Decizia nr. 485/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Consiliul Județean Brăila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.565/113/2007, Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Județean Brăila într-o cauză civilă având ca obiect obligarea acestuia să ia act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier județean.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât "refuză consilierului județean dreptul de a opta, în mod liber și neconstrâns de nicio sancțiune, pentru un partid politic care să reflecte mai bine opțiunile sale politice". Arată că textele criticate "stabilesc o sancțiune pentru diversitatea de opinie", cu toate că

art. 21 din Legea nr. 393/2004

precizează că "aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, se arată că textul art. 9 alin. (2) lit. h^1) "creează discriminări între categoriile de aleși ai poporului, deoarece parlamentarii nu sunt supuși unor reglementări similare în ceea ce privește sancționarea acestora datorită migrației politice". În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (3) din lege, precizează că, în speță, consilierii județeni din cadrul Consiliului Județean Brăila "au considerat că este în serviciul colectivității să nu înceteze mandatul de consilier înainte de termen".

Tribunalul Brăila - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională în vederea soluționării excepției, fără să își exprime opinia cu privire la temeinicia acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate sunt în acord cu principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, iar dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la libertatea conștiinței, libertatea de exprimare și exercitarea dreptului de asociere nu au incidență în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, precizează că dispozițiile legale ce formează obiect al excepției nu nesocotesc principiul constituțional al egalității, nu sunt de natură să îngrădească libertatea conștiinței sau libertatea de exprimare și nici nu împiedică libertatea de asociere.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Litera h^1) a articolului 9 alin. (2) a fost introdusă prin

Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;";

- Art. 9 alin. (3): "(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 29 alin. (1) și (2) referitoare la libertatea conștiinței, art. 30 alin. (1) și (2) care consacră inviolabilitatea libertății de exprimare și art. 40 privind dreptul de asociere. De asemenea, se susține că sunt încălcate și dispozițiile art. 10 și 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează libertatea de exprimare și, respectiv, libertatea de întrunire și de asociere.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege deduse controlului de constituționalitate nu contravin niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale sau ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției.

Astfel, Curtea constată că încetarea calității de consilier local sau de consilier județean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădește libertatea conștiinței persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei și concepții despre lumea înconjurătoare, a opiniilor și a opțiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conștiinței implică, inevitabil, și libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor spirituale de orice fel. În strânsă legătură cu cele două libertăți se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. Toate aceste trei libertăți sunt privite de autorul excepției din perspectiva posibilității exprimării opțiunilor și convingerilor politice și a aderării la un partid politic. Or, prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

nu conțin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertățile fundamentale amintite.

Textele de lege criticate nu contravin nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, acesta aplicându-se fără privilegii sau discriminări tuturor consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale. Curtea observă că nu se poate reține critica privind inegalitatea de tratament juridic aplicabil consilierilor locali sau județeni, pe de o parte, și parlamentarilor, pe de altă parte, întrucât cele două categorii sunt guvernate de reguli specifice, ca urmare a naturii lor diferite. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și că pentru acest motiv el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

De altfel, Curtea Constituțională a mai exercitat controlul de constituționalitate asupra prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale. Astfel, de exemplu, prin

deciziile nr. 915 din 18 octombrie 2007

(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007) sau nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008), Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, pentru argumentele acolo reținute.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, soluțiile pronunțate și considerentele pe care acestea s-au bazat își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Consiliul Județean Brăila în Dosarul nr. 2.565/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2008.