Legea nr. 106/2008
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit
prezumat în vigoare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1
Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru reglementarea măsurilor în scopul asigurării terenurilor necesare desfășurării lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.
Articolul 2
În înțelesul prezentei legi, se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare.
În înțelesul prezentei legi, prin lucrări miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit se înțelege ansamblul de lucrări privind exploatarea, comercializarea produselor miniere, conservarea și închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente, de refacere și reabilitare a mediului, precum și lucrările pentru pregătirea drumurilor de acces, podurile, construcțiile hidrotehnice speciale și alte amenajări necesare protecției zăcământului.
Articolul 3
Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condițiile art. 2 alin. (1), expropriator este statul român, prin titularii licențelor de exploatare, operatori economici.
Imobilele expropriate intră în proprietatea publică a statului.
Articolul 4
Titularul licenței de exploatare are obligația să întocmească documentația tehnico-economică pentru fiecare lucrare minieră care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în conformitate cu prevederile
Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 , republicată.
Documentația tehnico-economică prevăzută la alin. (1) cuprinde datele privind resursele și rezervele minerale obținute din lucrările miniere, fondul geologic, datele și informațiile privind perimetrul de exploatare, precum și planurile de situație cu amplasamentul lucrărilor miniere, care conțin delimitarea suprafețelor de teren și a construcțiilor propuse pentru expropriere, cu indicarea numelor proprietarilor și a ofertelor de despăgubire pe categorii de imobile, stabilite de către persoane autorizate în evaluare.
Planurile de situație cu amplasamentul lucrărilor miniere și imobilele ce urmează a fi expropriate se vizează pentru neschimbare de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Articolul 5
Declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrarea minieră și suma globală evaluată a despăgubirilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pe baza documentației tehnico-economice prevăzute la art. 4 alin. (2).
Planul cu amplasamentul lucrării, întocmit conform prevederilor art. 4 alin. (2) pe fiecare teritoriu administrativ, se aduce la cunoștință publică, prin afișare la sediul consiliului local al comunei, orașului sau municipiului pe teritoriul căruia sunt situate imobilele ce se supun aprobării pentru expropriere, și va rămâne afișat până la finalizarea procedurii de despăgubire.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea declanșării procedurii de expropriere prevăzută la alin. (1), titularii licențelor de exploatare vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale asupra procedurii și ofertei de despăgubire.
Articolul 6
În afara despăgubirilor acordate, titularul licenței de exploatare, în cazul în care a declanșat procedura de expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrări miniere, are obligația de a organiza, pe cheltuiala proprie, vetre de sat cu utilitățile necesare desfășurării traiului în comunitatea nou înființată, la solicitarea autorității administrației publice locale.
Totodată, titularul licenței de exploatare va asigura reconstituirea în totalitate, pe noi amplasamente, dobândite în condițiile stabilite de legea civilă, de obiective care să le înlocuiască pe cele afectate de lucrările miniere - școli, biserici, cimitire, alimentare cu apă, cu gaze, iluminat stradal.
Titularul licenței de exploatare va transfera, cu titlu gratuit, autorităților administrației publice locale imobilele și utilitățile publice realizate pe noile amplasamente, prevăzute la alin. (2), în condițiile legii.
Articolul 7
Lucrările prevăzute la art. 6 alin. (1) și (2) vor fi efectuate până la data începerii lucrărilor efective de expropriere.
În situația în care lucrările nu vor fi executate până la data prevăzută la alin. (1), procedura de expropriere nu poate fi demarată.
Articolul 8
Plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) se face direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziția acestora.
Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor ce urmează a fi expropriate se face prin mijloace de probă admise de lege, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor - convențională, judiciară, legală, succesorală, înțelegând prin dobândire și constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
În cazul în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane îndreptățite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând a fi împărțite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin hotărâri definitive și irevocabile.
În situația în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii. Dacă procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al titularului licenței de exploatare va solicita informații asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi plătite numai succesorilor care își vor dovedi calitatea cu certificatul de moștenitor.
Secretarii unităților administrativ-teritoriale în care sunt situate imobilele ce urmează a fi supuse exproprierii, precum și notarii publici sunt obligați să comunice, în termen de 5 zile de la cererea titularului licenței de exploatare, informațiile cu privire la deschiderea procedurii succesorale.
După expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii, titularul licenței de exploatare are dreptul să ceară eliberarea certificatului de vacanță succesorală, cu excepția situațiilor de acceptare tacită a succesiunii.
În cazul altor situații litigioase decât cele prevăzute la alin. (4)-(6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condițiile prezentei legi.
Articolul 9
În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 5 alin. (1), în temeiul căreia a fost transmisă notificarea de titularul licenței de exploatare, se desemnează comisia de verificare a dreptului de proprietate și a oricăror alte drepturi reale și de negociere a cuantumului despăgubirii.
Comisia prevăzută la alin. (1) va fi formată din: 3 specialiști desemnați de titularul licenței de exploatare, 3 proprietari ale căror imobile sunt propuse pentru expropriere, din localitatea în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleși prin tragere la sorți dintr-o listă de minimum 25 de proprietari, precum și primarul localității. Conducerea comisiei va fi desemnată de titularul de licență.
Comisia prevăzută la alin. (1) stabilește cuantumul despăgubirii prin negociere cu proprietarii persoane fizice sau juridice sau cu titularii altor drepturi reale.
La solicitarea comisiei, persoanele notificate au obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele expropriatului, însă plata se va face numai la data la care expropriatul își va dovedi dreptul în condițiile prezentei legi.
Articolul 10
Decizia comisiei privind cuantumul despăgubirilor, stabilită în condițiile prevăzute la art. 9, se comunică expropriatului și se afișează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul ce urmează a fi expropriat, precum și la sediul titularului licenței de exploatare.
Articolul 11
În termen de maximum 15 zile de la data întrunirii comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), pentru toate cazurile în care s-a consemnat în procesul-verbal acordul părților, acesta fiind semnat de ambele părți, expropriatorul efectuează plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate, în orice mod convenit de părți.
Articolul 12
Pentru toate cazurile în care, în urma întrunirii comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), nu s-a ajuns la învoiala între părți asupra cuantumului despăgubirii și pentru cazurile în care persoanele notificate nu s-au prezentat pentru negociere, expropriatorul se adresează instanțelor judecătorești, potrivit prevederilor
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite în temeiul prezentei legi se face cu precădere, iar termenele stabilite în cursul judecății de către instanțele învestite nu pot fi mai mari de 7 zile.
Articolul 13
Cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român, a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile litigiilor având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor supuse exproprierii.
Articolul 14
Actele juridice care se încheie după data comunicării deciziei comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) sau după data consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută.
Articolul 15
Pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenurilor necesare pentru lucrările miniere, calculul obligațiilor bănești datorate se face în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenurilor proprietate publică a statului se face numai prin compensare cu terenuri apte de a fi împădurite, echivalente ca suprafață și bonitate și limitrofe fondului forestier național.
Terenurile oferite în compensare se înregistrează în evidența terenurilor cu destinație forestieră proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, se înscriu în amenajamentele silvice și se supun regimului silvic.
Plata contravalorii cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv, de către titularul de licență, beneficiar al scoaterii definitive din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alin. (2), se face anticipat emiterii aprobării. Contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv se varsă la Fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Cheltuielile prevăzute la alin. (4) vor avea caracterul cheltuielilor de exploatare. Prin excepție de la prevederile alin. (4), în funcție de posibilitățile financiare ale titularului de licență, cheltuielile respective se pot suporta, parțial, eșalonat, pe bază de grafic, pe o perioadă de 1-5 ani, prin evidențierea acestora în contul "cheltuieli înregistrate în avans".
Articolul 16
Transferul dreptului de proprietate operează de drept la data plății despăgubirilor stabilite prin hotărârea definitivă a comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) sau, după caz, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Articolul 17
Imobilele dobândite în condițiile prezentei legi sunt cuprinse în programele de investiții ale titularului de licență de exploatare și vor fi suportate din surse proprii sau atrase de pe piața de capital.
La scoaterea din evidența contabilă a valorii imobilelor prevăzute la alin. (1), costurile de dobândire sunt deductibile fiscal.
Imobilele dobândite în condițiile prezentei legi de titularul licenței de exploatare se înregistrează în evidența contabilă la valoarea de dobândire, ca imobilizare corporală ce nu se amortizează.
Articolul 18
Serviciile privind avizarea și înregistrarea documentațiilor cadastrale, taxele aferente procedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizării lucrărilor miniere, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale pentru realizarea procedurii de expropriere, sunt scutite de la plată.
Articolul 19
Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ale
Legii minelor nr. 85/2003 , cu modificările și completările ulterioare, ale Codului civil, precum și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care acestea nu prevăd altfel.
Articolul 20
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei și Finanțelor și Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului vor elabora normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR BOGDAN OLTEANU PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU București, 9 mai 2008. Nr. 106.
Anexa METODOLOGIA
de calcul al obligațiilor bănești care se achită pentru scoaterea definitivă
din fondul forestier a terenurilor proprietate
privată sau publică necesare lucrărilor miniere
pentru exploatarea zăcămintelor de lignit
1. Taxa pentru scoaterea definitivă de terenuri din fondul forestier național:
Tx = S x VEXP x PML x Tp,
în care:
S reprezintă suprafața terenului scos definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
VEXP reprezintă volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilității, exprimat în mc/ha, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie și stabilit în funcție de specia principală de bază corespunzătoare condițiilor staționale și de clasa de producție a acesteia;
PML reprezintă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, ținând seama de prețul de piață, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condițiilor staționale;
Tp reprezintă taxa procentuală stabilită conform prevederilor anexei nr. 2 la
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care beneficiarul oferă teren în compensare echivalent ca suprafață și bonitate, Tp=1.
În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național care au, conform prevederilor amenajamentelor silvice, altă categorie de folosință decât pădure, specia principală de bază și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite în funcție de specia principală din tipul natural fundamental de pădure corespunzător tipului de stațiune forestieră.
În cazul ocupării definitive a unor terenuri din fondul forestier național care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera ca specie principală de bază, în funcție de etajul fitoclimatic în care este localizat terenul, una dintre următoarele specii la clasa a V-a de producție și având consistența arboretului de 0,4:
a) mesteacăn - în etajul forestier montan (FM1-FM3);
b) carpen - în etajul forestier deluros (FD1-FD4);
c) salcie - în etajul forestier de câmpie, silvostepă și stepă (CF, SS).
2. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier național se determină cu formula:
VT = S x Cr x n x PML x N,
în care:
VT reprezintă valoarea terenului, exprimată în lei;
S reprezintă suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
PML reprezintă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, ținând seama de prețul de piață, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale de bază corespunzătoare condițiilor staționale;
N reprezintă coeficientul rezultat prin însumarea notelor prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie, atribuite terenului în cauză;
Cr reprezintă creșterea medie la exploatabilitate, exprimată în mc/ha, aferentă speciei principale de bază corespunzătoare condițiilor staționale și la clasa de producție a acesteia, conform anexei nr. 4 care face parte integrantă din prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier național care au altă folosință decât pădure sau sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, specia principală de bază și clasa de producție a acesteia vor fi stabilite conform prevederilor cuprinse la lit. A;
n reprezintă numărul de ani necesari de la înființarea unui arboret și până la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are următoarele valori:
- 10 ani pentru speciile repede crescătoare: sălcii și plopi;
- 30 de ani pentru speciile de cvercinee;
- 20 de ani pentru celelalte specii.
3. Contravaloarea pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilității
Această contravaloare se calculează cu ajutorul formulei:
DVML = S x PML x (VEXP-VA) x N1,
în care:
DVML reprezintă contravaloarea pierderii de creștere, respectiv diferența dintre valoarea masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilității și valoarea masei lemnoase la data ocupării terenului din fondul forestier național, exprimată în lei;
S reprezintă suprafața terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, exprimată în hectare, cu patru zecimale;
PML reprezintă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, exprimat în lei/mc, stabilit periodic prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, ținând seama de prețul de piață, corectat cu coeficientul prevăzut în anexa nr. 2, aferent speciei principale majoritare din compoziția arboretului existent;
VEXP reprezintă volumul masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilității, exprimat în mc/ha, conform anexei nr. 1, pentru specia principală majoritară din compoziția arboretului existent și clasa de producție corespunzătoare acesteia;
VA reprezintă volumul actual al masei lemnoase, exprimat în mc/ha, egal cu volumul preluat din amenajamentul silvic, la care se adaugă creșterea corespunzătoare numărului de ani scurși de la data amenajării și din care se scade volumul extras în aceeași perioadă;
N1 reprezintă coeficientul egal cu nota acordată pentru criteriul prevăzut la pct. 1 din anexa nr. 3 (tipul funcțional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier).
4. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafectează ca urmare a scoaterii terenurilor din fondul forestier național
Această valoare se determină ca valoare de înlocuire a obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafectează, calculată pe bază de deviz și corectată cu gradul de amortizare a obiectivelor respective.
5. Cheltuielile de instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până la realizarea stării de masiv pe terenurile preluate în compensare
Anexa 1 la metodologie
VOLUMUL
masei lemnoase ajunse la vârsta exploatabilității pe
clase de producție pentru principalele specii forestiere*)
____________
CLASELE DE PRODUCȚIE
crt.
SPECIA
I
II
III
IV
V
1.
Molid
1.039
859
668
507
350
2.
Brad
986
838
672
508
386
3.
Pin silvestru
695
531
360
209
96
4.
Pin negru
553
427
283
190
93
5.
Larice
953
796
602
395
252
6.
Fag din sămânță
813
652
492
355
259
7.
Mesteacăn
352
294
195
141
94
8.
Gorun din sămânță
768
600
453
335
232
9.
Gorun din lăstari
533
448
343
238
164
10.
Stejar din sămânță
875
733
584
447
346
11.
Stejar din lăstari
565
462
375
283
201
12.
Cer din sămânță
516
405
321
255
183
13.
Garniță din sămânță
498
418
332
250
193
14.
Stejar brumăriu
334
292
208
113
81
15.
Stejar pufos
261
188
141
99
65
16.
Carpen din sămânță
334
291
217
145
108
17.
Tei din sămânță
518
449
356
256
163
18.
Salcâm din plantații
495
331
192
116
48
19.
Salcâm din lăstari
333
224
128
63
34
20.
Plop alb și negru
529
405
272
155
92
21.
Salcie din reniș (și plantație)
534
391
295
172
107
22.
Salcie din lăstari
360
289
209
153
73
23.
Salcie din sulinari
360
289
209
153
73
24.
Anin
483
415
325
233
163
25.
Plop selecționat
629
407
310
207
114
*) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor și arboretelor din România", ediția 1972, la vârstele exploatabilității, prevăzute în Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificării vârstei exploatabilității și a tabelelor de producție pentru arboreturi.
Nr.
Anexa 2 la metodologie
DEFALCAREA
pe specii și pe grupe de specii a
coeficientului de corecție a prețului mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin
ordin al conducătorului autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură, la
propunerea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva
Nr.
crt.
Specia sau grupa de specii
Coeficientul care se aplică prețului
mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior
1.
Rășinoase
1,20
2.
Fag
1,30
3.
Cvercinee, frasin
1,70
4.
Diverse specii tari
1,10
5.
Diverse specii moi
1,00
NOTĂ:
Indicatorul PML pentru speciile sau grupele de specii înscrise în coloana nr. 2 se determină prin înmulțirea coeficientului din coloana nr. 3 cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit periodic prin ordin al ministrului responsabil de domeniul silviculturii, ținând seama de prețul de piață.
Anexa 3 la metodologie
CRITERII
pe baza cărora se determină coeficienții N și N1,
utilizați la calculul contravalorii terenurilor (VT),
al chiriei (CHA) și, respectiv, al contravalorii
pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase
înainte de vârsta exploatabilității (DVML)
Nr.
crt.
Criterii
Nota acordată
Categorii de arboreturi sau terenuri de împădurit pe
tipuri funcționale
Arboreturi la care sunt interzise orice fel de interven-
ții pentru extragerea de masă lemnoasă sau de alte pro-
duse nelemnoase (tipul funcțional T I) parcuri naționale,
rezervații naturale și științifice,monumente ale naturii.
15
Arboreturi la care nu este permisă sau nu este posibilă
decât executarea tăierilor de igienă sau a lucrărilor
speciale de conservare (tipul funcțional T II)
10
1.
Arboreturi la care sunt permise tratamente intensive,
cum sunt cele de codru grădinărit sau cvasigrădinărit
(tipul funcțional T III)
5
Arboreturi la care sunt permise tratamente cu perioada de
regenerare normală sau mai mare, dar cu restricții în
executarea tăierilor (tipul funcțional T IV)
3
Arboreturi cu funcții de producție și de protecție la
care nu sunt restricții privind tratamentele aplicate
(tipul funcțional T V și T VI)
2
Notă: pentru terenurile fără vegetație forestieră, nota
va fi zero
Amplasarea terenului față de localități
A. Teren în intravilan și până la 2 km de la limita
perimetrului construibil
- Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice
sau turistice
12
- Municipii reședință de județ
8
- Municipii
6
- Orașe
4
- Sate reședință de comună
2
- Sate
1
B. Teren în extravilan
1. Amplasare între 2 și 5 km de la limita perimetrului
construibil
- Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice
sau turistice
10
- Municipii reședință de județ
6
- Municipii
4
- Orașe
2
- Sate reședință de comună
1
- Sate
0
2. Între 5 și 10 km de la limita perimetrului construit
- Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice
sau turistice
9
- Municipii reședință de județ
5
- Municipii
3
- Orașe
1
- Sate reședință de comună
0
- Sate
0
3. Peste 10 km de la limita perimetrului construibil
- Municipiul București și stațiuni balneare, climaterice
sau turistice
8
- Municipii reședință de județ
4
- Municipii
2
- Orașe
0
- Sate reședință de comună
0
- Sate
0
Notă: Se ia în considerare distanța față de localitatea
de cea mai mare categorie
Amplasarea terenului față de rețelele de transport
A. Transport rutier (terenul este amplasat la o distanță
de cel mult 1 km față de calea de transport)
- Autostrăzi și drumuri naționale europene
3,0
- Alte drumuri naționale
0,8
- Drumuri județene
0,6
- Drumuri comunale
0,4
- Drumuri forestiere, industriale și altele asemenea
0,2
Notă: Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea
mai mare categorie
B. Transport feroviar (în cazul în care terenul se află
la o distanță de cel mult 5 km față de stație)
0,5
C. Transport fluvial (în cazul în care terenul se află
la o distanță de cel mult 5 km față de port)
0,5
D. Transport maritim (în cazul în care terenul se află
la o distanță de cel mult 5 km față de port)
0,5
Alte utilități
0,5
Rețele de apă-canal până la 500 m
0,5
Rețele de distribuție a energiei electrice până la 500 m
0,5
Rețele de distribuție a gazelor naturale până la 1000 m
0,5
Ponderea suprafeței fondului forestier național din
județul în raza căruia se află terenul în suprafața
totală a județului
Până la 10%
2
5.
10-20%
1,5
20-30%
1,0
30-40%
0,5
peste 40%
0
NOTĂ:
- Coeficientul N se determină ca sumă a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menționate în coloana nr. 2.
- Coeficientul N1 reprezintă nota acordată numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri funcționale).
Anexa 4 la metodologie
CREȘTEREA
medie anuală la exploatabilitate a
arboretului total pentru principalele specii forestiere*)
- mc/an/ha -
Nr.
CLASELE DE PRODUCȚIE
crt.
SPECIA
I
II
III
IV
V
1.
Molid
13,8
12,2
10,5
8,1
5,7
2.
Brad
12,7
10,8
9,4
7,8
5,9
3.
Pin silvestru
12,1
9,4
7,4
5,2
3,0
4.
Pin negru
10,9
8,6
6,6
4,6
2,8
5.
Fag
11,0
9,1
7,6
6,0
4,4
6.
Mesteacăn
9,4
7,9
6,4
4,8
3,2
7.
Gorun din sămânță
7,5
7,0
5,5
4,7
3,3
8.
Gorun din lăstari
8,6
7,2
5,7
4,4
3,1
9.
Stejar din sămânță
10,6
8,8
7,6
6,2
4,7
10.
Stejar din lăstari
9,2
7,5
5,9
4,9
3,9
11.
Tei
12,7
10,8
9,1
7,2
5,2
12.
Cer
8,8
7,8
6,3
4,9
3,9
13.
Garniță
6,8
5,9
5,2
4,4
3,5
14.
Carpen
10,2
8,8
7,5
5,9
4,6
15.
Salcâm (plantații)
18,7
14,7
10,3
6,4
3,3
16.
Salcâm (lăstari)
16,5
13,2
9,3
5,7
3,1
17.
Plop alb și negru
19,5
15,0
11,6
7,8
4,8
18.
Salcie din sămânță
27,5
23,9
19,2
14,2
9,5
19.
Salcie din sulinari
20,8
18,9
16,5
12,4
8,2
20.
Plop selecționat
30,1
23,7
18,0
13,0
8,2
21.
Larice**)
10,5
8,9
7,5
5,7
3,6
_____________
*) Conform "Biometriei arborilor și arboretelor din România", ediția 1972.
Notă
**) Arboret principal.
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.