Statutul din 11 iunie 2008
cultului musulman
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Cultul musulman este alcătuit din totalitatea credincioșilor de religie islamică.
Cultul musulman este autonom și se conduce potrivit principiilor moral-religioase stabilite de Șeriat.
Cultul musulman nu este subordonat vreunei instituții sau organizații religioase din țară sau din străinătate.
Cultul musulman respectă Constituția și celelalte legi ale statului român.
În cadrul serviciilor religioase, clericii folosesc limba maternă și limba Coranului.
Corespondența și contabilitatea se efectuează în limba română.
Capitolul II Apartenența la cultul musulman
Articolul 2
Muftiatul Cultului Musulman, denumit în continuare Muftiatul, cu sediul în municipiul Constanța, este personalitate juridică și este singura instituție de cult care îi reprezintă pe credincioșii cultului musulman din România.
Apartenența la religia islamică constă în acceptarea mărturisirii de credință a islamului, care se exprimă astfel: "Eșhedu en la ilahe illallah ve eșhedu enne Muhammeden a'bduhu ve resuluhu", respectiv "Mărturisesc că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah și iarăși mărturisesc că Muhammed este robul și trimisul Lui".
Principiile de bază ale islamului sunt:
a) mărturisirea de credință;
b) îndeplinirea slujbelor religioase obligatorii;
c) postul Ramazanului;
d) pelerinajul;
e) dania - zekatul.
În exercitarea îndatoririlor religioase, private sau publice, nu se va aduce atingere drepturilor fundamentale prevăzute de Constituția României, republicată, și de tratatele internaționale la care România este parte.
Practica religiei islamice, rugăciunile și sărbătorile religioase se efectuează în baza principiilor stabilite de Șeriat, conform tradiției comunității musulmane din România.
Muftiatul, lăcașurile de cult aflate în subordinea sa și enoriașii musulmani nu pot fi folosiți pentru a instiga la rasism, ură față de alte religii ori naționalități sau față de instituțiile statului ori față de ordinea de drept.
Bunurile mobile și imobile aparținând comunităților musulmane se administrează de către comitetele locale, sub controlul Muftiatului.
Capitolul III Atribuțiile Muftiatului
Articolul 3
Muftiatul îndeplinește următoarele atribuții:
a) îndrumă și coordonează toate activitățile religioase din cadrul comunităților musulmane;
b) acordă și supraveghează asistența religioasă;
c) colaborează cu instituțiile abilitate ale statului privind educația religioasă din cadrul unităților de învățământ;
d) înființează și organizează cursuri pentru învățarea Coranului (Kur'an Kurslari);
e) organizează pelerinaje la locurile sfinte și inițiază cursuri de pregătire a enoriașilor pentru efectuarea ritualului de pelerinaj;
f) eliberează avize pentru înființarea de noi lăcașuri de cult, precum geamii și mesgiduri, coordonează și controlează activitățile desfășurate în lăcașurile de cult aflate în proprietatea unor persoane fizice sau juridice aparținând cultului musulman;
g) utilizează mijloace de informare în masă proprii și editează cărți, reviste, broșuri și alte materiale informative privind aspecte din viața comunității;
h) stabilește orientarea noilor lăcașuri de cult către Kabe Kaaba;
i) efectuează ritualul religios pentru persoanele care doresc să se convertească la islam;
j) administrează moscheea "Carol" și geamia "Hunkar", situate în municipiul Constanța, precum și bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea cultului musulman din localitățile unde nu există comitete locale musulmane.
Muftiatul întocmește, în mod obligatoriu, următoarele registre:
a) registrul de inventar;
b) registrul de evidență contabilă;
c) registrul de bilanț anual;
d) registrul de evidență a corespondenței;
e) registrul de încasări și plăți.
Articolul 4
Organizarea pelerinajului la Mecca și Medina se face de către Muftiat.
Persoanele fizice și juridice care doresc să organizeze pelerinajele prevăzute la alin. (1), hagi-umre, trebuie să aibă și avizul Muftiatului.
Articolul 5
Corespondența oficială se va semna de către muftiu și de către consilierul de specialitate.
Corespondența oficială a comunităților musulmane cu instituțiile publice se va face cu avizul prealabil al Muftiatului.
Capitolul IV Organizarea și atribuțiile Șura-i Islam - Consiliul Sinodal
Articolul 6
Șura-i Islam - Consiliul Sinodal este organul suprem care ia decizii privind organizarea și funcționarea cultului musulman. Alegerea membrilor Șura-i Islam - Consiliul Sinodal se face o dată la 5 ani. Președintele Șura-i Islam - Consiliul Sinodal este muftiul.
Șura-i Islam - Consiliul Sinodal se compune din:
a) muftiul în funcție;
b) 4 membri numiți de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, denumită în continuare UDTTMR;
c) 4 membri numiți de Uniunea Democrată a Turcilor din România, denumită în continuare UDTR;
d) directorul Colegiului Național "Kemal Atâtⁿ'62rk" din Medgidia;
e) 15 clerici care posedă diplomă de absolvire a unei instituții teologice acreditate și recunoscute de statul român și care exercită o funcție în cadrul Muftiatului, aleși de Adunarea generală a clericilor.
UDTTMR este compusă din:
a) președintele UDTTMR;
b) deputatul UDTTMR;
c) șeful comisiei de religie a UDTTMR;
d) un membru din Consiliul de conducere al UDTTMR.
UDTR este compusă din:
a) președintele UDTR;
b) deputatul UDTR;
c) șeful comisiei de religie a UDTR;
d) un membru din Consiliul de conducere al UDTR.
Odată cu alegerea Șura-i Islam - Consiliul Sinodal sunt aleși și 4 membri supleanți.
La terminarea mandatului, șeful cultului musulman, dacă nu este reales, rămâne ca membru în Șura-i Islam - Consiliul Sinodal, cu drept de vot, încă un mandat.
Foștii muftii care nu sunt realeși în componența viitorului Șura-i Islam - Consiliul Sinodal pot participa la ședințele acestuia, fără drept de vot.
Șura-i Islam - Consiliul Sinodal se întrunește o dată la 3 luni.
Ședința se convoacă în scris cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte, comunicându-se ordinea de zi. Ședința este legal constituită cu întrunirea majorității membrilor Șura-i Islam - Consiliul Sinodal. Hotărârile se iau cu majoritate simplă de voturi.
La solicitarea expresă a muftiului cultului musulman sau la cererea scrisă a două treimi din numărul membrilor Șura-i Islam - Consiliul Sinodal, acesta se întrunește în ședință extraordinară. Ședințele extraordinare pot fi efectuate în cazuri excepționale și după o zi de la comunicare.
Articolul 7
Atribuțiile Șura-i Islam - Consiliul Sinodal sunt următoarele:
a) aprobă statutul, îl modifică sau poate să aducă amendamente la acesta;
b) alege muftiul;
c) aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Muftiatului;
d) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Muftiatului, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
Deciziile de importanță majoră privind cultul musulman se iau de către Șura-i Islam - Consiliul Sinodal, respectându-se legile statului român, Statutul cultului musulman și Regulamentul de organizare și funcționare al Muftiatului.
Hotărârile luate se duc la îndeplinire de către personalul Muftiatului.
Membrii Șura-i Islam - Consiliul Sinodal sunt răspunzători de hotărârile luate.
Membrii Șura-i Islam - Consiliul Sinodal care nu respectă legile statului român, Statutul cultului musulman sau Regulamentul de ordine interioară al Șura-i Islam - Consiliul Sinodal sunt sancționați.
Atribuțiile membrilor Șura-i Islam - Consiliul Sinodal, sunt prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Șura-i Islam - Consiliul Sinodal.
Capitolul V Alegerea muftiului
Articolul 8
Candidații înscriși pentru ocuparea postului de muftiu trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie cetățean român, să fie născut în România și să nu fi avut altă cetățenie;
b) să fie absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia, al Colegiului Național "Kemal Atâtⁿ'62rk" cu profil teologic din Medgidia sau al unei instituții teologice islamice din România ori din străinătate cu diploma acreditată și echivalată de statul român;
c) să nu aibă antecedente penale;
d) să nu facă parte din niciun partid politic sau din nicio organizație nonguvernamentală cu caracter religios;
e) să aibă vechimea în muncă de cel puțin 5 ani ca imam sau deservent de cult în cadrul Muftiatului.
Articolul 9
Alegerea muftiului are loc la reședința Muftiatului, sub conducerea unui birou electoral. Comisia electorală va fi numită de către Șura-i Islam - Consiliul Sinodal și va fi compusă din 3 membri care sunt membri Șura-i Islam - Consiliul Sinodal și care nu candidează pentru funcția de muftiu. Comisia electorală va fi convocată, în scris, de către muftiul aflat în funcție.
Data alegerilor, precum și numele candidaților se aduc la cunoștința corpului electoral cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor. La data desfășurării alegerilor va fi invitat și un reprezentant din partea Ministerului Culturii și Cultelor.
Comisia electorală va analiza și va valida dosarele candidaților la funcția de muftiu.
Modul de desfășurare a alegerilor se va consemna într-un proces-verbal întocmit de Comisia electorală în 3 exemplare, din care un exemplar se va înmâna delegatului Ministerului Culturii și Cultelor, care a asistat la alegeri.
Capitolul VI Constituirea și organizarea Muftiatului
Articolul 10
Potrivit
privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Muftiatul are personalitate juridică, este singura instituție de cult care îi reprezintă pe credincioșii cultului musulman din România, își desfășoară activitatea conform legilor statului român și prevederilor prezentului statut, precum și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Muftiatului.
Ștampila Muftiatului este rotundă, pe marginea ei este scris textul "Muftiatul Cultului Musulman *Constanța*", iar în mijloc este aplicat textul "din România".
Muftiatul, cu reședința în municipiul Constanța, are ca șef religios muftiul.
Personalul centrului de cult al Muftiatului este format din: consilier de cult, secretar eparhial, inspector eparhial, consilier tehnic și personal administrativ necesar pentru buna funcționare a cultului.
Pentru a sprijini buna desfășurare a activității administrative a centrului de cult al Muftiatului se înființează comisii de specialitate, constituite cu acordul Șura-i Islam - Consiliul Sinodal.
Adunarea generală a clericilor este formată din imamhatip, muezin și personal al centrului de cult al Muftiatului, care posedă diplome teologice acreditate și echivalate de statul român și sunt numiți în funcție de Muftiat.
Adunarea generală a clericilor are atribuții de a alege în conformitate cu art. 6, precum și atribuțiile prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al Muftiatului.
Articolul 11
Atribuțiile muftiului sunt următoarele:
a) este șeful cultului musulman. În calitate de conducător spiritual al cultului musulman, acesta conduce activitățile comunităților musulmane, în conformitate cu principiile religiei islamice;
b) colaborează cu instituții publice și private în activitățile care prezintă importanță pentru cultul musulman, pe plan intern și extern;
c) supraveghează și răspunde de activitatea Muftiatului;
d) pune în practică hotărârile luate de Șura-i Islam - Consiliul Sinodal și verifică dacă sunt aplicate;
e) ia decizii cu caracter obligatoriu atât pentru clerici, cât și pentru celelalte categorii de personal administrativ, în aplicarea prevederilor statutare și a regulamentelor;
f) decide încadrarea imamilor în funcție și transferul acestora;
g) propune Șura-i Islam - Consiliul Sinodal sancționarea personalului clerical și a celorlalte categorii de personal.
Articolul 12
Personalul clerical și neclerical trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să nu fi adus niciun prejudiciu statului român și ordinii de drept din România prin comportamentul și faptele sale;
b) să nu fi suferit nicio condamnare pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
c) comportamentul, atitudinea, credința și rugăciunea să fie în concordanță cu principiile islamice practicate de generații întregi în România;
d) alte condiții stabilite de regulamente ale Muftiatului.
Articolul 13
Fundamentele și criteriile de numire a personalului din Muftiat sunt următoarele:
a) muftiul este persoana aleasă în funcție de Șura-i Islam - Consiliul Sinodal;
b) muftiul este ales pe o perioadă de 5 ani;
c) la terminarea mandatului muftiul poate fi reales;
d) muftiul va rămâne în funcție până la alegerea unui nou muftiu, indiferent dacă acesta candidează pentru un nou mandat sau nu;
e) muftiul nu poate fi îndepărtat din funcție decât în situația în care săvârșește una dintre faptele prevăzute la art. 12 lit. a) și b), iar vinovăția sa este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) în cazul în care muftiul săvârșește o infracțiune, iar vinovăția sa este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, Șura-i Islam - Consiliul Sinodal se va întruni în 24 de ore într-o ședință extraordinară și va desemna un muftiu interimar;
g) numirea personalului clerical se face de către muftiu;
h) clericii pensionari și stagiari se numesc și se revocă de către muftiu.
Capitolul VII Comunitățile musulmane
Secțiunea 1 Administrarea lăcașurilor de cult
Articolul 14
Bunurile mobile și imobile aparținând comunităților musulmane se vor administra de comitetele locale ale geamiilor, sub controlul Muftiatului.
Lăcașurile de cult care aparțin comunităților musulmane sunt de 3 categorii:
a) moschei;
b) geamii;
c) mesgiduri.
O comunitate poate avea una sau mai multe geamii sau mesgiduri, după numărul și domiciliul credincioșilor dintr-o localitate.
Geamiile și mesgidurile se înființează cu avizul Muftiatului și, conform art. 15 alin. (1), se administrează de către comitetele acestora, sub controlul Muftiatului.
Lăcașurile de cult nu se pot folosi decât în scopuri religioase. Dacă există o casă parohială, aceasta se va da în folosința imamului.
Moscheea "Carol" și geamia "Hunkar" sunt administrate de Muftiat conform art. 3 alin. (1) lit. j).
Secțiunea 2 Comitetul geamiei
Articolul 15
Organul administrativ al lăcașurilor de cult este comitetul, exceptând moscheea "Carol" și geamia "Hunkar", care sunt administrate de Muftiat, potrivit prevederilor art. 14 alin. (6).
Comitetul administrativ al lăcașurilor de cult este constituit din 5, 7 sau 9 membri, după caz, aleși de comunitate. Imamul este membru de drept al comitetului geamiei în care își desfășoară activitatea.
Comitetul își alege din rândul membrilor aleși un președinte și persoane pentru celelalte atribuții, respectiv vicepreședinte, casier, secretar. Membrii comitetului se aleg de către credincioși, în adunarea generală, cu majoritate de voturi.
Pentru a putea fi aleși ca membri în consiliul de conducere al comunității, credincioșii trebuie să aibă vârsta minimă de 23 de ani împliniți, iar alegătorii, minimum 18 ani împliniți.
Comitetele alese, care trebuie recunoscute și aprobate de către muftiu, au un mandat de 4 ani. Dacă un membru al comitetului lipsește nemotivat de la 3 ședințe pe timpul unui an calendaristic, acesta va fi exclus din comitet.
În cazul săvârșirii unei abateri de la regulile de disciplină prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al Muftiatului, în cazul nerespectării legilor și atunci când majoritatea absolută a membrilor unei comunități solicită, membrii comitetului pot fi schimbați și înainte de expirarea mandatului de 4 ani.
Comitetele comunităților iau decizii cu majoritate de voturi, iar în caz de egalitate, se ia în considerare votul președintelui. Membrii comitetului sunt solidar răspunzători de toate actele comitetului.
Comitetele unităților de cult se administrează pe bază de buget întocmit în fiecare an și aprobat de către muftiu.
Secțiunea 3 Veniturile comunităților musulmane
Articolul 16
Veniturile comunităților musulmane se obțin din următoarele surse de venit:
a) contribuții benevole ale credincioșilor;
b) închirieri de spații și alte bunuri etc.;
c) subvenții acordate de stat;
d) terenuri;
e) grădini;
f) clădiri;
g) donații și sponsorizări.
Închirierile, concesionarea și arendarea de spații ale comunităților se fac cu aprobarea Muftiatului.
La ceremoniile religioase, oficiate cu diferite ocazii, precum sunt sunetul - botezul, cununiile, nașterile, decesele și altele asemenea, se pot încasa donații de la credincioși.
Documentele contabile se verifică anual de către Muftiat. Toate registrele unităților de cult - cum sunt moscheile, geamiile și mesgidurile - sunt numerotate, șnuruite și parafate de Muftiat. Orice nereguli constatate în gestiunea comitetelor se pedepsesc conform legilor în vigoare.
Comunitățile musulmane, cu avizul Muftiatului și cu respectarea legislației în vigoare, pot colecta bani sau materiale pentru construcția de noi lăcașuri de cult sau repararea celor existente.
Vânzările și cumpărările de bunuri ale comunităților musulmane se fac cu hotărârea comitetelor administrative și prin aprobarea prealabilă a Muftiatului.
Capitolul VIII Dispoziții financiare
Articolul 17
Veniturile Muftiatului sunt următoarele:
a) venituri obținute din activități comerciale;
b) subvenții de la bugetul de stat;
c) donații și sponsorizări.
Articolul 18
Personalul angajat în cadrul Muftiatului este salarizat potrivit
privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, cu modificările și completările ulterioare. Personalul angajat poate beneficia și de un sprijin la salariu acordat de Muftiat pentru serviciile prestate sau pentru cazurile cu probleme sociale.
Sprijinul financiar alocat din bugetul Muftiatului se acordă pe baza analizelor efectuate de conducerea Muftiatului asupra unor cazuri concrete.
Capitolul IX Dispoziții finale
Articolul 19
Prevederile prezentului statut se aplică de către muftiu începând cu data intrării sale în vigoare și cu respectarea Constituției și a legilor statului român.
Muftiul aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentului statut își va continua mandatul până la expirarea acestuia.
__________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.