Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 492/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
6 mai 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 378 din 19 mai 2008
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.881 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocșan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul Nelu Lucaciu, consilier juridic cu delegație la dosar. De asemenea, răspunde, personal, și partea Sebastian Ion Bădiță. Se constată lipsa părții Nicolae Bocșan, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților prezente.

Apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, arătând că posibilitatea de a ridica oricând, fără limită în timp, excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual contravine dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală.

Partea Sebastian Ion Bădiță solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, precizează că admiterea excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nu are efecte erga omnes, ci doar în ceea ce le privește pe părțile între care s-a stabilit raportul juridic guvernat de actul administrativ contestat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Consideră că textul de lege criticat nu face altceva decât să stabilească limitele în care poate fi invocată excepția de nelegalitate, circumscriindu-se astfel dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.871/90/2007, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocșan, într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței prin care Tribunalul Vâlcea a admis excepția de nelegalitate a unei decizii emise de rectorul universității.

În motivarea excepției se susține, în esență, că, întrucât textul de lege criticat prevede că legalitatea actului administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând, contravine dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Constituție care impun stabilirea unor limite în care pot fi introduse cererile în materia contenciosului administrativ. Se arată că după ce asemenea acte administrative intră în circuitul civil și produc efecte apare o incertitudine cu privire la validitatea acestora.

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că limitele la care se referă norma constituțională invocată de autorul excepției nu impun legii organice stabilirea unui anume termen de exercitare a acțiunii în contencios administrativ în condițiile

art. 4 din Legea nr. 554/2004 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că "diferența de reglementare în ceea ce privește termenul de contestare a legalității unui act administrativ pe cale de excepție sau pe cale directă se datorează tocmai faptului că, în primul caz, soluția instanței în cauza de fond depinde de modul de soluționare a excepției invocate, iar legiuitorul a înțeles să pună încă un mijloc procedural eficient la îndemâna persoanei pentru a putea contesta eventuala nelegalitate a actului administrativ".

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt neconstituționale. Consideră că "faptul că actele administrative unilaterale cu caracter individual, indiferent de data emiterii lor, pot fi atacate oricând, fără limită în timp, pe calea excepției de nelegalitate, care, prin admitere, produce efecte similare ca și conținut și întindere cu anularea actului respectiv, periclitează securitatea raporturilor juridice".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 4 alin. (1) teza întâi: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. [...]"

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora, prin lege organică, se stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege ce formează obiectul acesteia a mai fost supus controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici asemănătoare cu cele formulate în cauza de față. Prin

Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Cu acel prilej, Curtea a reținut că "obținerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică și care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin ridicarea excepției de nelegalitate. Contestarea pe cale incidentală a legalității, indiferent de data la care a fost emis actul administrativ, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate fără de care soluția pronunțată de instanță riscă să fie fondată pe un act ilegal. Or, astfel ar fi zdruncinat însuși fundamentul statului de drept, căci ar fi posibil ca instanța de judecată să pronunțe, în numele legii, o hotărâre bazată pe un act încheiat cu încălcarea legii. Din această perspectivă, posibilitatea contestării legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual pe cale de excepție apare ca o modalitate de contracarare a efectelor principiului potrivit căruia fraus omnia corrumpit. Acesta este motivul pentru care nici nu a fost limitat în timp dreptul de a ridica o asemenea excepție".

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea soluției pronunțate prin decizia amintită, aceasta, precum și considerentele pe care aceasta s-a bazat își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, reprezentată de rector Nicolae Bocșan, în Dosarul nr. 1.871/90/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2008.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.