Statutul din 20 august 2008

Biserica Evanghelică C.A. din România este comunitatea tuturor creștinilor de confesiune evanghelică, care își declară această apartenență și care au domiciliul în România.

Biserica Evanghelică C.A. din România poate înființa comunități bisericești în străinătate, pe baza hotărârii Congresului Bisericii Generale.

În activitatea sa, Biserica Evanghelică C.A. din România respectă Constituția și celelalte legi ale statului român.

Apartenența la Biserica Evanghelică C.A. din România se întemeiază pe botez.

Calitatea de membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România este determinată de apartenența la o comunitate bisericească.

De regulă, fiecare membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România aparține comunității bisericești din localitatea de domiciliu.

Membrii altor biserici evanghelice pot deveni și membri cu statut special în Biserica Evanghelică C.A. din România. Acest statut special va fi reglementat printr-o dispoziție a Consistoriului superior.

Membrii comunităților bisericești beneficiază în egală măsură de drepturile și sunt ținuți de obligațiile reglementate în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România, potrivit statutului în vigoare.

Membrii comunităților bisericești beneficiază de propovăduirea organizată a Evangheliei, de împărtășirea Sacramentelor și de asistență spirituală și diaconică.

Membrii Bisericii sunt chemați să ducă o viață creștinească și să se implice activ în viața acesteia prin acțiuni personale, îndeplinirea unor funcții, realizarea de sarcini, precum și prin contribuții și donații.

Biserica Evanghelică C.A. din România se organizează, administrează și funcționează în mod autonom.

Conducerea Bisericii Evanghelice C.A. din România are caracter spiritual și juridic deopotrivă.

Limba oficială în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România este limba germană. În relațiile cu statul român și cu autoritățile sale, limba oficială este limba română.

Biserica are următoarea structură:

a) comunitatea bisericească locală;

b) comunitatea bisericească districtuală;

c) comunitatea bisericească generală.

Comunitățile bisericești locale, respectiv parohiile, comunitățile bisericești districtuale, respectiv consistoriile districtuale, și comunitatea bisericească generală, respectiv Consistoriul superior, sunt persoane juridice de utilitate publică. De asemenea, sunt persoane juridice toate instituțiile și organizațiile aprobate de Congresul Bisericii Generale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Unitățile bisericești cu personalitate juridică au proprietate mobiliară și imobiliară. Această proprietate face parte din patrimoniul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Exploatarea și valorificarea patrimoniului bisericesc se realizează prin:

a) administrarea clădirilor și terenurilor aferente, a terenurilor agricole, pădurilor, cimitirelor, precum și a obiectelor sacre și de arhivă;

b) organizarea de cămine de bătrâni și de elevi, de case de odihnă, case de oaspeți și alte asemenea instituții;

c) organizarea unor instituții școlare, culturale, turistice, precum și alte instituții asemănătoare;

d) efectuarea de transporturi de persoane și marfă în interes propriu.

În vederea realizării activităților prevăzute la alin. (2), comunitățile bisericești pot înființa asociații, fundații sau societăți.

Biserica Evanghelică C.A. din România se poate asocia cu alte comunități și uniuni bisericești și ecumenice din țară și din străinătate, cu condiția păstrării mărturisirii de credință și a respectării prezentului statut.

Convențiile cu alte biserici, asociații și instituții nu pot contraveni prevederilor prezentului statut și nu pot afecta îndeplinirea misiunii Bisericii.

Colaboratorii Bisericii sunt angajați cu contract individual de muncă, aceștia putând îndeplini activități extracontractuale sau onorifice. În toate activitățile lor sunt sprijiniți și susținuți de Biserică.

Colaboratorii Bisericii vor fi calificați și specializați pentru munca lor.

Toate denumirile pentru colaboratorii Bisericii, conform prezentului statut, sunt valabile în egală măsură pentru femei și bărbați.

În practică, denumirea funcției se utilizează în mod diferențiat pentru femei și pentru bărbați.

Preoți, în sensul prezentului statut, sunt toate persoanele, respectiv, bărbați, femei, hirotonite pentru a sluji în Biserică.

Preoții dobândesc dreptul de a fi aleși potrivit prevederilor Regulamentului pentru preoții Bisericii Evanghelice C.A. din România (Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. în Rumanien), aprobat la cel de-al 71-lea Congres al Bisericii Generale din data de 19 noiembrie 2004.

Preoții care sunt în serviciul clerical și pot fi aleși ca preoți parohi sunt egali între ei, indiferent dacă chemarea sau însărcinarea lor a avut loc în urma unei numiri ori alegeri și indiferent dacă preotul este încadrat cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă.

Conform legii, ocuparea funcției de preot se realizează prin alegere sau numire.

Preotul este ales de toți membrii cu drept de vot ai comunității bisericești.

Numirea se dispune de către Consistoriul superior.

Condițiile pentru alegerea sau numirea unui preot sunt reglementate prin Regulamentul pentru preoții Bisericii Evanghelice C.A. din România, respectiv Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. în Rumanien.

Hirotonirea ca preot al Bisericii Evanghelice C.A. din România se oficiază de către episcop sau de reprezentantul său, în baza numirii candidatului în funcția de preot în primul său post.

Preotul este legat de jurământul depus la hirotonire. El este supus supravegherii canonice și tutelare a Bisericii.

Clericii hirotoniți, care nu mai sunt angajați ca preoți ai Bisericii, își păstrează drepturile dobândite prin hirotonire, dacă nu s-a luat o altă hotărâre.

Preoții hirotoniți care au fost pensionați au dreptul să slujească sau să îndeplinească activități pastorale, cu acordul preotului paroh competent, dacă la ieșirea la pensie sau ulterior nu le-a fost limitat ori interzis dreptul de exercitare a acestor activități.

În afara răspunderii penale sau civile personale, angajații Bisericii, precum și membrii organelor bisericești sau colaboratorii cu funcții onorifice au totodată răspunderea disciplinară în cadrul Bisericii.

Organizarea și funcționarea comisiilor disciplinare interne ale Bisericii sunt reglementate prin Regulamentul disciplinar de ordine interioară al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Comunitatea bisericească evanghelică C.A. este acea comunitate locală sau regională de membri ai Bisericii, care se întrunesc cu regularitate în numele Domnului Iisus Hristos, pentru a-I asculta cuvântul și a-I celebra Sacramentele.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. sunt persoane juridice de utilitate publică.

Limitele lor teritoriale sunt stabilite prin tradițiile istorice locale.

Reprezentarea lor legală se realizează prin organe alese.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. au dreptul la administrare autonomă, conform prevederilor prezentului statut.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. de sine stătătoare constau într-o singură comunitate bisericească evanghelică C.A. locală.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. prevăzute la alin. (1) au dreptul de a alege preotul dacă au peste 300 de enoriași și se administrează autonom. Excepțiile trebuie aprobate de către Congresul Bisericii Generale.

Organele alese sunt:

a) presbiteriul, potrivit art. 50 și următoarele;

b) adunarea generală a reprezentanților comunității bisericești, potrivit art. 41 și următoarele.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. din diasporă sunt păstorite prin grija unui oficiu parohial în diasporă sau prin delegarea specială a unui preot.

Administrarea și reprezentarea juridică revin Consistoriului districtual competent.

Comunitățile bisericești evanghelice C.A. din diasporă au un consiliu bisericesc sau împuternicit special (curator). Persoana împuternicită (curatorul) este desemnată de către Consistoriul districtual competent.

O asociere sau federație de comunități bisericești evanghelice C.A., cu sau fără personalitate juridică, este formată din mai multe comunități bisericești.

În baza hotărârii comunităților bisericești asociate se stabilește un consiliu de conducere comun, în care fiecare comunitate bisericească va avea cel puțin un reprezentant. Componența consiliului de conducere este stabilită de către Consistoriul districtual competent, după consultarea prealabilă a comunităților bisericești asociate.

Consiliul de conducere trebuie să se întrunească în ședințe cel puțin o dată pe an.

Înființarea unei comunități bisericești se aprobă de către Consistoriul superior și este validată de Congresul Bisericii Generale.

Înființarea unei comunități bisericești evanghelice C.A. prin dezmembrarea din una deja existentă poate avea loc doar după consultarea comunității bisericești respective și a Consistoriului districtual competent.

Reorganizarea unor comunități bisericești existente sau noua lor repartizare, precum și integrarea sau desprinderea din asocieri de comunități se hotărăsc de către Consistoriul superior, după consultarea comunităților bisericești implicate și a Consistoriului districtual competent.

Hotărârea Consistoriului superior este validată de Congresul Bisericii Generale.

Preotul care a candidat legal pentru un post este obligat ca în cazul alegerii sale să accepte acel post. Alegerea, conform prevederilor art. 14, se face pe durată nelimitată, până la vârsta pensionării.

După numire, preotul este obligat să slujească în postul respectiv timp de 3 ani.

Preotul trebuie să locuiască, de regulă, în una dintre comunitățile bisericești pe care le păstorește.

Un preot cu normă întreagă trebuie să păstorească cel puțin 300 de enoriași. Dacă numărul enoriașilor scade sub 300, preotul trebuie să preia și alte sarcini bisericești recunoscute. Reglementările speciale în acest caz sunt stabilite de Consistoriul superior, după consultarea comunităților bisericești respective, precum și a Consistoriului districtual competent.

Unui preot îi pot fi atribuite și sarcini pastorale, care depășesc limitele teritoriale ale postului său. Atribuirea acestor sarcini se face pe termen limitat.

Preotul este obligat să preia, în funcție de necesități, și sarcini în cadrul comunității bisericești generale.

Un preot cu fracțiune de normă, precum și orice preot care încheie un raport de muncă suplimentar în afara Bisericii au nevoie pentru aceasta de aprobarea Consistoriului superior.

Când un post de preot este reorganizat potrivit prevederilor art. 28, statutul juridic al preotului va fi reglementat din nou.

Înainte de instalarea preotului în postul său, decanul districtual este obligat să stipuleze drepturile și obligațiile preotului printr-o convenție.

Instalarea preotului în funcție se realizează de către decanul districtual, cel târziu la 6 săptămâni de la data la care a fost validată alegerea sau numirea sa.

Membrii comunității bisericești care au împlinit vârsta de 18 ani au drept de vot, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) lit. g).

Toți membrii comunității bisericești care au împlinit vârsta de 21 de ani pot fi aleși în orice organ corporativ sau funcție din cadrul Bisericii.

Președintele Adunării generale a membrilor comunității bisericești este preotul competent, respectiv, în parohiile cu mai mulți preoți, prim-preotul.

Când nu sunt îndeplinite prevederile alin. (1), președinția revine curatorului.

Adunarea generală a membrilor comunității bisericești este convocată de președinte, în baza hotărârii presbiteriului sau al consiliului comunității bisericești.

Convocarea are loc cel târziu cu o săptămână înaintea ședinței, cu comunicarea ordinii de zi a adunării.

Adunarea generală a membrilor comunității bisericești are loc, de regulă, după slujba religioasă și poate lua hotărâri indiferent de numărul participanților.

Responsabilitățile și competențele Adunării generale a membrilor comunităților bisericești sunt:

a) în comunitățile bisericești de sine stătătoare, Adunarea generală a membrilor comunității bisericești este forul electiv pentru alegerea Adunării reprezentanților comunității bisericești și pentru alegerea deputaților în Congresul bisericii districtuale;

b) în comunități bisericești din diaspora, Adunarea generală a membrilor comunității bisericești este forul electiv pentru alegerea consiliului bisericesc și pentru alegerea curatorului.

Consiliul bisericesc răspunde în fața Adunării generale a membrilor comunității bisericești în legătură cu activitatea sa și administrarea patrimoniului comunității bisericești.

Adunarea generală a membrilor comunității bisericești descarcă de răspundere consiliul bisericesc.

Comunitățile bisericești de sine stătătoare au propria adunare a reprezentanților comunității bisericești.

Din Adunarea reprezentanților comunității bisericești fac parte în calitate de membri ai comunităților de sine stătătoare: preotul, respectiv preoții, curatorul, membrii aleși ai presbiteriului și alți membri aleși de Adunarea generală a membrilor comunității bisericești.

Alegerea membrilor aleși de Adunarea generală a membrilor comunității bisericești se face astfel:

a) 10 membri pentru comunitățile bisericești care au sub 300 de enoriași;

b) 20 de membri pentru comunitățile bisericești care au între 301 și 1.000 de enoriași;

c) 30 de membri pentru comunitățile bisericești care au peste 1.000 de enoriași.

Numărul membrilor supleanți reprezintă jumătate din numărul membrilor aleși pentru un mandat de 2 ani.

Membrii Adunării reprezentanților comunității bisericești sunt aleși pentru un mandat de 4 ani. Realegerea este posibilă. Membrii supleanți sunt aleși pentru un mandat de 2 ani.

La fiecare 2 ani, jumătate din numărul membrilor Adunării reprezentanților comunității bisericești își încheie mandatul. Cei care își încheie mandatul sunt stabiliți prima dată prin tragere la sorți.

Dacă locul unui membru al Adunării reprezentanților comunității bisericești rămâne vacant înainte de expirarea mandatului, el va fi ocupat de supleantul cu cel mai mare număr de voturi.

Numele celor aleși în Adunarea reprezentanților comunității bisericești sunt aduse la cunoștința publică cel târziu duminica următoare după alegeri.

Contestațiile împotriva rezultatului alegerilor se pot formula în termen de 14 zile de la data desfășurării alegerilor.

Contestațiile vor fi soluționate de Consistoriul districtual.

Președintele Adunării reprezentanților comunității bisericești este preotul competent, respectiv prim-preotul.

În lipsa preotului, curatorul îi ține locul și preia președinția adunării.

Președintele asigură respectarea bunei-cuviințe, ordinii și demnității.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești este convocată, de regulă, în scris de președinte, cu comunicarea ordinii de zi, cu o săptămână înaintea ședinței. Convocarea are loc în baza hotărârii presbiteriului.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești trebuie convocată, dacă acest lucru este solicitat în scris, cu prezentarea scopului, de cel puțin o treime din numărul membrilor.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești trebuie să se întrunească cel puțin o dată pe an.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești poate lua hotărâri dacă este prezentă mai mult de o treime din numărul membrilor.

În situația în care nu răspunde convocării mai mult de o treime din numărul membrilor aleși, se va convoca o nouă ședință a Adunării reprezentanților comunității bisericești cu aceeași ordine de zi, care va putea lua hotărâri fără să se țină seama de numărul celor prezenți.

Ședințele nu sunt publice.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești poate invita la ședințe specialiști cu vot consultativ.

Cu privire la fiecare ședință se întocmește câte un proces-verbal, care va fi semnat de președinte, de către curator, dacă a participat la ședință, și de către secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri prezenți la Adunarea reprezentanților comunității bisericești. Procesul-verbal de ședință este prezentat spre luare la cunoștință Consistoriului districtual competent, în termen de 20 de zile.

Procesul-verbal de ședință cuprinde în mod corespunzător și datele prevăzute la art. 56 alin. (9).

Proiectele de hotărâri pentru ședințele Adunării reprezentanților comunității bisericești se depun în scris de către presbiteriu.

Adunarea reprezentanților comunității bisericești poate delibera cu privire la orice propunere venită din plenul său. Cu privire la asemenea propuneri poate hotărî doar dacă mai mult de două treimi din numărul celor prezenți votează în acest sens.

Hotărârile Adunării reprezentanților comunității bisericești sunt duse la îndeplinire de către presbiteriu.

Dacă în dispozițiile bisericești nu se prevede altfel, hotărârile Adunării reprezentanților comunității bisericești, înainte de punerea în executare, trebuie aprobate de Consistoriul districtual competent, dacă privesc următoarele domenii:

a) denumirile pentru comunitățile bisericești, instituții bisericești și clădiri;

b) angajarea de colaboratori, dacă aceștia beneficiază de o contribuție salarială din partea statului;

c) înstrăinarea, cedarea, grevarea cu sarcini pentru terenuri, clădiri sau părți de clădiri, precum și pentru bunuri mobile, care au o valoare istorică, arhivistică, științifică, artistică, culturală sau de monument;

d) construcții noi, modificări ale unor construcții, demolări sau reparații ale unor clădiri, dacă acestea necesită autorizații ale unei autorități a statului sau ajutor din partea comunității bisericești generale;

e) înființarea, desființarea sau reorganizarea de instituții proprii;

f ) folosirea patrimoniului bisericesc sau a unor fonduri cu destinație specială în alte scopuri decât cele prevăzute inițial;

g) formularea unor acțiuni în justiție, precum și soluționarea unui litigiu pe cale extrajudecătorească.

Hotărârile privind atribuțiile din domeniile indicate la lit. a)-d) necesită în plus aprobarea prealabilă a Consistoriului superior.

Comunitățile bisericești de sine stătătoare au un presbiteriu.

Din presbiteriu fac parte:

a) preotul, în calitate de președinte;

b) curatorul, ca locțiitor al președintelui;

c) alți membri clerici și laici, aleși de Adunarea reprezentanților comunității bisericești.

Reprezentarea în presbiteriu a clericilor și laicilor aleși de către Adunarea reprezentanților comunității bisericești este următoarea:

a) comunitățile bisericești cu până la 300 de enoriași sunt reprezentate de 5 membri;

b) comunitățile bisericești care au între 301 și 1.000 de enoriași sunt reprezentate de 7 membri;

c) comunități bisericești cu peste 1.000 de enoriași sunt reprezentate de 9 membri.

Curatorul și ceilalți membri ai presbiteriului sunt aleși pentru 4 ani. Realegerea este posibilă.

La fiecare 2 ani, jumătate din numărul membrilor aleși sunt schimbați din funcție, potrivit art. 50 alin. (2) lit. c). La prima modificare a componenței presbiterului, membrii care urmează să fie schimbați sunt aleși prin tragere la sorți.

Alegerile au loc la interval de 2 ani în toate comunitățile bisericești, la o dată stabilită de Consistoriul superior.

Dacă funcția de curator devine vacantă sau numărul membrilor aleși ai presbiteriului scade sub jumătate, se vor ține alegeri complementare pentru perioada rămasă, până la împlinirea mandatului inițial.

Curatorul și membrii aleși ai presbiteriului nu pot fi angajați ai propriei comunități bisericești.

Nu pot face parte din presbiteriu, în același mandat, soții sau rudele de gradul 1 și 2.

Numele celor aleși în presbiteriu vor fi date publicității cel târziu în duminica de după alegeri.

Contestațiile la alegeri pot fi formulate în termen de 14 zile de la data alegerilor. Contestațiile vor fi soluționate de Consistoriul districtual.

Dacă atât președintele, respectiv preotul, cât și locțiitorul, respectiv curatorul, nu pot prezida ședința, presbiteriul alege din rândurile sale un președinte de ședință.

Fiecare presbiteriu își alege un secretar. Acesta are drept de vot dacă este membru ales al presbiteriului.

Presbiteriul va fi convocat de către președinte în scris, cu comunicarea ordinii de zi, de regulă cu o săptămână înainte de data ședinței. În cazuri motivate, termenul poate fi scurtat.

Președintele este obligat să convoace o ședință dacă cel puțin o treime din numărul membrilor solicită acest lucru, cu prezentarea motivelor.

Presbiteriul poate lua hotărâri dacă mai mult de jumătate din numărul membrilor săi este prezentă.

Dacă cvorumul legal nu este întrunit, va fi convocată o nouă ședință cu aceeași ordine de zi, iar presbiteriul poate lua hotărâri indiferent de numărul celor prezenți.

Președintele deschide și închide ședința. El conduce dezbaterile, votarea și alegerile.

Președintele asigură păstrarea bunei-cuviințe, a ordinii și demnității.

Ședințele nu sunt publice.

Pot participa la dezbateri specialiști consultanți, fără drept de vot.

La dezbaterea unui subiect care îl privește personal pe un membru al presbiteriului, soțul acestuia sau o rudă de gradul 1 ori 2, membrul în cauză nu poate fi prezent, în caz contrar hotărârea adoptată este lovită de nulitate.

Fiecare membru al presbiteriului este îndreptățit să pună întrebări și să formuleze proiecte de hotărâri.

Cu privire la problemele care nu sunt cuprinse pe ordinea de zi, se pot adopta hotărâri dacă cel puțin două treimi din numărul celor prezenți votează în acest sens.

Despre fiecare ședință se va întocmi un proces-verbal, care va fi semnat de președinte, de către curator, dacă a participat la ședință, și de către secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri.

Procesul-verbal cuprinde:

a) locul și data ședinței;

b) numele președintelui și al secretarului;

c ) nominalizarea membrilor prezenți și absenți;

d) ordinea de zi a ședinței;

e) proiectele de hotărâri formulate;

f) hotărârile adoptate;

g) la votările nominale, indicarea nominală a votanților, precizându-se dacă au votat cu "Da" sau "Nu";

h) alte date privind desfășurarea ședinței.

Presbiteriul îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură o viață creștinească în comunitatea bisericească, în conformitate cu cerințele Evangheliei;

b) asigură ca planul de slujbe și de păstorire să corespundă nevoilor comunității și să fie respectat;

c) asigură respectarea tradiției slujbelor religioase și elaborează propuneri de inovare a acesteia, potrivit prevederilor art. 48 lit. a);

d) hotărăște asupra cererilor de admitere în comunitatea bisericească;

e) participă la examinarea confirmanzilor și la confirmare;

f) supraveghează activitatea diaconică din comunitate;

g) întocmește listele de alegători și pregătește alegerile;

h) alege angajații comunității și poartă răspunderea pentru ca aceștia să își primească drepturile salariale;

i) se îngrijește de ținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie;

j) poartă răspunderea pentru administrarea patrimoniului comunității;

k) hotărăște convocarea Adunării reprezentanților comunității bisericești și a Adunării generale a membrilor comunității bisericești și pregătește propunerile adresate acestora;

l) duce la îndeplinire hotărârile Adunării reprezentanților comunității bisericești;

m) prezintă Adunării reprezentanților comunității bisericești bilanțul anual;

n) rezolvă toate celelalte sarcini care îi sunt atribuite prin regulamente sau dispoziții.

Prevederile alin. (1) sunt citite în prima ședință după fiecare alegere a presbiteriului.

Presbiteriul numește 2 dintre membri săi în funcția de epitrop. Epitropii se îngrijesc cu fidelitate pentru promovarea credinței și lucrării creștine în cadrul comunității bisericești și pentru păstrarea tradițiilor bisericești. Ei preiau sarcinile ce le revin, conform ordinii și obiceiului în cadrul serviciului divin și al altor manifestări bisericești, dar și în cadrul comunității bisericești, și preiau atribuțiile diaconice proprii.

Epitropii veghează asupra întregului patrimoniu mobil și imobil al comunității bisericești, precum și asupra administrării lichidităților de care dispune aceasta și prezintă presbiteriului un raport în acest sens.

Curatorul comunității bisericești, în calitate de prim-demnitar laic, este locțiitorul preotului și îl sprijină pe acesta în îndeplinirea atribuțiilor sale.

Curatorul reprezintă comunitatea când preotul este în imposibilitate de a o face sau când postul acestuia este vacant.

Comunitățile bisericești din diaspora au un consiliu bisericesc sau un împuternicit special, curator.

În comunitățile cu peste 21 de enoriași din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:

a) preotul competent;

b) curatorul;

c) și alții, de la unul până la 5 membri.

În comunități cu până la 20 de enoriași din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:

a) preotul competent;

b) împuternicitul special;

c) unul sau 2 membri, după posibilități.

Alegerile în consiliul bisericesc au loc în același timp și în aceleași condiții ca și alegerile presbiteriului. Președinția în consiliul bisericesc este stabilită de Consistoriul districtual competent.

Consiliul bisericesc răspunde în fața Adunării generale a enoriașilor și este descărcat de răspundere de aceasta.

Când un presbiteriu sau consiliu bisericesc își neglijează în mod repetat și constant obligațiile, Consistoriul superior poate dizolva presbiteriul sau consiliul bisericesc respectiv, după o cercetare prealabilă minuțioasă și după audierea atât a Consistoriului districtual competent, cât și a presbiteriului sau consiliului bisericesc și poate dispune organizarea de alegeri ale unui nou presbiteriu, respectiv consiliu bisericesc.

Membrii vinovați din cadrul presbiteriului, respectiv consiliului bisericesc, sunt excluși de la realegere, cu excepția situației când Consistoriul superior, prin procedură specială, reabilitează membrii destituiți. La următoarele alegeri, stabilite de Consistoriul superior, aceștia pot fi aleși din nou.

În perioada interimară, respectiv până la alegerile unui nou presbiteriu sau consiliu bisericesc, administrarea comunității bisericești este preluată de către Consistoriul districtual.

Limitele teritoriale ale unui district bisericesc sunt stabilite prin datină.

Restructurarea districtelor bisericești și stabilirea centrului administrativ ale acestora sunt de competența Congresului Bisericii Generale, după ascultarea comunităților bisericești respective, precum și a Consistoriului districtual competent.

Problemele comunității bisericești districtuale sunt dezbătute și hotărâte în adunările Congresului bisericii districtuale.

Din Congresul bisericii districtuale fac parte, în calitate de membri:

a) decanul districtual, ca președinte;

b) curatorul districtual, ca locțiitor al președintelui;

c) membrii Consistoriului districtual;

d) toți preoții angajați în cadrul comunității bisericești districtuale;

e) curatorii comunităților bisericești;

f) membrii delegați în Congresul bisericii districtuale, al căror număr este reglementat în funcție de mărimea comunității bisericești reprezentate;

g) câte un reprezentant al comunităților bisericești din diaspora, de regulă cu mai mult de 20 de enoriași.

Pentru o reprezentare regională corespunzătoare a comunităților bisericești cu un număr mai mic de 20 de enoriași se îngrijește Consistoriul districtual.

Membrii delegați în Congresul bisericii districtuale sunt aleși pentru un mandat de 4 ani. Alegerea în comunitățile bisericești de sine stătătoare se realizează prin Adunarea generală a membrilor comunității bisericești.

Realegerea este posibilă.

Vor fi aleși:

a) un membru delegat pentru comunitățile bisericești care au între 100 și 300 de enoriași;

b) 3 membri delegați pentru comunitățile bisericești care au între 301 și 500 de enoriași;

c) 5 membri delegați pentru comunitățile bisericești care au între 501 și 1.000 de enoriași;

d) 7 membri delegați pentru comunitățile bisericești care au peste 1.000 de enoriași.

În afara membrilor delegați va fi ales un număr egal de supleanți.

În cazul în care unul dintre delegați se retrage înainte de expirarea mandatului, locul vacant va fi ocupat de delegatul supleant care a întrunit cele mai multe voturi.

Înainte de noile alegeri, Consistoriul districtual stabilește numărul delegaților propuși conform ultimei evidențe a numărului de enoriași în districtul bisericesc respectiv.

Președintele Congresului bisericii districtuale este decanul districtual. În lipsa acestuia conducerea este asigurată de curatorul bisericii districtuale.

Ședințele Congresului bisericii districtuale sunt publice.

Congresul bisericii districtuale se întrunește la invitația președintelui.

Convocarea Congresului bisericii districtuale are loc în temeiul hotărârii Consistoriului districtual sau dacă este solicitată în scris de o treime din numărul membrilor săi.

Invitația se comunică, de regulă, cu cel puțin 8 zile înainte de ședință, în scris, împreună cu ordinea de zi.

Congresul bisericii districtuale se întrunește cel puțin o dată pe an pentru a lua cunoștință despre darea de seamă a Consistoriului districtual.

Președintele deschide și închide ședința, prezintă proiectele de hotărâri cu privire la obiectele ce urmează a fi dezbătute, pe care Consistoriul districtual le-a hotărât, și conduce dezbaterile, votarea și alegerile.

Pot fi adoptate hotărâri doar cu privire la obiectele cuprinse pe ordinea de zi.

Fiecare membru poate formula întrebări și cereri cu privire la alte obiecte. Răspunsurile la întrebările formulate vor fi date, în măsura posibilităților, în aceeași ședință.

Pot fi adoptate hotărâri cu privire la alte cereri decât obiectele cuprinse pe ordinea de zi, dacă cel puțin o treime din numărul celor prezenți decide în acest sens.

Congresul bisericii districtuale are următoarele atribuții:

a) alege decanul districtual, curatorul districtual, membrii Consistoriului districtual și membrii delegați, precum și supleanții acestora în Congresul Bisericii Generale;

b) aprobă darea de seamă a Consistoriului districtual;

c) se pronunță cu privire la propunerile care sunt transmise de Consistoriul superior districtelor bisericești și comunităților acestora și care urmează să fie prezentate Adunării Bisericii Generale;

d) hotărăște cu privire la solicitări adresate Congresului Bisericii Generale. Solicitările vor fi prezentate Consistoriului superior cu cel puțin 8 zile înaintea Congresului Bisericii Generale;

e) aprobă bilanțul contabil și bugetul anual al comunității bisericești districtuale;

f) aprobă raportul cu privire la activitatea diaconică în districtul bisericesc și adoptă hotărâri în materie;

g) dezbate și decide cu privire la toate celelalte probleme care cad în competența Congresului bisericii districtuale.

Realegerea decanului districtual, a curatorului districtual, a membrilor Consistoriului districtual și a membrilor delegați, precum și a supleanților acestora în Congresul Bisericii Generale este posibilă.

Congresul bisericii districtuale poate lua hotărâri dacă cel puțin o treime din numărul membrilor săi este prezentă.

Hotărârile adoptate trebuie comunicate tuturor presbiteriilor, consiliilor bisericești și oficiilor parohiale din districtul bisericesc.

Cu privire la fiecare ședință se va încheia un proces-verbal al dezbaterilor, care va fi semnat de președinte, curatorul districtual, dacă este prezent, și de secretar. Procesul-verbal este validat de către 2 membri, urmând a fi prezentat în termen de 30 de zile Consistoriului superior spre luare la cunoștință.

Referitor la procesul-verbal, sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).

Consistoriul districtual îndeplinește atribuțiile curente în cadrul districtului bisericesc. Consistoriul districtual deliberează și hotărăște în conformitate cu dispozițiile legale asupra problemelor comunității bisericești districtuale. Consistoriul districtual prezintă darea de seamă Congresului bisericii districtuale.

Consistoriul districtual are o cancelarie proprie.

Din Consistoriul districtual fac parte, în calitate de membri:

a) decanul districtual;

b) curatorul districtual;

c) 7 membri cu un mandat de 4 ani, respectiv 2 preoți și 5 membri laici.

Membrii laici ai Consistoriului districtual nu pot fi angajați ai Bisericii.

Decanul districtual este ales din rândul preoților în serviciul pastoral pe o durată de 4 ani.

Decanul districtual reprezintă districtul bisericesc pe plan intern, precum și față de terți.

În chestiuni importante, care nu necesită aprobarea de către Congresul bisericii districtuale sau de către Consistoriul districtual, decanul districtual hotărăște în consens cu curatorul bisericii districtuale. În caz de divergență, problema va fi prezentată spre soluționare Consistoriului districtual.

Decanul districtual are, în special, următoarele atribuții:

a) asigură asistența duhovnicească a preoților în districtul bisericesc;

b) se îngrijește de realizarea alegerilor preoțești;

c) instalează preoții în funcție;

d) convoacă adunările preoților;

e) îndeplinește în timpul mandatului său vizitele pastorale în comunitățile din districtul lui;

f) asigură supravegherea activităților organelor bisericești pe teritoriul districtului;

g) supraveghează activitatea angajaților comunității bisericești districtuale;

h) se îngrijește de îndeplinirea dispozițiilor bisericești și prezintă episcopului și Consistoriului superior rapoartele solicitate;

i) îndeplinește toate sarcinile care îi sunt repartizate potrivit regulamentelor și dispozițiilor.

Decanul districtual este îndreptățit să participe la ședințele organelor comunităților bisericești din întregul district bisericesc.

Curatorul bisericii districtuale, ca primul demnitar laic al comunității bisericești districtuale, este ales pentru un mandat de 4 ani. El realizează împreună cu decanul districtual conducerea comunității bisericești districtuale.

Curatorul bisericii districtuale îl înlocuiește pe decan când acesta este absent, cu excepția acelor situații, care cad în competența locțiitorului pentru probleme clericale.

Curatorul bisericii districtuale participă, după posibilități, la vizitele pastorale ale decanului.

După alegeri, Consistoriul districtual numește în prima sa ședință:

a) locțiitorul pentru probleme clericale al decanului;

b) locțiitorul curatorului bisericii districtuale;

c) administratorul comunității bisericești districtuale, care răspunde mai ales de problemele privind patrimoniul comunității bisericești districtuale.

Locțiitorul pentru probleme clericale al decanului este ales din rândul preoților și are următoarele atribuții:

a) rezolvă în lipsa decanului toate problemele clericale ale bisericii districtuale;

b) preia președinția organelor bisericești în situațiile în care atât decanul, cât și curatorul bisericii districtuale lipsesc.

Prevederile art. 58 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Consistoriul districtual se întrunește la invitația președintelui. Invitația se comunică în scris, împreună cu ordinea de zi, cu cel târziu 8 zile înainte de data ședinței.

Consistoriul districtual trebuie convocat când cel puțin o treime din numărul membrilor săi solicită aceasta, cu prezentarea scopului.

Consistoriul districtual poate lua hotărâri dacă în afara președintelui sunt prezenți cel puțin 4 membri.

Pot fi invitați la ședințe specialiști cu vot consultativ.

Secretarul Consistoriului districtual este secretarul de ședință, potrivit art. 83 alin. (2).

Ședințele Consistoriului districtual nu sunt publice.

Cu privire la fiecare ședință se întocmește un proces-verbal al dezbaterilor, pentru întocmirea căruia sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 56 alin. (9).

Comunitățile bisericești cu peste 300 de enoriași pot, cu acordul Consistoriului districtual, derula schimbul de corespondență direct cu Consistoriul superior în anumite probleme, dacă Consistoriul superior aprobă o asemenea reglementare. Acestea se referă la:

a) administrarea patrimoniului;

b) angajări și statul de personal și salarii;

c) probleme juridice și acțiuni în justiție.

Consistoriul districtual trebuie informat cu privire la problemele în discuție.

Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Consistoriul districtual are o cancelarie proprie. Aceasta poate avea mai multe posturi.

Conducerea cancelariei revine, pe lângă decanul districtual, secretarului districtual, care, în ședințele Consistoriului districtual și ale Congresului bisericii districtuale, îndeplinește funcția de secretar și poate, de asemenea, primi și sarcina de raportor.

Toate documentele Consistoriului districtual trebuie semnate de președinte și de secretar, iar când acest lucru nu este posibil, de locțiitorii acestora.

Comunitatea bisericească generală este persoană juridică de utilitate publică.

Comunitatea bisericească generală are patrimoniu propriu.

Durata mandatului membrilor delegați în Congresul Bisericii Generale este de 4 ani.

Numărul membrilor delegați în Congresul Bisericii Generale din partea fiecărui district, precum și al supleanților, va fi stabilit de Consistoriul superior în funcție de numărul enoriașilor din respectivul district bisericesc, astfel încât fiecare district să fie reprezentat de cel puțin un delegat cleric și 3 delegați laici.

Președintele Congresului Bisericii Generale este episcopul.

În cazul în care episcopul nu poate participa la ședință sau postul de episcop este vacant, președinția ședinței este preluată de curatorul Bisericii Generale.

Dacă și curatorul Bisericii Generale nu poate participa la ședință, președinția este preluată de episcopul vicar.

Dacă și episcopul vicar este în imposibilitatea de a participa la ședință, președinția trece la locțiitorul Bisericii Generale și, în sfârșit, la locțiitorul episcopului vicar.

Congresul Bisericii Generale este convocat de președintele său, în temeiul hotărârii Consistoriului superior. Convocarea are loc cu cel puțin 30 de zile înainte de data ședinței, cu comunicarea scrisă a ordinii de zi și a proiectelor de hotărâri motivate.

Congresul Bisericii Generale se întrunește cel puțin o dată pe an într-o ședință ordinară.

Când cel puțin o treime din numărul membrilor solicită în scris sau majoritatea congreselor bisericilor districtuale hotărăsc acest lucru, Congresul Bisericii Generale trebuie convocat în termen de 6 săptămâni într-o ședință extraordinară.

Congresul Bisericii Generale poate lua hotărâri, dacă mai mult de jumătate din numărul membrilor săi este prezentă. Fac excepție cazurile de votare a proiectelor de hotărâre prevăzute la art. 96, când este necesară prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor.

În cadrul slujbei religioase de deschidere a primei ședințe pentru fiecare congres nou-constituit, membrii congresului sunt instalați în funcția lor de către episcop potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Pentru membrii aleși mai târziu, instalarea lor are loc la începutul următoarei ședințe a Congresului Bisericii Generale.

Ședințele Congresului Bisericii Generale sunt publice. Ședințele nu sunt publice atunci când există o solicitare scrisă în acest sens din partea a cel puțin 10 membri ai Congresului Bisericii Generale, care este aprobată de majoritatea membrilor prezenți.

La dezbaterile Congresului Bisericii Generale pot fi invitați specialiști cu rol consultativ.

Cu privire la fiecare ședință se întocmește un proces-verbal al dezbaterilor, care va fi semnat de președinte, de curatorul general, dacă a participat la ședință, și de către secretarul de ședință. Procesul-verbal este validat de 2 membri.

Conținutului procesului-verbal al dezbaterilor îi sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).

Hotărârile și dispozițiile emise de Congresul Bisericii Generale au putere de lege pentru Biserica Evanghelică C.A. din România.

Congresul Bisericii Generale hotărăște, în baza unor propuneri din partea Consistoriului superior, a unui congres bisericesc districtual sau a plenului Congresului Bisericii Generale, dacă propunerile au fost semnate de 15 membri.

Propunerile adresate Congresului Bisericii Generale sunt prezentate cu întregul text și motivate. Ele se prezintă prin intermediul Consistoriul superior sau în plenul Congresului Bisericii Generale.

Consistoriul superior prezintă Congresului Bisericii Generale toate propunerile care nu îi aparțin, însoțite de o luare de poziție.

Toate proiectele de hotărâre ale Consistoriului superior, care au ca obiect adoptarea de norme generale ale Bisericii sau modificări ale acestora, vor fi prezentate, în vederea consultării, tuturor presbiteriilor comunităților bisericești de sine stătătoare și congreselor bisericilor districtuale, înainte ca Congresul Bisericii Generale să delibereze și să hotărască asupra lor.

Toate proiectele de hotărâre importante ale Consistoriului superior sunt prezentate, în vederea avizării, comisiilor înainte de a fi dezbătute și de a se hotărâ asupra lor. După deschiderea ședinței Congresului Bisericii Generale și prezentarea proiectelor de hotărâre, comisiile sunt alese de Congresul Bisericii Generale. Cu privire la importanța proiectelor de hotărâre decide Congresul Bisericii Generale.

Ședințele comisiilor nu sunt publice, însă pot fi invitați și specialiști cu rol consultativ.

Cu privire la atribuțiile prevăzute la art. 94, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea de două treimi din numărul voturilor celor prezenți.

Cu privire la atribuțiile prevăzute la art. 95, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.

La votul final, când Congresul Bisericii Generale decide cu privire la adoptarea unui proiect de hotărâre în ansamblu, votul este nominal.

În caz de paritate de voturi în deliberarea privind chestiuni singulare, proiectul de hotărâre se consideră respins. În cazul parității de voturi la votarea finală, dezbaterea acestui proiect va avea loc la următoarea ședință a Congresului Bisericii Generale.

Consistoriul superior îndeplinește sarcinile curente ale Bisericii. El deliberează și hotărăște în cadrul legislației în vigoare cu privire la chestiuni ale comunității bisericești generale, precum și ale asociațiilor, organizațiilor și instituțiilor acesteia.

El răspunde pentru activitatea sa în fața Congresului Bisericii Generale.

Cu excepția episcopului, toți membri Consistoriului superior sunt aleși de Congresul Bisericii Generale pentru un mandat de 4 ani.

La plecarea unuia din membrii Consistoriului superior înainte de expirarea mandatului său, locul rămas vacant va fi ocupat din nou prin alegere de către Congresul Bisericii Generale pentru restul mandatului.

Curatorul comunității bisericești generale, precum și ceilalți 6 membri laici ai Consistoriului superior nu pot fi angajați ai Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Curatorul comunității bisericești generale, ca prim demnitar laic al acesteia, sprijină episcopul în îndeplinirea atribuțiilor sale. El ține locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, în toate problemele, cu excepția atribuțiilor clericale. El participă, după posibilități, la vizitele pastorale ale episcopului.

Consistoriul superior stabilește în prima sa ședință care dintre membri săi laici este locțiitorul curatorului comunității bisericești generale.

Episcopul vicar este ales din rândul preoților. El sprijină episcopul în îndeplinirea atribuțiilor sale. El ține locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, în toate atribuțiile clericale. Când curatorul comunității bisericești generale nu este disponibil sau locul său este vacant, episcopul vicar ține locul episcopului și în toate celelalte chestiuni.

Consistoriul superior stabilește în prima sa ședință care din membrii clerici este locțiitorul episcopului vicar.

Episcopul este președintele Consistoriului superior. Dacă acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, președinția ședinței este asigurată de curatorul comunității bisericești generale.

Dacă nici acesta nu este disponibil sau locul său este vacant, președinția ședinței este asigurată de episcopul vicar. În caz de alte indisponibilități, în prima ședință a Consistoriului superior președinția este preluată de cel mai în vârstă membru cleric.

În toate celelalte ședințe, președinția este asigurată de locțiitorul curatorului comunității bisericești generale și, în sfârșit, de locțiitorul episcopului vicar.

Consistoriul Superior este convocat în scris pentru ședință de către președintele său, cu cel puțin o săptămână înainte de data acesteia, cu comunicarea ordinii de zi și a proiectelor de hotărâri motivate.

În caz de urgență, termenul de convocare poate fi mai scurt.

Consistoriul superior trebuie convocat dacă cel puțin o treime din numărul membrilor săi solicită aceasta, cu indicarea scopului.

Consistoriul superior poate adopta hotărâri, dacă în afara președintelui sunt prezenți încă 6 dintre membrii săi.

Ședințele nu sunt publice.

Pot fi invitați să participe la dezbateri specialiști cu rol consultativ.

Cu privire la fiecare ședință a Consistoriului superior se încheie un proces-verbal al dezbaterilor, care va fi semnat de președinte, curatorul comunității bisericești generale, dacă a participat la ședință, și de secretarul general. Procesul-verbal va fi validat în următoarea ședință a Consistoriului superior. Cu privire la conținutul procesului-verbal al Consistoriului superior se aplică în mod corespunzător prevederile art. 56 alin. (9).

Procesele-verbale ale Consistoriului superior pot fi consultate de toți membrii Congresului Bisericii Generale.

Proiectele de hotărâri pot fi prezentate Consistoriului superior de Comisia pentru chestiuni clericale, de Comisia pentru probleme economice și juridice sau de plenul ședinței Consistoriului superior. Mai pot fi înaintate propuneri de hotărâri din partea consistoriilor districtuale, din partea organelor de conducere ale asociațiilor, organizațiilor și instituțiilor bisericești, precum și de către 10 membri ai Congresului Bisericii Generale. În toate cazurile, propunerile trebuie motivate și prezentate integral.

Propunerile care nu provin de la o comisie a Consistoriului superior trebuie înaintate comisiilor competente spre pronunțare și formularea eventuală a unui proiect de hotărâre.

Consistoriul superior poate să dezbată fiecare propunere venită din plenul său, dar poate să decidă doar dacă majoritatea membrilor prezenți ai Consistoriului superior votează pentru aprobarea propunerii.

În cazurile care nu suportă amânare, Consistoriul superior poate emite dispoziții privind probleme care cad în competența Congresului Bisericii Generale și au valabilitate până la următoarea ședință a Congresului Bisericii Generale.

În asemenea cazuri care nu suportă amânare, episcopul poate să convoace în termen de 8 zile o ședință extraordinară a Congresului Bisericii Generale, care poate lua hotărâri cu prezența a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

Consistoriul superior numește din rândul membrilor săi, pentru mandatul său de 4 ani, o comisie pentru probleme clericale și liturgice și o comisie pentru probleme economice și juridice.

Dacă unul dintre membrii comisiei devine indisponibil înainte de expirarea mandatului său, locul rămas vacant va fi ocupat prin alegere de către Consistoriul superior.

Episcopul, curatorul Bisericii Generale și episcopul vicar pot participa cu drept de vot la fiecare ședință a comisiilor.

Comisiilor le revine sarcina să pregătească dezbaterile și luările de decizii pentru ședințele Consistoriului superior și să îndeplinească sarcinile repartizate de acesta.

Ședințele comisiilor nu sunt publice.

Comisiile pot coopta la dezbaterea tuturor problemelor și alți membri ai Consistoriului superior sau specialiști, cu rol consultativ.

Consistoriul superior poate constitui în timpul mandatului său comisii de lucru pentru anumite atribuții, delimitate la un obiect specific sau delimitate teritorial. Pot fi membri ai acestor comisii și specialiști care nu fac parte din Consistoriul superior.

Aceste comisii de lucru au atribuții cu privire la pregătirea de hotărâri pentru ședințele Consistoriului superior, pentru ședințele Comisiei pentru probleme clericale și liturgice sau ale Comisiei pentru probleme economice și juridice. În acest sens fac propuneri, întocmesc proiecte sau elaborează avize consultative

Aceste comisii de lucru au o funcție ajutătoare și consultativă.

Episcopul este ales din rândul preoților și este chemat să conducă Biserica Evanghelică C.A. din România.

Episcopul este ales de Congresul Bisericii Generale în conformitate cu Regulamentul privind alegerile în Biserica Evanghelică C.A. din România. Chemarea sa este pe durată nelimitată, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Sfințirea și instalarea episcopului au loc în cadrul unei slujbe religioase, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Ea constituie în același timp intrarea în funcție și începutul raportului de muncă.

Sediul oficial al episcopului este municipiul Sibiu, unde, în baza convenției cu Comunitatea bisericească evanghelică C.A. Sibiu, episcopul deține drepturile unui preot superior.

Episcopul îndeplinește în principal următoarele atribuții:

a) se îngrijește ca în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România să fie propovăduită Curata Evanghelie a lui Iisus Hristos așa cum este dată în Sfânta Scriptură și mărturisită în Confesiunea Augustană, iar Sacramentele să fie administrate așa cum ne-au fost date;

b) veghează asupra comunității bisericești generale și a tuturor enoriașilor acesteia, în special prin vizitele pastorale pe care le întreprinde. În aceste vizite pastorale este însoțit, după posibilități, de curatorul Bisericii Generale sau de locțiitorul acestuia.

c) realizează asistența duhovnicească, îndeosebi pentru preoții și colaboratorii Bisericii;

d) se adresează cu circulare, scrisori pastorale și în predici credincioșilor și instituțiilor Bisericii;

e) hirotonește clerici pentru slujirea în cadrul Bisericii, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

f) invită preoții și vicarii la cursuri de perfecționare și la adunările generale ale preoților;

g) invită colaboratorii clerici și laici la cursuri de perfecționare, la adunări comune și la consfătuiri;

h) instalează în funcție decanii districtuali, curatorii districtuali, secretarul general, precum și membrii Congresului Bisericii Generale și ai Consistoriului superior, după rânduielile prevăzute de agenda liturgică a Bisericii Evanghelice C.A. din România;

i) reprezintă Biserica Evanghelică C.A. din România pe plan intern și extern, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut;

j) convoacă ședințele Congresului Bisericii Generale, Consistoriului superior și ale comisiilor Consistoriului superior;

k) prezintă Congresului Bisericii Generale un raport asupra activităților sale;

l) deține președinția în comisiile teologice de examinare;

m) îndeplinește toate celelalte atribuții prevăzute de regulamentele și dispozițiile bisericești.

Episcopul este îndreptățit să slujească și să îndeplinească alte servicii clericale în toate comunitățile bisericești din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Episcopul are dreptul să participe la adunările preoților, la ședințele organelor tuturor comunităților bisericești locale și districtuale, precum și ale asociațiilor, organizațiilor, și instituțiilor bisericii în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consistoriul superior are o cancelarie proprie. Aceasta îndeplinește toate lucrările administrative curente ale comunității bisericii generale.

Conducerea cancelariei Consistoriului superior revine, pe lângă episcop, secretarului general.

Secretarul general este angajat în funcție în baza alegerii sale de către Congresul Bisericii Generale.

Locțiitorul secretarului general este prim-secretarul.

Secretarul general, iar, în caz de indisponibilitate, locțiitorul său este secretar de ședință a Congresului Bisericii Generale și a Consistoriului superior.

Toate documentele cancelariei Consistoriului superior vor fi semnate de episcopul și secretarul general sau de locțiitorii acestora.

Toți colaboratorii Consistoriului superior pot fi cooptați ca raportori în ședințele Congresului Bisericii Generale, precum și în ședințele Consistoriului superior și comisiilor acestuia.

Direcția economică a Consistoriului superior conduce contabilitatea comunității bisericești generale, a asociațiilor, organizațiilor și instituțiilor proprii, fără personalitate juridică, precum și a acelor asociații, organizații și instituții bisericești cu personalitate juridică distinctă, dacă Consistoriul superior a adoptat o hotărâre în acest sens.

Din domeniul său de activitate fac parte supravegherea și controlul contabilității și a activității financiare ale tuturor unităților bisericești.

În realizarea misiunii și activității sale, Biserica Evanghelică C.A. din România înființează și administrează organizații, instituții și servicii, precum și fundații, asociații și societăți.

Comunitatea bisericească generală, comunitatea bisericească districtuală și, respectiv, comunitatea bisericească locală sunt succesoarele de drept ale fundațiilor, asociațiilor și organizațiilor, cu sau fără personalitate juridică, care au fost înființate în cadrul unităților de cult sus-menționate și care au fost dizolvate sau desființate în mod abuziv de către statul comunist.

Comunitatea bisericească generală, comunitatea bisericească districtuală și, respectiv, comunitatea bisericească locală sunt succesoarele de drept ale fundațiilor, asociațiilor și organizațiilor, cu sau fără personalitate juridică, care au fost înființate în cadrul unităților de cult sus-menționate după data de 1 ianuarie 1990 și care sunt dizolvate, dacă statutul acestora nu prevede altfel.

Biserica Evanghelică C.A. din România are un consiliu pentru probleme juridice.

Ca urmare a înregistrării unor reclamații scrise, Consiliul pentru probleme juridice verifică hotărârile, alegerile și procedurile administrative ale Congresului Bisericii Generale și ale Consistoriului superior.

Consiliul pentru probleme juridice are acces la documentația completă, care a stat la baza hotărârii, a procedurii administrative sau a alegerilor în cauză.

Consiliul pentru probleme juridice este ales de Congresul Bisericii Generale. El este alcătuit din 3 membri. Aceștia nu pot fi angajați ai Bisericii Evanghelice C.A. din România și nici membri ai organelor comunităților bisericilor locale sau districtuale.

Durata mandatului Consiliului pentru probleme juridice este aceeași ca și a Congresului Bisericii Generale. Realegerea este posibilă. Dacă un loc devine disponibil înainte de expirarea mandatului, locul rămas vacant se va ocupa prin alegere.

Mandatul membrilor începe, respectiv se încheie cu validarea noilor alegeri.

Reclamațiile adresate Consiliului pentru probleme juridice trebuie soluționate în termen de 30 de zile și vor fi prezentate împreună cu concluziile Consistoriului superior în cadrul acestui termen de 30 de zile.

Consistoriul superior va delibera asupra celor prezentate în următoarea sa ședință, după caz, extraordinară. Respectiva hotărâre va fi prezentată Congresului Bisericii Generale în următoarea sa ședință.