Decizia nr. 260/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Călin în Dosarul nr. 646/297/2006 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine principiului imparțialității justiției, ci, dimpotrivă, constituie o garanție a dreptului părții la un proces echitabil.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 646/297/2006, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect un recurs civil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prin exercitarea de către judecători a rolului activ prevăzut de lege se aduce atingere principiului constituțional al imparțialității justiției și dreptului la apărare al părților.

Tribunalul Botoșani - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece exercitarea de către judecători a rolului activ servește aflării adevărului, ca premisă a soluționării corecte a cauzelor.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, deoarece înfăptuirea justiției nu este posibilă fără cunoașterea situației de fapt reale, iar această cunoaștere nu este posibilă fără exercitarea rolului activ al instanței de judecată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

"Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției.

Examinând excepția, Curtea observă că legiuitorul român a optat pentru instituirea rolului activ al judecătorului în procesul civil, pornind de la premisa că justiția constituie un serviciu public al cărui scop este nu numai soluționarea conflictelor dintre părți, ci și restabilirea ordinii de drept, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din Constituție referitor la înfăptuirea justiției. Pe de altă parte însă, intervenția judecătorului în virtutea rolului său activ este limitată de principiul disponibilității.

Pornind de la aceste considerente, Curtea constată că nu poate fi reținută critica privind încălcarea dreptului la apărare al părților, între modalitățile în care rolul activ al judecătorului se poate manifesta înscriindu-se, de exemplu, și încuviințarea probelor după trecerea termenului stabilit de lege, în situația când partea nu a solicitat proba din neștiință sau din cauza lipsei de pregătire. Totodată, consacrarea rolului activ al judecătorului are ca scop asigurarea unui echilibru procesual între părți și respectarea principiului egalității acestora.

În final, Curtea constată că autorul excepției este de fapt nemulțumit de modul în care instanța de judecată și-a exercitat rolul activ, aceasta încălcând, în opinia sa, art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată, aspect care nu poate face însă obiectul controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Călin în Dosarul nr. 646/297/2006 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2008.