Decizia nr. 770/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 6.142/233/2006 al Judecătoriei Galați - Secția penală, de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan în Dosarul nr. 18.303/325/2007 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală și de Dumitru Bolan în Dosarul nr. 9.599/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția penală.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției Dumitru Bolan. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curții faptul că părțile Mariana Lazăr și Virgil Ioan Ispan au formulat concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală.
Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 9D/2008, nr. 941D/2008 și nr. 1.068D/2008 au obiect identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Autorul excepției arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 941D/2008 și nr. 1.068D/2008 la Dosarul nr. 9D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.142/233/2006, Judecătoria Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Victor Belcin cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 18.303/325/2007, Judecătoria Timișoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Prin Încheierea din 27 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.599/288/2007, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dumitru Bolan cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, prin faptul că limitează mijloacele de probă care pot fi administrate la soluționarea plângerii împotriva actelor de netrimitere în judecată ale procurorului, încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție, dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Judecătoria Galați - Secția penală, Judecătoria Timișoara - Secția penală și Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la jurisprudența Curții Constituționale.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală sunt constituționale. Arată că textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepției, făcând trimitere în acest sens la
Decizia Curții Constituționale nr. 165/2006 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prezent, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, astfel cum acestea au fost modificate prin
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Judecătorul, soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) cu privire la statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 referitoare la dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 126 alin. (1) cu privire la instanțele judecătorești, precum și prevederile constituționale ale art. 11 alin. (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, raportate la dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la prevederile constituționale și la reglementările internaționale invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin
Decizia nr. 250 din 6 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, reținând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al rezoluției sau al ordonanței procurorului, atacate sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza lucrărilor și a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței sau a rezoluției de netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozițiilor legale. Cu aceeași ocazie, Curtea a statuat că dispozițiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale, petentul având deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, precum și posibilitatea prezentării unor probe suplimentare față de cele deja administrate, respectiv "înscrisuri noi".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Astfel, pentru considerentele arătate, prevederile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4), ale art. 16, 21, 22, 24 și ale art. 126 alin. (1), precum și cu prevederile constituționale ale art. 11 alin. (2), raportate la dispozițiile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu poate fi însă reținută.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 6.142/233/2006 al Judecătoriei Galați - Secția penală, de Doris Ispan, Doris Mirela Suciu-Ispan și Michael Ispan în Dosarul nr. 18.303/325/2007 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală și de Dumitru Bolan în Dosarul nr. 9.599/288/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 iulie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.