conformitate cu prezentul statut.

Comisia de cenzori este datoare să țină un registru de procese-verbale, în care să treacă toate rezultatele verificărilor făcute asupra activității și a sumelor parohiei.

Registrul de procese-verbale se găsește la Cancelaria parohiei.

Controlul activității parohiale, a sumelor bănești și a averii îl poate face și episcopul eparhial, personal sau prin delegații săi.

Conducătorul suprem al oricărei mănăstiri este chiriarhul, iar în lipsa lui stă la fața locului starețul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri.

Starețul este ajutat la conducerea mănăstirii de Soborul mănăstiresc, Consiliul duhovnicesc și Consiliul economic.

În temeiul Canonului 6 al Soborului ecumenic II, monahii trebuie să ducă o viață chinovială, respectiv de obște.

Toate persoanele oficiale alese de frăția mănăstirii se confirmă de episcop.

Episcopii-vicari și arhiereii-vicari se aleg de către Soborul Mare, la propunerea C.P., în înțelegere cu chiriarhul eparhiei respective.

Episcopii-vicari și arhiereii-vicari vor purta, cu aprobarea Soborului Mare, titulaturi legate de eparhiile respective.

Intrarea lor în funcție se face în urma alegerii și a hirotonirii în treapta de arhiereu și se comunică autorității de stat în drept.

Episcopii-vicari și arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organelor deliberative și executive eparhiale și au atribuții ce le sunt atribuite de către chiriarhi locului, cu aprobarea Soborului Mare.

Vicarul administrativ (economul) se numește în funcție de către chiriarh dintre preoții sau arhimandriții cu experiență administrativă.

El are atribuții ce îi sunt delegate prin decizie de către chiriarh.

Adunarea eparhială este organul deliberativ al eparhiei.

Adunarea eparhială este condusă de chiriarhul eparhiei și se compune din clerici, monahi și mireni, care trăiesc pe teritoriul eparhiei și reprezintă unitățile canonice ce intră în componența eparhiei.

Consiliul eparhial este organul executiv de conducere al eparhiei și este prezidat de chiriarh.

Consiliul eparhial se constituie, cu binecuvântarea chiriarhului, din cel puțin 4 membri, aleși pe o perioadă de 2 ani de către Adunarea eparhială.

Comisia juridică eparhială (C.J.E.) este instanța de judecată a eparhiei. C.J.E. funcționează în cadrul episcopiei.

C.J.E. se compune din 3 membri permanenți și 2 membri supleanți.

Președinte este ales de către episcop din rândul membrilor permanenți, pentru toată perioada mandatului C.J.M.

C.J.E. se întrunește în ședințe ordinare o dată la o lună și numai dacă sunt cauze ce așteaptă să fie judecate.

Membrii C.J.E. sunt aleși de Adunarea eparhială pe o perioadă de 2 ani, din rândul clericilor cu experiență și studii de drept canonic din cadrul eparhiei.

Nu pot fi membri ai C.J.E:

a) persoanele care au suferit condamnări ale instanțelor bisericești și civile, iar hotărârile au rămas definitive;

b) persoanele care îndeplinesc și alte funcții administrative bisericești.

Membrul C.J.E. care suferă o condamnare judecătorească, bisericească sau civilă definitivă își pierde dreptul de a mai rămâne membru C.J.E.;

Membrul C.J.E. care are legături directe sau indirecte cu cauza judecată este exclus de la judecarea cauzei.

În competența C.J.E. intră aplanarea și, eventual, judecarea neînțelegerilor ivite între personalul bisericesc aparținând eparhiei;

Hotărârile C.J.E. se supun aprobării episcopului. În cazul în care episcopul nu este de acord cu hotărârea luată, cazul este trimis la instanța superioară C.J.E.

Hotărârile C.J.E. rămase definitive sunt valabile și se aplică în toate parohiile.

Deliberările C.J.E. se pronunță cu ușile închise.

Membrii C.J.E. sunt retribuiți conform normelor stabilite de către Adunarea eparhială.

Membrii supleanți se bucură de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.E.

Pentru toți membri C.J.E. care nu locuiesc în reședință se vor acorda cheltuieli de transport, când vor fi chemați să judece.

Cheltuielile de funcționare a C.J.E. se susțin din bugetul eparhial și/sau de către un fond special, creat și aprobat de către Adunarea eparhială din taxe de judecată.

În caz de nemulțumire a unei părți se poate depune recurs împotriva hotărârii C.J.E. la instanța superioară, care este C.J.M. Cererea de recurs se depune cu cel puțin 15 zile înainte de începerea ședinței C.J.M. Cererea se depune la Secretariatul mitropoliei.