Decizia nr. 930/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Circul Globus București în Dosarul nr. 10.278/300/2007 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal răspunde apărătorul părților Bogdan Tonolla și Cristian Tonolla, avocatul Adina Serenela Manole, cu delegație depusă la dosar.
Cauza este în stare de judecată.
Apărătorul părților prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în speță, nu se impune realizarea unui control de constituționalitate, soluția de respingere a acțiunii reclamantului pronunțată de prima instanță fiind supusă controlului judiciar al instanței de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibilă, întrucât motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege criticat, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 10.278/300/2007, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Circul Globus București în recursul declarat de autor împotriva Sentinței civile nr. 8.813 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, prin care s-a respins acțiunea în constatarea nulității unui titlu de proprietate ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, pe motiv că aceasta nu se încadrează în categoriile de persoane cărora textul de lege le recunoaște legitimare procesuală activă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, "interpretând eronat noțiunea de «persoană care justifică un interes legitim», instanța restrânge nejustificat aria persoanelor îndreptățite, în mod legal, să introducă o acțiune în nulitate absolută, limitând accesul la o justiție corectă, echitabilă". Arată că, "în lumina
art. III din Legea nr. 169/1997 " și având în vedere
art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , "instanța a apreciat că de dispozițiile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat, în orice mod, teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite". Totodată, menționează că în Sentința civilă nr. 8.813 din 5 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, atacată de către autorul excepției cu recurs, instanța a reținut că "reclamantul (autor al excepției) este titularul unui drept de administrare asupra terenului în litigiu, iar invocarea nulității absolute a titlului de proprietate al pârâților nu se realizează ca urmare a încălcării unui pretins drept de proprietate propriu al reclamantului, motiv pentru care reclamantul nu are calitate procesuală activă".
Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că prevederile
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
nu contravin art. 16 alin. (1) și (2) câtă vreme se aplică în mod egal tuturor persoanelor ce se încadrează în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, consideră că legiuitorul nu a restrâns sfera persoanelor ce pot introduce acțiunea în nulitate absolută a unui titlu de proprietate, ci, dimpotrivă, a extins-o și la anumite persoane care nu acționează pentru un interes personal, cum sunt primarul și prefectul. De asemenea, arată că soluția de respingere a acțiunii reclamantului (autor al excepției de neconstituționalitate) pronunțate de prima instanță este rodul interpretării dispoziției legale de către această instanță, fiind supusă controlului judiciar al instanței de recurs sesizată legal de către recurent, neimpunându-se un control de constituționalitate.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că invocarea nulității de către primar, prefect, Autoritatea pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim a fost impusă de rațiuni ce vizează asigurarea securității circuitului civil și stabilitatea raporturilor juridice.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
În încheierea de sesizare și în notele scrise ale autorului este menționat ca obiect al excepției de neconstituționalitate
art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , însă se constată că, în realitate, acesta este nemulțumit de prevederile alin. (2) al
art. III din Legea nr. 169/1997 . În consecință, obiect al excepției îl constituie
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (2) al
art. III din Legea nr. 169/1997
a fost modificat prin pct. 3 al articolului unic al titlului V - Modificarea și completarea
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
- din
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Articolul III
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
are următorul cuprins: "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun."
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) relative la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2) referitoare la imparțialitatea justiției. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine și dispozițiilor art. 14, referitoare la interzicerea discriminării, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere. Textul de lege criticat stabilește categoria persoanelor care pot formula acțiunea în constatarea nulității absolute, respectiv acele persoane care justifică un interes legitim, individualizând, în mod special, instituțiile primarului și prefectului, precum și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Autorul excepției susține că instanța a interpretat eronat noțiunea de "persoană care justifică un interes legitim", restrângând nejustificat aria persoanelor îndreptățite în mod legal să introducă o acțiune în nulitate absolută, limitând astfel accesul la o justiție corectă și echitabilă.
Analizând motivul de neconstituționalitate invocat, Curtea constată că acesta nu privește textul de lege criticat, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional.
Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Circul Globus București în Dosarul nr. 10.278/300/2007 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.