Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 602/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) și (9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997

prezumat în vigoare

Data actului
20 mai 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 533 din 15 iulie 2008
Citat de
2 acte
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 13.597 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) și (9) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Comisia locală de fond funciar Sălătrucu din comuna Sălătrucu, județul Argeș, în Dosarul nr. 2.119/216/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2008.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.119/216/2006, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) și (9) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Comisia locală de fond funciar Sălătrucu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege sunt neconstituționale, întrucât imobilele avute în vedere de aceste prevederi trec în proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere pe care se află aceste imobile, cu titlu gratuit, fără să se prevadă plata unei despăgubiri, realizându-se astfel o expropriere a proprietarului construcțiilor.

Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit textelor de lege criticate, construcțiile aflate pe terenurile forestiere intră cu titlu gratuit în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Menționează că, în celelalte acte normative cu caracter reparator (cum ar fi

Legea nr. 10/2001 ) se prevede obligația persoanei căreia i s-a restituit terenul de a plăti despăgubiri pentru investițiile preluate odată cu acesta, or, în cazul de față nu se prevăd astfel de despăgubiri, încălcându-se principiul egalității în fața legii.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că trecerea construcțiilor de pe terenurile forestiere în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li se reconstituie dreptul de proprietate asupra acestora este condiționată de deținerea în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice. Se susține că "această trecere este condiționată tocmai în scopul înfăptuirii unui interes public, iar această condiționare restrânge sfera retrocedărilor și implică o împroprietărire justificată a actualului proprietar".

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor din Legea fundamentală, care garantează dreptul de proprietate. În argumentarea acestui punct de vedere face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că naționalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naștere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituției, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nefiind stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia. Așa fiind, dreptul fostului proprietar de a i se restitui pădurea se naște în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care îi reconstituie acest drept. Apreciază că dispozițiile criticate îi favorizează pe "titularii proprietății private particulare în raport cu titularii proprietății private de stat". Consideră că dispozițiile referitoare la trecerea construcțiilor de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenților, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalații sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuție, amplasate în suprafețele care fac obiectul retrocedării, în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, condiționată de deținerea în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice, instituie o discriminare pe criterii de avere, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, fiind contrare și art. 16 alin. (1) și art. 4 alin. (2) din Constituție. Apreciază critica de neconstituționalitate referitoare la art. 53 din Legea fundamentală ca fiind întemeiată, întrucât dispozițiile criticate aduc atingere însăși existenței dreptului de proprietate asupra construcțiilor.

Și, în fine, consideră că dispozițiile constituționale ale art. 135 nu au incidență în cauza de față.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) și (9) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Art. 31 a fost modificat prin

art. I pct. 36 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

"(3) Construcțiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenților, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalații sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuție, amplasate în suprafețele care fac obiectul retrocedării, trec în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică cu condiția deținerii în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.

[...]

(7) Sediile ocoalelor silvice trec în proprietatea persoanelor juridice sau fizice dacă suprafața care se retrocedează acestora, individual sau în asociere, este mai mare decât jumătate din suprafața administrată de respectivul ocol silvic anterior retrocedării.

(8) Obiectivele realizate ca urmare a finanțărilor din împrumuturile aprobate prin

Ordonanța Guvernului nr. 28/1999 ,

Ordonanța Guvernului nr. 97/2000

și

Legea nr. 400/2003

trec în proprietate privată în condițiile de la alin. (3) și (4).

(9) Obiectivele aflate în curs de realizare finanțate din împrumuturile menționate la alin. (8) trec în proprietate privată după finalizarea lucrărilor aflate în curs și punerea în funcțiune, cofinanțarea și rambursarea asigurându-se prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind garantarea și ocrotirea proprietății private, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 privind economia.

Analizând textele de lege criticate, Curtea reține că, potrivit acestora, construcțiile de pe terenurile forestiere, cele de corectare a torenților, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalații sau mijloace fixe, cele aflate în curs de execuție, amplasate pe suprafețele care fac obiectul retrocedării, trec în proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor. Trecerea în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor a construcțiilor aflate pe acestea este condiționată de deținerea în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau persoane juridice. Totodată, trecerea în proprietatea persoanelor juridice sau persoanelor fizice a sediilor ocoalelor silvice se face cu condiția ca suprafața ce se restituie acestora, individual sau în asociere, să fie mai mare decât jumătate din suprafața administrată de respectivul ocol silvic anterior retrocedării.

Examinând excepția, Curtea constată că textele criticate reglementează un transfer gratuit de proprietate privată a statului către persoane fizice sau persoane juridice private, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 44 alin. (3) din Constituție cu privire la expropriere.

Prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, care dispun că "Proprietatea privată este garantată și ocrotită, în mod egal, de lege indiferent de titular", deoarece îi favorizează pe titularii dreptului de proprietate privată - persoane fizice sau persoane juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere pe care se află investițiile enumerate de textele de lege criticate, în raport cu ceilalți titulari îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pe care nu se află astfel de construcții. Așadar, nimeni nu poate beneficia în ceea ce privește bunurile proprietate privată de o protecție juridică diferită, indiferent că aceasta are ca titulari persoane fizice sau persoane juridice private, statul sau unitățile administrativ-teritoriale.

Pe de altă parte, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere persoanelor fizice și persoanelor juridice nu împiedică constituirea unui drept de superficie în favoarea statului, în condițiile art. 492 și următoarele din Codul civil, sau înstrăinarea construcțiilor cu titlu oneros persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Curtea constată că prevederile de lege criticate încalcă și dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție prin care se instituie obligația statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție ca atare și a investițiilor făcute cu contribuția întregii societăți, ocrotindu-se astfel interesul național.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Comisia locală de fond funciar Sălătrucu din comuna Sălătrucu, județul Argeș, în Dosarul nr. 2.119/216/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și constată că prevederile

art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) și (9) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , sunt neconstituționale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof.univ.dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.