Ordin · Ministerul Sănătății Publice

Ordinul nr. 1563/2008

pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți

prezumat în vigoare

Data actului
12 septembrie 2008
Emitent
Ministerul Sănătății Publice
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 651 din 15 septembrie 2008
Citat de
42 de acte
Citează
3 acte
Structură
14 articole, 5 anexe · 35.489 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Stă la baza 3

  • Anexa din 11 august 2022 11 august 2022 (prevederi anume) pentru aprobarea criteriilor de calificare privind capacitatea ofertanților, a factorilor …
  • Anexa din 11 august 2022 11 august 2022 (prevederi anume) pentru aprobarea criteriilor de calificare privind capacitatea ofertanților, a factorilor …
  • Decizia nr. 730/2023 13 decembrie 2023 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței Guv…

Văzând Referatul de aprobare al Autorității de Sănătate Publică și al Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății Publice nr. E.N. 9.562 din 12 septembrie 2008,

având în vedere prevederile

art. 9 din Legea nr. 123/2008

pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar,

în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 862/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății Publice, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății publice emite următorul ordin:

Articolul 1

(1)

Se aprobă Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2)

În incinta unităților de învățământ este interzisă comercializarea produselor care se încadrează în criteriile și limitele prevăzute în lista din anexa nr. 1.

Articolul 2

Se aprobă principiile care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Se aprobă necesarul zilnic de calorii, substanțe nutritive și elemente minerale pentru copii și adolescenți, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Se aprobă echivalențele alimentare, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor și caracteristicile nutriționale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii și adolescenți (cantități comerciale bruto), prevăzute în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 5

Se aprobă piramida alimentară pentru nutriția copiilor și adolescenților, în funcție de necesarul caloric, grupele de alimente și grupa de vârstă, prevăzută în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 6

Pentru ducerea la îndeplinire a

art. 10 din Legea nr. 123/2008

pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, se vor respecta prevederile

Ordinului ministrului sănătății nr. 1.955/1995

pentru aprobarea Normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor, cu modificările ulterioare, precum și dispozițiile prezentului ordin.

Articolul 7

Operatorii economici care distribuie și/sau comercializează alimente în incinta unităților de învățământ trebuie să facă dovada compoziției alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză.

Articolul 8

Structurile din cadrul Ministerului Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București și inspecțiile sanitare de stat județene și a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin și vor controla respectarea lor.

Articolul 9

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătății publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
București, 12 septembrie 2008.
Nr. 1.563.

Anexa 1 LISTA

alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor

Nr.

crt.

Alimente nerecomandate

Limita de la care

alimentele devin

nerecomandate

Exemple de categorii de alimente

care prin conținut sau forma de

prezentare pot fi nerecomandate

1.

Alimente cu conținut mare

de zaharuri*

Peste 15 g zaharuri

/100g produs

- prajituri

- bomboane

- acadele

- alte produse similare

2.

Alimente cu conținut mare

de grăsimi

Peste 20 g grăsimi

/100 g produs, din

care, cumulativ:

- grăsimi saturate

peste 5 g/100 g

produs

- acizi grași trans

peste 1 g/100 g

produs

- hamburgeri

- pizza

- produse de tip patiserie

- cartofi prăjiți

- alte alimente preparate prin

prajire

- maioneze, margarină

- brânză topită, brânzeturi

tartinabile cu conținut de grăsime

peste 20%

- mezeluri grase

- alte produse similare

3.

Alimente cu conținut mare

de sare

Peste 1,5 g sare

/100 g produs (sau

peste 0,6 g sodiu/

100 g produs)

- chipsuri

- biscuiți sărați

- covrigei sărați

- sticksuri sarate

- snacksuri

- alune sarate

- semințe sarate

- brânzeturi sărate

- alte produse similare

4.

Băuturi răcoritoare**

-

- orice tip de băuturi răcoritoare,

cu excepția apei potabile îmbuteli-

ate sau a apei minerale îmbuteliate

5.

Alimente cu conținut

ridicat de calorii pe

unitatea de vânzare

Peste 300 kcal pe

unitatea de vânzare

- orice tip de aliment care, prin

conținut, aduce un aport de calorii

de peste 300 kcal pe unitate de

vânzare

6.

Alimente neambalate***

-

- alimente vrac

- sandvișuri neambalate

7.

Alimente neetichetate****

-

- alimente care nu respectă

prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 106/2002 privind etichetarea

alimentelor, cu modificările și

completările ulterioare

-----------

*

Fac excepție fructele și legumele proaspete.

** În incinta școlilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată,

pentru a crea copiilor deprinderea de a o bea.

*** Se exceptează bananele și citricele.

**** Pentru crearea unor deprinderi nutriționale sanogene se recomandă etichetarea

nutrițională.

Anexa 2 PRINCIPIILE

care stau la baza unei alimentații sănătoase

pentru copii și adolescenți

1. Caracteristici în alimentația copilului

a) Nevoile nutriționale ale copiilor diferă în funcție de vârstă.

b) Un copil crește în salturi, ceea ce se reflectă prin nevoi energetice diferite.

c) Aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creștere staturală și ponderală normală, evidențiată prin compararea parametrilor creșterii cu curbele standard.

2. Principii în alimentația copilului Alimentația sănătoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea unor principii de bază, și anume:

a) asigurarea unei diversități alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele și subgrupele alimentare

b) asigurarea unei proporționalități între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr

c) consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) și de zahăr adăugat

3. Reguli generale privind alimentația copiilor în creșe, unități de învățământ sau alte tipuri de colectivități

1. Conducerile creșelor, unităților de învățământ sau ale oricăror alte tipuri de colectivități de copii și tineri vor asigura o alimentație colectivă adaptată vârstei și stării de sănătate, specificului activității și anotimpului.

2. Meniurile vor asigura un aport caloric și nutritiv în conformitate cu recomandările cuprinse în anexele nr. 3 și 4, proporțional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. De exemplu, pentru un program școlar de 6 ore, se recomandă o gustare care să asigure 10% din rația energetică zilnică.

3. În alcătuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentară, cuprinsă în anexa nr. 5.

a) Piramida alimentară este alcătuită din grupe de alimente cu o repartiție a cantității recomandate a fi consumate sub denumirea de porție nutritivă.

b) O porție nutritivă este recomandarea cantitativă a unui aliment exprimată în grame sau folosind ca unitate de măsură ceașca.

c) În cadrul piramidei alimentare, numărul de porții nutritive dintr-o anumită grupă se stabilește în funcție de necesarul de calorii al copilului, care la rândul său depinde de vârstă, sex, dezvoltarea corporală și gradul de activitate.

4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felurile 1 și 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supă cu găluște și friptură cu garnitură din paste făinoase, ci din legume).

5. Se vor evita la cină mâncărurile care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

6. Mâncărurile gen tocături sunt acceptate numai dacă sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite.

7. Meniul va fi îmbogățit cu vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume-frunze în supe și ciorbe.

8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.

4. Alimentația copilului preșcolar trebuie să respecte următoarele reguli:

a) Alimentația trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază: pâine, cereale, orez și paste făinoase, vegetale, fructe, lapte, brânză și iaurt, carne, pui, pește și ouă.

b) Masa trebuie să se servească înainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.

c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere și cel puțin un aliment favorit.

d) Pentru asigurarea rației zilnice de nutrienți, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandvișuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, brânză cu conținut scăzut de sare și grăsimi.

e) Alimentele din meniu pot să aibă consistență și culori diferite, în vederea stimulării poftei de mâncare.

f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantității de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor și a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.

g) Masa trebuie să se încheie când copilul s-a săturat, devine neliniștit sau nu manifestă interes.

5. Alimentația copilului școlar trebuie să respecte cu precădere următoarele reguli:

a) să asigure un necesar de calorii și micronutrienți conform vârstei și ritmului de creștere;

b) să asigure un aport corespunzător de proteine/zi, prin consumul de carne, ouă, produse lactate, dar și din surse vegetale incluzând fasolea, lintea, produse din soia,

c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasăre și porc, legumele - inclusiv fasole și alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;

d) gustarea să fie formată din fructe, lapte și produse lactate cu un conținut scăzut de grăsime;

e) să asigure o hidratare corespunzătoare vârstei.

Anexa 3 NECESARUL ZILNIC DE CALORII

substanțe nutritive și elemente minerale

pentru copii și adolescenți

A. Necesarul zilnic de calorii și substanțe nutritive pentru copii și adolescenți

Adolescenți

Copii

Băieți

Fete

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-19 ani

11-14 ani

15-19 ani

1

2

3

4

5

6

7

Calorii (kcal)

- necesar mediu

1.300

1.800

2.400

3.100

3.500

2.600

2.800

- variații posibile în funcție de caracteristicile grupului

900-1.800

1.300-2.300

1.700-3.300

2.200-3.700

3.000-3.900

1.800-3.000

2.000-3.000

Proteine totale

- necesar mediu

44-51 g

61-70 g

82-94 g

106-121 g

120-137 g

89-101 g

96-109 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

31-70 g

44-90 g

58-129 g

75-144 g

102-152 g

61-117 g

68-117 g

- % din valoarea calorică

14-16%

14-16%

14-16%

14-16%

14-16%

14-16%

14-16%

Proteine animale

- necesar mediu

31-36 g

40-46 g

49-56 g

52-55 g

60-69 g

49-55 g

48-54 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

22-49 g

29-59 g

35-77 g

41-79 g

51-76 g

34-64 g

34-59 g

- % din cantitatea proteinelor totale

70%

65%

60%

55%

50%

55%

50%

Proteine vegetale

- necesar mediu

13-15 g

21-24 g

33-38 g

54-66 g

60-69 g

40-46 g

48-55 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

9-21 g

15-31 g

23-52 g

34-65 g

51-76 g

25-55 g

34-58 g

- % din cantitatea proteinelor totale

30%

35%

40%

45%

50%

45%

50%

Lipide totale

- necesar mediu

49-60 g

58-68 g

65-77 g

83-100 g

94-113 g

70-84 g

75-90 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

34-77 g

42-87 g

46-106 g

71-119 g

81-126 g

49-87 g

54-97 g

- % din valoarea calorică

35-40%

30-35%

25-30%

25-30%

25-30%

25-30%

25-30%

Lipide animale

- necesar mediu

37-45 g

44-51 g

49-58 g

58-70 g

60-79 g

50-59 g

53-63 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

26-58 g

32-65 g

35-80 g

50-83 g

57-88 g

37-68 g

38-68 g

- % din cantitatea lipidelor totale

75%

75%

75%

70%

70%

70%

70%

Lipide vegetale

- necesar mediu

12-15 g

14-17 g

16-19 g

25-30 g

28-47 g

20-25 g

22-27 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

8-19 g

10-22 g

11-26 g

21-36 g

24-38 g

11-29 g

16-29 g

- % din cantitatea lipidelor totale

25%

25%

25%

30%

30%

30%

30%

Glucide

- necesar mediu

143-168 g

220-240 g

322-351 g

416-454 g

470-521 g

349-380 g

376-410 g

- variații posibile în funcție de nivelul caloric

100-222 g

174-309 g

228-483 g

295-541 g

402-571 g

241-439 g

268-439 g

- % din valoarea calorică

45-53%

50-55%

55-60%

55-60%

55-60%

55-60%

55-60%

B. Necesarul zilnic de elemente minerale pentru copii și adolescenți

Grupa de vârstă

Elemente minerale

Calciu

- mg -

Fosfor

- mg -

Magneziu

- mg -

Fier

- mg -

Zinc

- mg -

Iod

- æg -

Copii

0-12 luni

800

400

70

7

4

40

1-3 ani

900

400

125

8

7

60

4-6 ani

900

500

180

9

9

80

7-9 ani

1.100

700

220

10

10

100

10-12 ani

1.200

800

270

12

12

120

Băieți

13-15 ani

1.200

1.000

330

13

14

140

16-19 ani

1.300

1.100

360

16

15

150

Fete

13-15 ani

1.100

900

310

15

14

130

16-19 ani

1.200

1.000

310

18

14

140

Anexa 4 ECHIVALENȚELE ALIMENTARE,

necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de

alimente pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți,

datele orientative privind valoarea calorică a

alimentelor și caracteristicile nutriționale ale grupelor alimentare

utilizate pentru alcătuirea meniurilor la

copii și adolescenți (cantități comerciale bruto)

Articolul 1

Pentru aprecierea cantităților de alimente consumate în medie pe zi de un copil, se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive) în lunile februarie, mai și octombrie. Cantitățile din grupele de alimente cumulate pe cele 10 zile se vor împărți la numărul total de consumatori din cele 10 zile, obținându-se rația medie pe copil, care se va compara cu rațiile recomandate din tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți".

Articolul 2

Conținutul alimentelor în calorii și în anumite substanțe nutritive (proteine, lipide și glucide) se va stabili prin calcul, folosindu-se tabele de compoziția alimentelor, rezultatele obținute comparându-se cu necesarul zilnic consemnat în anexa nr. 3 "Necesarul zilnic de calorii, substanțe nutritive și elemente minerale pentru copii și adolescenți".

Articolul 3

Se permite depășirea rațiilor recomandate cu până la 20% la lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, pește, legume și fructe. La copiii antepreșcolari și preșcolari nu se recomandă untura, ca grăsime animală, ci numai untul sau smântâna.

Articolul 4

În creșele cu orar de zi și în grădinițele cu orar prelungit rațiile realizate trebuie să reprezinte 75-80% din rațiile recomandate în tabelul nr. 1 "Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți".

Articolul 5

Pentru calcularea meniurilor se vor folosi următoarele echivalențe alimentare:

a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspăt;

b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspăt;

c) 100 g cașcaval = 700 ml lapte proaspăt;

d) 100 g brânză telemea de vacă = 550 ml lapte proaspăt;

e) 100 g brânză telemea de oi = 450 ml lapte proaspăt;

f) 100 g brânză proaspătă de vacă = 400 ml lapte proaspăt;

g) 100 g caș = la fel ca la brânza telemea;

h) 100 g mezeluri = 125 g carne;

i) 100 g specialități din carne (șuncă de Praga, mușchi file, mușchi țigănesc, ceafă, pastramă etc.) = 135 g carne;

j) 100 g smântână = 40 g unt;

k) 100 g pâine neagră = 71 g făină;

l) 100 g pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină;

m) 100 g pâine albă = 76 g făină;

n) 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiți fără cremă) = 100 g făină;

o) 100 g mălai, orez, griș = 100 g făină;

p) 100 g compot = 15 g zahăr;

q) 100 g dulceață = 70 g zahăr;

r) 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr;

s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr;

t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr;

u) 100 g bomboane = 90 g zahăr;

v) 100 g miere = 80 g zahăr;

w) 100 g ciocolată = 50 g zahăr și 30 g grăsime vegetală;

x) 100 g bulion sau pastă de roșii = 600 g pătlăgele roșii (tomate);

y) 100 g suc de roșii = 135 g tomate;

z) 100 g varză acră = 130 g varză crudă;

aa) 100 g murături = 125 g legume crude;

bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;

cc) 100 g morcovi deshidratați =1.700 g morcovi cruzi;

dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.

Tabelul 1

Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii și adolescenți

Grupa de alimente

(g)

Copii

Adolescenți

1-3 ani

4-6 ani

7-10 ani

Băieți

Fete

11-14 ani

15-19 ani

11-14 ani

15-19 ani

1

2

3

4

5

6

7

Lapte și produse lactate (în echivalent lapte)

700

700

800

750

700

700

700

Carne și preparate din carne (în echivalent carne)

60

85

110

190

230

170

190

Pește și preparate din pește (în echivalent pește)

0

15

25

35

35

30

30

Ouă (g)

30

35

40

50

50

50

50

Grăsimi

- total

25

32

40

50

55

35

40

- animale

15

20

25

30

30

20

20

- vegetale

10

12

15

20

25

15

20

Produse cerealiere (în echivalent făină)

90

160

230

380

460

330

360

Cartofi

110

150

180

200

230

180

200

Alte legume

210

220

230

350

380

290

310

Leguminoase uscate

0

5

5

10

15

7

7

Fructe

100

130

150

180

200

180

180

Zahăr și produse zaharoase

35

45

50

70

80

55

55

Tabelul 2

Valoarea calorică a alimentelor

Valoare

calorică

kcal/100 g

Alimente

Minimă

Sub 5

Apă, apă minerală, ceai neîndulcit, supe

clare

Scăzută

5-60

Fructe: mere, căpșuni, caise, piersici,

prune, cireșe, vișine, pepene, portocale,

mandarine, grepfrut, mango, ananas

Legume: fasole verde, varză, conopidă,

morcovi, pătrunjel, castraveți, usturoi,

ceapă, salată, ciuperci, spanac,

sparanghel, brocoli

Lapte degresat, brânză proaspătă de vacă

Moderată

60-120

Fructe: pere, struguri, banane, fructe

uscate, fructe glasate

Legume: porumb, mazăre, soia, fasole

boabe, cartofi fierți/copți

Carne slabă, pui

Ou, brânză telemea, pește

Cereale simple, pâine

Lapte integral, iaurt integral, iaurt cu

fructe cu conținut redus de grăsime

Crescută

120-300

Înghețată, iaurt gras, smântână, cașcaval

brânză topită, carne grasă, salam,

cârnați, paste cu sos, biscuiți,

prăjituri, cereale îmbogățite, musli,

sosuri

Foarte

crescută

Peste 300

Plăcintă cu carne, cartofi prăjiți, pui/

pește/carne prăjit/prăjită, hamburger,

pizza, dulciuri (prăjituri cu cremă,

ciocolată, bomboane), margarină, unt,

maioneză, alune, semințe

Tabelul 3

Caracteristici nutriționale ale grupelor alimentare

Grupa alimentara

Pâine, cereale,

orez, paste

Legume și

vegetale

Fructe

Lapte și

derivate

Ouă

Carne, pește

Principalii

nutrienți

Carbohidrați

Fier

Vitamina B1

Vitamina E

Vitamine și

minerale

Vitamine și

minerale

Calciu

Proteine

Proteine

cu

valoare

biologică

înaltă

Proteine

Fier

Acizi grași

omega 3

Alte componente

nutritive

Fibre

Proteine

Magneziu

Zinc

Vitamina B2

Vitamina B3

Folați

Sodiu

Fibre

Carbohidrați

Fibre

Grăsimi

Carbohidrați

Magneziu

Zinc

Vitamina B2

Vitamina B12

Sodiu

Potasiu

Colesterol

Fier

Vitamina B1, B2,

B12, A, D

Grăsimi

Niacina

Vitamina B12

Anexa 5 PIRAMIDA ALIMENTARĂ

pentru nutriția copiilor și adolescenților, în funcție de

necesarul caloric, grupele de alimente și grupa de vârstă

A. Piramida alimentară pentru nutriția copiilor și adolescenților în funcție de necesarul caloric

Aliment/ kcal

1.600

1.800

2.000

2.200

2.400

2.600

2.800

3.200

Cereale

150 g

180 g

180 g

210 g

240 g

270 g

300 g

300 g

Legume

2 cești *

2 ½ cești

2 ½ cești

3 cești

3 cești

3 ½ cești

3 ½ cești

4 cești

Fructe

1 ½ cești

1 ½ cești

2 cești

2 cești

2 cești

2 cești

2 ½ cești

2 ½ cești

Lapte

3 cești

3 cești

3 cești

3 cești

3 cești

3 cești

3 cești

3 cești

Carne

150 g

150 g

165 g

180 g

195 g

195 g

210 g

210 g

Vârsta (ani)

4-6

4-6

7-10

11-13

11-13

11-13

11-13

14-18

-----------

* 1 ceașcă = 100 ml.

B. Piramida alimentară pentru nutriția copiilor raportată la aliment și la grupa de vârstă

NOTĂ:

În cadrul fiecărei grupe de alimente (nivel al piramidei) se vor include în alimentația zilnică produse cât mai diversificate (de exemplu, la categoria lactate se recomandă consumul câte unei porții de lapte, brânză și iaurturi).

Grupa

alimentară

Mărimea porției

Număr maxim de

porții/zi

la 2-6 ani

Număr maxim de

porții/zi

la 7-10 ani

Număr maxim de

porții/zi

la 11-13 ani

Pâine, cereale

și paste

- pâine = 1 felie

- cereale uscate

= 1/3 ceașcă

- cereale fierte,

orez sau paste =

1 ceașcă

- cereale fierte

pentru micul

dejun = 30 g

6

5-6

6-7

Legume

-legume cu frunze

verzi =1 ceașcă

- legume crude

tăiate =1/2ceașcă

- legume fierte

= 1/2 ceașcă

- 1 cartof mediu

fiert

- suc de legume

= 1/2 ceașcă

3

4-5

5-6

Fructe

- măr, banane,

portocale = 1

fruct mediu

- fructe crude

tăiate în bucăți=

1/2 ceașcă

- suc de fructe

neîndulcit =

1/2 ceașcă

- fructe uscate =

1/2 ceașcă

2-4

3

3-4

Lactate

- lapte degresat

sau parțial

degresat =

1 ceașcă

- iaurt parțial

degresat = 1

ceașcă

- iaurt cu fructe

cu conținut

scăzut de grăsimi

= 1 ceașcă

- cașcaval = 30g

- brânză de vaci

parțial degresat=

1/2 ceașcă

3

3

3

Carne*, pui,

pește, fasole

uscată,

mazăre, ouă

- carne slabă

fiartă/la grătar,

pui sau pește =

90 g

- 1 ou

1

2

2-3

Dulciuri

-înghețată=

1/2 ceașcă

- budincă =

1/2 ceașcă

1 croissant mic =

1 porție

ciocolată = 15 g

- brânză topită =

35 g

- mezeluri = 50 g

- cartofi prajiți

= 10 felii

- unt, margarină=

20 g

1, ocazional

1, ocazional

1, ocazional

-------------

* Carnea roșie se consumă ocazional

------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.