Decizia nr. 796/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 109 alin. (1), precum și ale

art. 118 alin. (1), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasilică Munteanu în Dosarul nr. 9.611/231/2007 al Judecătoriei Focșani.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 10 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.611/231/2007, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 109 alin. (1), precum și

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasilică Munteanu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că stabilirea competenței de soluționare a plângerilor contravenționale numai în favoarea instanțelor în a căror rază teritorială a fost constatată fapta are menirea de a îngrădi cetățeanului accesul la justiție și la soluționarea cauzei într-un termen util, întrucât contravenientul este pus în situația de a parcurge distanțe considerabile pentru a-și putea susține plângerea contravențională, pentru a-și putea propune probele și, în măsura încuviințării acestora, de a le administra direct în fața instanței. Această situație echivalează, în opinia autorului excepției, și cu încălcarea art. 53 din Constituție. Totodată, se arată că dreptul de a conduce autovehicule nu poate fi îngrădit prin amestecul unei autorități publice, decât cu respectarea dispozițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Ca urmare, "acest drept social nu poate fi suspendat în mod discreționar de autoritățile publice statale, care în speța de față se identifică cu polițistul rutier ale cărui atribuții de serviciu [...] se suprapun atributelor puterii judecătorești, aspect ce contravine principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale [...]". Se mai arată că "îngrădirea, restrângerea sau suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ca sancțiune contravențională complementară pot fi numai atributele puterii judecătorești [...]".

Judecătoria Focșani apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că stabilirea competenței instanței este o prerogativă a legiuitorului.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale întrucât, prin sancționarea unor fapte de încălcare a legii, în scopul ocrotirii vieții, integrității corporale și sănătății celorlalte persoane participante la traficul rutier, sunt în deplin acord cu principiul consacrat în art. 53 din Constituție, care la alin. (1) prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 96 alin. (1), și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 109 alin. (1), precum și ale

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b): "(1) Sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.

(2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele: [...];

b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;";

- Art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2): "(1) În cazurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, polițistul rutier dispune și una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:

a) reținerea permisului de conducere și/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; [...]

(2) Reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație.";

- Art. 109 alin. (1) "Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră.";

- Art. 118 alin. (1) "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și supremația Constituției și a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se invocă, totodată, dispozițiile art. 8 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, respectiv limitarea folosirii restrângerii drepturilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, și urmează a fi respinsă.

Astfel, contrar susținerilor autorului excepției, dispozițiile art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), precum și ale art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al aceleiași ordonanțe de urgență, respectiv "asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului". Așa fiind, reglementarea unor sancțiuni contravenționale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit. În același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, de exemplu, prin

deciziile nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, și nr. 44 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005.

Faptul că, potrivit

art. 109 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , aceste sancțiuni contravenționale se aplică de către polițistul rutier dă expresie competenței acestui reprezentant al autorității publice, astfel cum a fost reglementată de legiuitor, și nu aduce nicio atingere dispozițiilor constituționale referitoare la separația puterilor în stat. Astfel, potrivit art. 1 alin. (3) din aceeași ordonanță de urgență, "Autoritatea competentă în domeniul circulației pe drumurile publice privind inițierea și avizarea unor reglementări, precum și aplicarea și exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administrației și Internelor, prin Inspectoratul General al Poliției Române" iar, potrivit art. 2 din același act normativ, "Îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora". În plus, măsurile dispuse de reprezentanții poliției rutiere sunt supuse controlului instanțelor judecătorești, prin posibilitatea persoanei contraveniente de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, plângere care, potrivit

art. 118 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , suspendă executarea acestor măsuri, de la data înregistrării plângerii contravenționale până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.

Cât privește art. 118 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui text legal, în raport de aceleași critici. Astfel, prin Decizia nr. 464 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, Curtea a reținut că textul de lege criticat, care instituie norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, nu îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție prin care se constată încălcări ale dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice este menită să dea expresie garanțiilor constituționale invocate, prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor strânse de lucrătorii poliției rutiere.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 109 alin. (1), precum și ale

art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Vasilică Munteanu în Dosarul nr. 9.611/231/2007 al Judecătoriei Focșani.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008.