Decizia nr. 656/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 405 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în Dosarul nr. 6.781/271/2006 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.781/271/2006, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 405 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale întrucât termenul de prescripție pe care îl instituie limitează accesul la justiție și dreptul la apărare în cazurile în care părțile se află în imposibilitate de a acționa din motive independente de voința lor.

Tribunalul Bihor - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece prescripția dreptului de a cere executarea silită nu împiedică în niciun fel accesul liber la justiție și nu îngrădește dreptul la apărare.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale întrucât instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 405 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut:

"Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.

Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.

Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă reglementează prescripția dreptului de a cere executarea silită, prescripție care nu poate avea ca efect împiedicarea accesului persoanei la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Astfel, în Cauza Pini și Bertani și Manera și Atripaldi împotriva României, 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește jurisprudența sa constantă, conform căreia articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părți.

Cu privire la termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, Curtea constată că acesta nu este de natură să îngrădească accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, și nici să încalce dreptul la apărare al părții, garantat constituțional prin prevederile art. 24. Legiuitorul este liber să stabilească anumite termene de prescripție, neintrând în competența Curții Constituționale modificarea unor astfel de termene, deoarece, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica prevederile supuse controlului.

Având în vederea acestea, Curtea constată că nici prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă, deoarece Curtea n-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, ca atare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională pretins a fi încălcată.

În final, în ceea ce privește susținerile autorului excepției, în sensul că dispozițiile criticate ar fi neconstituționale în special în cazurile în care părțile se află în imposibilitate de a acționa din motive independente de voința lor, cum ar fi aceea în care apărătorul ales a fost în imposibilitatea de a îndeplini anumite acte de executare, Curtea reține că acestea vizează numai aspecte privind modul de aplicare a legii de către instanța de judecată, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 405 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Luciano Lonardoni Angelo în Dosarul nr. 6.781/271/2006 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2008.