Decizia nr. 524/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 290/2003 27 iunie 2003 (prevederi anume) privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile propri…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepție ridicată de Rodica Gabriela Grumeza și Mihai I. Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se prezintă personal Rodica Gabriela Grumeza, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Partea prezentă solicită admiterea excepției, arătând că art. 8 al legii criticate este neconstituțional, întrucât nu prevede ce se întâmplă în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia județeană pentru aplicarea
nu a emis nicio hotărâre. Depune concluzii scrise, însoțite de patru anexe.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin Încheierea din 21 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 39.686/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepție ridicată de Rodica Gabriela Grumeza și Mihai I. Grumeza.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile
Legii nr. 290/2003 , în integralitatea ei, contravin art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 și 76 din Constituție, cu motivarea că, potrivit acestei legi, s-a recunoscut unei categorii de cetățeni ce îndeplinesc condițiile legale un drept la despăgubiri sau compensații pentru bunurile imobile avute în proprietate în aceste teritorii și de care au fost deposedați. Astfel, dreptul creat persoanelor avute în vedere de lege este expresia dreptului garantat de art. 44 din Legea fundamentală, care nu poate face decât obiectul unei legi organice. Or, susține autorul excepției, din cuprinsul acestei legi rezultă că parlamentul a adoptat-o ca o lege ordinară, și nu ca o lege organică.
Separat de criticile de neconstituționalitate vizând legea în integralitatea ei, autorii excepției critică art. 8 al legii, susținând că acest text contravine art. 21 și 52 din Constituție, întrucât "redactarea imprecisă a acestuia îi pune pe judecători în situația să adauge la lege, prin stabilirea cazurilor, condițiilor și părților față de care este admisibilă formularea cererilor în justiție pentru apărarea creanțelor izvorând din
Legea nr. 290/2003 ". În opinia autorilor excepției, această redactare imprecisă a textului rezultă din faptul "că nu precizează ce se întâmplă în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia județeană nu a emis nicio hotărâre".
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră excepția neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, în ce privește critica privind încălcarea art. 21 și 52 din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate nu îngrădesc exercițiul dreptului privind accesul liber la justiție și nici dreptul părților la un proces echitabil, deoarece, potrivit
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003 , hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu contravin nici art. 44 coroborat cu art. 73 alin. (1) și (3) lit. m) și art. 76 din Legea fundamentală, legiuitorul fiind competent potrivit normelor constituționale să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Examinând actele din dosarul instanței de judecată, Curtea reține că excepția a fost ridicată într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei municipiului București de aplicare a
de a soluționa cererea de acordare a despăgubirilor sau compensațiilor prevăzute de această lege. Astfel că, deși Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a
în integralitatea ei, în realitate textul de lege care are legătură cu cauza aflată pe rolul instanței de judecată este cel al art. 8 din această lege.
Așadar, Curtea va exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor
art. 8 din Legea nr. 290/2003
privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
"Art. 8. - (1) În vederea soluționării cererilor depuse de persoanele îndreptățite, comisiile județene, respectiv a municipiului București, constituite în temeiul
art. 6 din Legea nr. 9/1998 , republicată, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant și al celorlalte ministere cu atribuții în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secției Cadrilater a Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluționarea cererilor depuse de persoanele îndreptățite, potrivit prezentei legi.
(2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea
primesc, verifică și rezolvă cererile de atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau compensații, după caz. Hotărârile privind recunoașterea drepturilor, acordarea despăgubirilor sau/și a compensațiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și se comunică Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea
Legii nr. 290/2003 , precum și solicitantului.
(2^1) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea
au obligația de a convoca petenții sau alte persoane, în vederea lămuririi unor situații în care există neclarități privind calitatea succesorală a petentului, dovada refugiului sau a proprietății asupra bunurilor pentru care se cer despăgubiri ori compensații.
(2^2) Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților Serviciul pentru aplicarea
poate solicita acte și relații privind aspectele înfățișate în contestații atât petenților, cât și oricărei instituții publice.
(3) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea
poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea
(4) În termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea
va analiza contestațiile și le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea
Legii nr. 290/2003 . Hotărârea se comunică comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea
și solicitanților.
(5) Hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea
sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările ulterioare.
(6) Hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(7) În vederea soluționării cererilor, comisiile prevăzute la art. 5 pot solicita din oficiu, cu respectarea legii, acte și informații oricăror instituții publice din țară sau din străinătate."
Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 referitor la liberul acces la justiție și art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, criticile formulate privesc redactarea prevederilor de lege criticate. Astfel, se apreciază de către autorii excepției că legiuitorul nu a prevăzut ce se întâmplă în cazul în care comisiile județene și ale municipiului București pentru aplicarea
depășesc termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii pentru acordarea de despăgubiri sau compensații.
Așadar, pretinsa neconstituționalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o lacună legislativă. Or, în temeiul art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia.
Ca atare, în temeiul
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate vizând prevederile
art. 8 din Legea nr. 290/2003 , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE :
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.8 din
privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepție ridicată de Rodica Gabriela Grumeza și Mihai I.Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.