Decizia nr. 871/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 451 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Daniela Manta în Dosarul nr. 25.786/3/CA/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocat. Lipsesc părțile Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor din România și Sanda Nica, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.442D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 451 din Legea nr. 95/2006 , excepție ridicată de Aurel-Gheorghe Stroescu în Dosarul nr. 1.604/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 881D/2008 și nr. 1.442D/2008 este similar, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul părții prezente nu se opune conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.442D/2008 la Dosarul nr. 881D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul părții prezente solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care împiedică accesul persoanei vătămate în drepturile sale prin decizia Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România de a ataca această decizie la instanța de judecată. În legătură cu aceasta, menționează că în cazul altor profesii nu există o asemenea interdicție. Mai arată și faptul că, deși răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea penală, contravențională sau civilă a medicului, totuși decizia Comisiei superioare de disciplină stabilește existența culpei medicului. Astfel, dacă se stabilește inexistența culpei medicului, atunci soluția acțiunilor în justiție va fi de respingere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Astfel, pe de o parte, arată că, în esență, critica autorilor excepției are în vedere o omisiune legislativă, ceea ce conferă caracter de inadmisibilitate excepției, iar, pe de altă parte, arată că textul de lege criticat nu oprește pe cel interesat să se adrese justiției, inclusiv instanței de contencios administrativ, astfel că argumentele autorului excepției sunt neîntemeiate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 februarie 2008 și 7 mai 2008, pronunțate în dosarele nr. 25.786/3/CA/2007 și nr. 1.604/3/CA/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 451 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Daniela Manta și Aurel-Gheorghe Stroescu cu prilejul soluționării unor acțiuni în contencios administrativ, având ca obiect anularea unor acte administrative.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție, întrucât prevede că decizia de sancționare a Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România poate fi atacată în instanță de medicul sancționat, fără a prevedea acest drept și pentru alte persoane vătămate printr-o astfel de decizie.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece textul de lege criticat nu interzice persoanei interesate de a ataca în justiție actul emis de Comisia superioară de disciplină.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 451 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006: "Împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își desfășoară activitatea."

Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, respectiv dreptul de acces liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

art. 442-451 din Legea nr. 95/2006

reglementează răspunderea disciplinară a medicilor, prevăzând, în esență, posibilitatea formulării unei plângeri împotriva unui medic la colegiul al cărui membru este acel medic, examinarea dosarului de către o comisie de disciplină teritorială, posibilitatea contestării deciziei acestei comisii de către medicul sancționat, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătății Publice, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România la Comisia superioară de disciplină și, în final, așa cum prevede textul de lege criticat, dreptul medicului sancționat de a ataca în contencios administrativ decizia de sancționare dată de Comisia superioară.

Autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că

art. 451 din Legea nr. 95/2006

are o redactare limitativă, care împiedică accesul la justiție al acelor persoane ale căror drepturi sau interese ar fi vătămate prin decizia Comisiei superioare de disciplină, excepție făcând doar medicul sancționat, care poate ataca decizia de sancționare.

Față de acestea, Curtea reține că răspunderea disciplinară a medicilor își are temeiul în obligațiile ce izvorăsc din prevederile legilor și regulamentelor profesiei medicale, ale Codului de deontologie medicală și ale regulilor de bună practică profesională, ale Statutului Colegiului Medicilor din România ori ale deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, obligații a căror nerespectare prejudiciază onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. Prin urmare, această formă specială de răspundere vizează strict raporturile dintre medic, pe de o parte, și categoria profesională din care face parte sau reprezentantul acestei categorii, Colegiul Medicilor din România, ale căror interese sunt prejudiciate, de cealaltă parte.

Acest cadru al răspunderii disciplinare justifică soluția legislativă criticată care consacră dreptul de a ataca în justiție decizia Colegiului Medicilor din România doar pentru medicul sancționat prin această decizie.

Aceasta nu are însă semnificația restrângerii dreptului persoanei care a formulat plângerea împotriva medicului de a obține în justiție repararea drepturilor sau intereselor sale vătămate prin conduita medicului. În acest sens, trebuie observat că

art. 442 din Legea nr. 95/2006

prevede că "Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravențională sau civilă, conform prevederilor legale."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 451 din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Daniela Manta în Dosarul nr. 25.786/3/CA/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Aurel-Gheorghe Stroescu în Dosarul nr. 1.604/3/CA/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2008.