Instrucțiunile nr. 2758/1971

Articolul 1

Sînt boli venerice, potrivit

art. 1 din Decretul nr. 141/1953

pentru prevenirea și combaterea bolilor venerice: sifilisul, infectia gonococica (blenoragia), sancrul moale și limfogranulomatoza venerică (limfogranulomatoza inghinala).

Orice persoană suferind de o boala venerică sau care afla de existenta unui caz de boala venerică are obligația sa anunțe de îndată, despre aceasta, unitatea sanitară cea mai apropiată. Aceeași obligație revine și personalului sanitar, care are și datoria de a institui primele măsuri antiepidemice.

Orice persoană care suferă de o boala venerică este obligată a se supune tratamentului medical din momentul în care ia cunoștința de existenta bolii și pînă la completa vindecare.

Pentru minorii care suferă de o boala venerică, obligația prevăzută în alineatul precedent revine și părinților, tutorilor sau persoanelor la care locuiesc minorii.

Pentru minorii care suferă de o boala venerică și care locuiesc în unități pentru ocrotirea minorilor, preventorii, leagane de copii, cămine sau alte asemenea unități, medicul unității are obligația de a asigura și urmări efectuarea regulată a tratamentului, iar conducerea unității are obligația de a asigura prezentarea lor la tratament.

Articolul 2

Normele legale de prevenire și combatere a bolilor transmisibile se aplică și în cazul bolilor venerice, în ceea ce privește:

a) declararea obligatorie a cazurilor de boli venerice.

Se exceptează de la declararea obligatorie a bolnavilor unitățile sanitare ale Ministerului Forțelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Securității Statului. Pentru această categorie de bolnavi, unitățile sanitare sus-menționate vor comunică direcțiilor sanitare județene și a municipiului București datele privind sursa de infectie și contactii din populația civilă, obținute prin ancheta epidemiologica;

b) izolarea obligatorie, la indicația personalului sanitar, a cazurilor confirmate sau suspecte de boli venerice, precum și a contactilor;

c) efectuarea, în scop preventiv, de investigații epidemiologice, clinice sau de laborator;

d) supravegherea medicală activa și tratamentul obligatoriu al bolnavilor, suspectilor și contactatilor de boli venerice;

e) aplicarea de măsuri restrictive la persoanele bolnave, suspecte sau contacte de boli venerice, precum și foștilor bolnavi la primirea, angajarea, menținerea sau reluarea activității acestora în unități unde prezenta lor poate reprezenta un pericol pentru sănătatea publică.

Sînt considerate confirmate, suspecte sau contacte de boala venerică persoanele constatate ca atare de către personalul sanitar, în conformitate cu prezentele instrucțiuni.

Articolul 3

Unitățile sanitare vor cere concursul organelor militiei atunci cînd intampina împotrivire în îndeplinirea sarcinilor și în special în următoarele situații:

a) identificarea unor persoane indicate drept surse de infectie sau contacti sexuali;

b) furnizarea de date privind domiciliul unor persoane - bolnave, surse de infectie, contacte sexuale - care nu au putut fi depistate;

c) aducerea persoanelor care refuza, în mod repetat, sa dea curs chemării organelor sanitare;

d) reinternarea bolnavilor de sifilis fugiti din spital;

e) prezentarea la serviciul dermato-venerologic din policlinica a persoanelor care constituie surse potențiale polivalente de boli venerice.

Articolul 4

În activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice, medicii din unitățile sanitare au dreptul:

- de a dispune măsuri antiepidemice, cu caracter obligatoriu, privind bolnavii, suspectii și contactii de boli venerice;

- de a constata și sanctiona, potrivit legii, contravențiile de la normele legale de igiena și de prevenire și combatere a bolilor transmisibile.

Articolul 5

Comisiile județene și a municipiului București pentru prevenirea și combaterea bolilor venerice, instituite de comitetele executive ale consiliilor populare respective, sprijină - pe teritoriul subordonat din punct de vedere administrativ - activitatea de prevenire și combatere a acestor boli.

Articolul 6

Pentru scăderea morbiditatii prin boli venerice, unitățile sanitare, pe lîngă sarcina de depistare a bolilor venerice în cadrul activității medicale curente, sînt obligate sa desfășoare, potrivit atribuțiilor pe care le au, acțiuni de prevenire și combatere care constau în:

a) educația sanitară a populației;

b) supravegherea epidemiologica a populației, prin:

- examenul medical în vederea angajării;

- examenul medical prenuptial;

- controlul medical periodic al gravidelor;

- examenul medical de bilanț al elevilor din ultimul an de liceu;

- examenul medical la admiterea în învățămîntul postliceal și superior;

- examenul medical al donatorilor de sânge;

- controlul serologic pentru depistarea sifilisului la bolnavii și foștii bolnavi de infectie gonococica;

- controlul medical periodic antivenerian al unor grupe și categorii de populație, stabilite în prezentele instrucțiuni;

- controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potențiale polivalente de boli venerice;

c) lupta în focarul de boala venerică, prin:

- măsuri de izolare în spital;

- informare epidemiologica;

- ancheta epidemiologica;

- diagnostic și tratament al bolnavilor și contactilor;

- acțiuni de depistare a bolilor venerice în colectivități cu morbiditate crescută prin astfel de boli;

d) declararea și evidenta bolilor venerice.

A. - Centrul dermato-venerologic

Articolul 7

Centrul dermato-venerologic, organ tehnic de specialitate al Ministerului Sănătății, are următoarele sarcini:

a) analizează periodic morbiditatea prin bolile venerice, factorii favorizanti, eficienta activității antiepidemice și propune Ministerului Sănătății măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea acestor boli;

b) studiază și propune Ministerului Sănătății metodologia de diagnostic clinic și de laborator, schemele de tratament, metodologia și formele de educație sanitară, sistemul informațional, indicatorii de evaluare a activității desfășurate de unitățile sanitare pentru prevenirea și combaterea bolilor venerice;

c) interneaza cazuri deosebite de boli venerice în vederea stabilirii diagnosticului și indicatiei terapeutice, precum și pentru efectuarea de investigații clinice și de laborator în scopul fundamentarii științifice a metodologiei de diagnostic și a schemelor de tratament;

d) asigura îndrumarea metodologică și acorda asistența tehnica unităților sanitare, în activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice;

e) organizează și desfășoară investigații și anchete medico-sociale în colectivități cu morbiditate crescută prin boli venerice, în colaborare cu direcțiile sanitare interesate;

f) participa la specializarea și perfecționarea personalului sanitar în probleme de prevenire și combatere a bolilor venerice.

B. - Direcțiile sanitare județene și a municipiului București

Articolul 8

Direcțiile sanitare județene sau a municipiului București au următoarele sarcini:

a) elaborează planul de acțiune antiveneriana, inițiază, organizează și controlează, pe teritoriul județului sau al municipiului București, măsurile de prevenire și combatere a acestor boli.

Repartizează sarcinile și responsabilitățile pe teritoriul județului și al municipiului București, pentru spitalele, secțiile și serviciile de specialitate cat și pentru medicii dermato-venerologi, în vederea realizării măsurilor de prevenire și combatere a bolilor venerice;

b) asigura condițiile corespunzătoare de funcționare a spitalelor, secțiilor și serviciilor dermato-venerologice (local, dotare și încadrare cu personal superior și mediu sanitar), în raport cu necesitățile din teritoriu și cu normativul de încadrare cu personal a unităților sanitare;

c) asigura condițiile de executare a serodiagnosticului sifilisului și a celorlalte analize de laborator pentru bolile venerice, în unitățile sanitare care dispun de laboratoare de diagnostic;

d) organizează investigații epidemiologice și anchete medico-sanitare în colectivități cu morbiditate crescută prin boli venerice, precum și în grupe de populație cu risc crescut de imbolnavire;

e) asigura și urmăresc instruirea personalului sanitar în problemele organizatorice, metodologice și tehnice de prevenire și combatere a blilor venerice;

f) stabilesc și urmăresc desfășurarea acțiunilor de educație sanitară antivenerica a populației;

g) informează comitetul executiv al consiliului popular respectiv asupra situației și desfășurării planului de activitate în acest domeniu.

C. - Inspectoratele sanitare de stat

Articolul 9

Inspectoratele sanitare de stat județene sau al municipiului București, în cadrul activității de igiena și medicina preventivă, au următoarele sarcini în prevenirea și combaterea bolilor venerice:

a) participa, din punctul de vedere al specialitatii lor, la investigațiile epidemiologice și de laborator organizate în teritoriu;

b) urmăresc modul de cuprindere și eficienta măsurilor de prevenire și combatere a bolilor venerice, în unitățile supuse controlului sanitar.

D. - Medicul dermato-venerolog coordonator

Articolul 10

Medicul dermato-venerolog coordonator județean sau al municipiului București are următoarele sarcini:

a) îndrumă și controlează activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice și răspunde de aplicarea prezentelor instrucțiuni, în mod unitar, pe teritoriul județului sau al municipiului București;

b) analizează trimestrial, cu medicii de specialitate din teritoriu, morbiditatea și activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice și face propuneri direcției sanitare, pentru instituirea măsurilor corespunzătoare;

c) urmărește și sprijină desfășurarea activității de supraveghere epidemiologica a populației;

d) controlează și sprijină serviciile dermato-venerologice în acțiunile de lupta în focarele de boli venerice;

e) aprofundeaza ancheta epidemiologica în cazurile de boli venerice depistate tardiv, datorită unor erori de diagnostic sau deficiente în efectuarea examenelor profilactice, stabilind responsabilitățile și ia măsurile legale ce se impun;

f) comunică Centrului dermato-venerologic colectivitatile cu morbiditate semnificativ crecuta prin boli venerice față de media pe țara, precum și bolnavii și contactii de boli venerice depistati printre cetățenii străini;

g) tine evidenta tuturor cazurilor de boli venerice de pe teritoriu, pe baza datelor obținute de la serciviul de statistica sanitară județean sau al municipiului București;

h) propune direcției sanitare împreună cu serviciul de educație sanitară județean sau al municipiului București planul de acțiune, tematica și formele de educație sanitară a populației în acest domeniu;

i) aplica și, după caz, propune conducerilor unităților sanitare santionarea personalului sanitar care nu respecta instrucțiunile de prevenire și combatere a bolilor venerice.

E. - Serviciul dermato-venerologic din policlinica

Articolul 11

Serviciul dermato-venerologic din policlinica are următoarele sarcini:

a) efectuează anchetele epidemiologice ale bolnavilor de boli venerice din teritoriul atribuit și aplica măsurile de lupta în focar;

b) examinează suspectii de boli venerice trimiși de dispensarele medicale și de alte unități sanitare, în scopul precizarii diagnosticului și a conduitei de tratament;

c) trimite spre internare în spital bolnavii de boli venerice, care necesita tratament și supraveghere spitaliceasca;

d) comunică telefonic medicului dermato-venerolog coordonator județean cazurile de sifilis recent, depistate în teritoriu, precum și colectivitatile cu morbiditate crescută prin boli venerice;

e) întocmește fișele de declarare a cazurilor noi de boli venerice;

f) stabilește luarea și scoaterea din evidenta a bolnavilor de boli venerice, potrivit cu prezentele instrucțiuni;

g) efectuează tratamentul și controlul postterapeutic al bolnavilor și contactilor de boli venerice cu domiciliul în localitatea în care își are sediul policlinica și tine evidenta lor;

h) tine evidenta și efectuează controlul medical periodic al persoanelor care constituie surse potențiale polivalente de boli venerice;

i) asigura controlul, îndrumarea și sprijinul tehnic al unităților sanitare din teritoriu, în activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice.

Articolul 12

Serviciul dermato-venerologic din policlinica va informa organele militiei competente din punct de vedere teritorial, asupra evoluției morbiditatii prin boli venerice, precum și asupra datelor obținute cu ocazia anchetelor epidemiologice sau a verificărilor efectuate în teren privind:

a) persoanele suferinde de boli venerice, care au recunoscut un mare număr de contacti sexuali și sînt suspiciuni ca practica prostituția;

b) persoanele care, deși nu prezintă semne de boli venerice, sînt suspectate ca practica sau favorizează prostituția;

c) imobilele în care se banuieste ca se organizează practicarea prostituției;

d) cazurile de transmitere cu știința a bolilor venerice și materialelor probatorii necesare urmăririi penale.

F. - Spitalul și secția de dermato-venerologie

Articolul 13

Spitalul și secția de dermato-venerologie au următoarele sarcini:

a) asigura internarea bolnavilor și suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie;

b) stabilește diagnosticul clinic și de laborator al bolnavilor internati;

c) aplica tratamentele în raport cu stadiul și forma de boala, conform schemelor de tratament stabilite;

d) participa la anchetele și investigațiile epidemiologice, la activitatea de control și îndrumare a unităților sanitare, precum și la instruirea personalului sanitar în prevenirea și combaterea bolilor venerice.

G. - Secția clinica de dermato-venerologie

Articolul 14

Secția clinica de dermato-venerologie are următoarele sarcini:

a) asigura internarea bolnavilor și suspectilor de boli venerice, cu izolare obligatorie;

b) acorda asistența medicală bolnavilor de boli venerice care prezintă dificultăți de diagnostic sau tratament, trimiși de medicii dermato-venerologi;

c) efectuează acele examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de boala venerică care nu pot fi executate de laboratoarele unităților sanitare teritoriale;

d) acorda asistența tehnica de specialitate unităților sanitare, în activitatea de prevenire și combatere a bolilor venerice;

e) participa la specializarea și perfecționarea personalului sanitar în probleme de prevenire și combatere a bolilor venerice.

H. - Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripție și de întreprindere

Articolul 15

Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripție urbana, rurală și de întreprindere au următoarele sarcini:

a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor și mucoaselor;

b) efectuează supravegherea epidemiologica antiveneriana a grupelor și categoriilor de populație prevăzute în prezentele instrucțiuni;

c) efectuează semestrial examenul clinic și anual examenul serologic la elevii școlilor profesionale și ai școlilor tehnice postliceale;

d) îndrumă la serviciul dermato-venerologic din policlinica, pentru precizarea diagnosticului și a conduitei de tratament, orice suspect de sifilis, precum și suspectii de alte boli venerice în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examen clinic;

e) participa la anchetele epidemiologice efectuate de serviciul dermato-venerologic din policlinica, în cazurile de boli venerice apărute pe teritoriul lor;

f) efectuează tratamentul bolnavilor și contactilor de boli venerice;

g) controlează postterapeutic bolnavii și contactii de boli venerice care au terminat tratamentul.

Centrele medico-sanitare, dispensarele medicale de circumscripție din comune și din orașele fără serviciu dermato-venerologic în policlinica țin evidenta bolnavilor de boli venerice din teritoriul respectiv.

I. - Policlinicile și dispensarele medicale pentru studenți

Articolul 16

Policlinicile și dispensarele medicale pentru studenți au următoarele sarcini:

a) depisteaza cazurile de boli venerice cu ocazia consultatiilor medicale curente, prin examinarea clinica a tegumentelor și mucoaselor;

b) efectuează examenul clinic și serologic al candidaților la examenele de admitere în facultăți. Valabilitatea examenului serologic efectuat anterior, în cadrul altor examene medicale, este de 6 luni;

c) efectuează anual examenul serologic al studenților;

d) îndrumă suspectii de boli venerice la medicul dermato-venerolog din policlinica;

e) efectuează tratamentul bolilor venerice la studenți, pe baza avizului și indicatiei terapeutice date de medicul dermato-venerolog, comunicând acestuia - în termen de 3 aile - luarea în tratament a bolnavilor, precum și terminarea fiecărei serii de tratament;

f) participa la acțiunile de lupta în focarele de boli venerice la studenți;

g) examinează periodic - clinic și serologic - angajații din unitățile care deservesc studenții, obligați a se supune controlului periodic antivenerian.

J. - Alte spitale, secții și servicii

Articolul 17

Spitalele, secțiile și serviciile în specialitatile enumerate mai jos au următoarele sarcini:

a) Obstetrică-ginecologie:

- depisteaza cazurile de sifilis și infectii gonococice cu ocazia consultatiilor medicale curente și periodice;

- tratează ambulator și interneaza la nevoie, în secțiile de obstetrică-ginecologie sau de dermato-venerologie din spitalul teritorial, gravidele:

- cu sifilis latent;

- foste bolnave de sifilis;

- ai căror soți au urmat sau urmează un tratament antiluetic;

- examinează nou-nascutii în vederea depistarii unor semne clinice de sifilis congenital precoce și le aplica tratamentul;

- efectuează profilaxia oftalmiei gonococice la nou-născuți;

- colaborează cu medicul dermato-venerolog la precizarea diagnosticului de boala venerică și pentru instituirea terapeuticii adecvate, furnizand acestuia datele obținute de la bolnave, necesare anchetei epidemiologice.

b) Pediatrie:

- depisteaza cazurile de boli venerice, cu ocazia consultatiilor curente și periodice, pe care le comunică medicului dermato-venerolog din policlinica, pentru efectuarea anchetei epidemiologice;

- interneaza pentru tratament, în secția de pediatrie, copiii, sub vîrsta de 16 ani, bolnavi de sifilis congenital cu manifestări clinice. Bolnavii cu sifilis latent, cu domiciliul în mediul urban, vor fi tratați în serviciul pediatriei din policlina sau, în lipsa acestuia, de medicul dispensarului de pediatrie școlar.

c) Neuropsihiatrie:

- examinează clinic și serologic copiii, în cazuri de inapoiere mintală, tendinte la vagabondaj și furt, precum și de alte tare neuropsihice, în scopul depistarii sifilisului.

d) Boli interne:

- precizează diagnosticul în cazurile suspecte de sifilis cardio-vascular (anevrism aortic, aortita, arterita), alte forme de sifilis visceral (hepatic, osos etc.), ca și în cazurile de reumatism gonococic.

K. - Serviciul de laborator

Articolul 18

Laboratoarele de analize medicale din unitățile sanitare, care efectuează determinări de laborator pentru bolile venerice, au următoarele sarcini:

a) efectuează examenul de triaj serologic al sifilisului (reactia de floculare VDRL) și examenul bacteriologic direct pentru diagnosticul infectiei gonococice;

b) efectuează seroreactiile complete de confirmare a sifilisului în serurile pozitive sau dubioase la examenul de triaj și în alte împrejurări (precizare de diagnostic, bolnavi în tratament, scoatere din evidenta, control postterapeutic), precum și culturi și antibiograme pentru precizarea diagnosticului și tratamentului infectiei gonococice.

Seroreactiile complete de confirmare a diagnosticului de sifilis, obligatorii de efectuat, sînt:

- seroreactiile de floculare: reactia Citochol, reactia Meinicke (MKR II) și reactia VDRL în tub sau pe lama;

- seroreactia de fixare a complementului (tip BW) cu antigen Bordet-Ruelens, cu antigen cardiolipinic și cu antigen spirochetic de tulpina Reiter;

c) țin evidenta examenelor și determinarilor efectuate și comunică rezultatele unităților sanitare interesate.

Rezultatele serologice pozitive se vor comunică și serviciilor dermato-venerologice din policlinicile teritoriale, în termen de 24 ore de la obținerea rezultatelor.

Articolul 19

Direcțiile sanitare județene și a municipiului București stabilesc, anual, activitatea de educație sanitară a populației, cu sarcini precizate pentru unitățile sanitare, în funcție de rolul și atribuțiile lor în asistența medicală și în raport cu situația morbiditatii prin bolile venerice.

Articolul 20

Activitatea de intruire și educație sanitară se va efectua diferențiat pe grupe și categorii de populație, inclusandu-se în planul tematic, în principal, următoarele aspecte:

a) modul de transmitere și manifestările de debut ale bolilor venerice; avantajele prezentării la medic la primele semne de boala;

b) evoluția și complicatiile bolilor venerice; riscurile tardive;

c) cunoașterea și utilizarea mijloacelor profilactice antiveneriene;

d) pericolul autotratarii pentru bolnav, familie și colectivitate;

e) importanța controalelor medicale profilactice în prevenirea bolilor venerice;

f) necesitatea și obligativitatea legală pentru bolnavii de boli venerice de a se trata și de a respecta indicațiile medicale privind tratamentul, examenele clinice și de laborator, ca și restricțiile temporare în activitatea pentru evitarea transmiterii bolii;

g) importanța declarării de către bolnav a sursei de infectie și a contactilor sexuali, ca și obligațiile contactilor în lichidarea focarelor de boli venerice.

Articolul 21

În desfășurarea activității de educație sanitară se va solicita sprijinul unităților de învățămînt, organizațiilor de tineret, de femei și sindicat, ca și al altor organe cu sarcini de instruire și educație a populației.

Articolul 22

Prin supraveghere epidemiologica a populației, în cadrul activității de prevenire și combatere a bolilor venerice, se înțelege totalitatea investigatiilor epidemiologice, clinice și de laborator, practicate în grupele și categoriile de populație prevăzute în prezentul capitol, în scopul depistarii active a bolilor venerice.

Articolul 23

Examenul clinic antivenerian consta din inspecția tegumentelor și mucoaselor accesibile, palparea grupelor ganglionare și examenul organelor genitale.

Persoanele care la examenul clinic sînt suspecte de sifilis, precum și cele suspecte de alte boli venerice, în cazul în care nu se poate preciza diagnosticul prin examenul clinic, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorială.

Articolul 24

Controlul serologic, în cadrul supravegherii epidemiologice a populației, va consta din practicarea obligatorie a seroreactiei de triaj VDRL.

Articolul 25

Medicii care trimit probe de sânge la laborator pentru serologia sifilisului sînt obligați sa specifice, pentru fiecare persoana controlată, următoarele date pe tabelele care însoțesc probele: numele și prenumele, vîrsta, adresa și scopul efectuării analizei (examen medical în vederea angajării, examen medical prenuptial, control periodic antivenerian etc.) Tabelele cu rezultatele primite de la laborator se păstrează ca evidenta a unității pentru activitatea de supraveghere epidemiologica antiveneriana.

Articolul 26

Persoanele cu serologie pozitiva sau dubioasa, după examenul serologic complet, vor fi trimise la serviciul dermato-venerologic din policlinica teritorială, pentru definitivarea diagnosticului și indicarea tratamentului.

Articolul 27

În scopul unei cat mai bune supravegheri epidemiologice a populației, unitățile sanitare efectuează următoarele examene și controale medicale:

I. A. - Examenul medical în vederea angajării

Articolul 28

În cadrul examinarilor medicale complexe pentru stabilirea stării de sănătate a persoanelor care doresc să fie angajate se efectuează și examenul clinic și serologic pentru bolile venerice.

Bolnavii cu sifilis recent nu pot fi angajați la nici un fel de muncă decât după efectuarea primei serii de tratament și dacă în urma acestui tratament boala se afla în faza latenta.

Rezultatul examinarilor clinice și al analizelor de laborator pentru sifilis, efectuate în cursul altui examen medical sau în cursul controalelor periodice, are o valabilitate de 6 luni de la data efectuării acestor examinari și analize.

Înregistrarea examinarilor și a rezultatului lor se face în registrul de consultații al dispensarului medical de întreprindere, de circumscripție, al centrului medico-sanitar, ca și al altor unități sanitare care executa astfel de examinari.

I. B. - Examenul medical prenuptial

Articolul 29

Potrivit dispozițiilor Codului familiei, secțiile și birourile de stare civilă nu vor oficia căsătorii pînă cînd cei ce vor să se căsătorească nu vor dovedi, prin certificate medicale eliberarea de unitățile sanitare, că nu suferă de o boala venerică în forma transmisibila.

Certificatele medicale se eliberează numai pe baza rezultatelor examenelor serologice efectuate cu cel mult două săptămâni înainte și au o valabilitate de doua săptămâni de la eliberare.

Nu se vor elibera astfel de certificate medicale bolnavilor suferind de boli venerice decât după completa lor vindecare.

Se vor elibera certificate medicale pentru căsătorie acelor bolnavi de sifilis care nu prezintă leziuni cutanate sau mucoase, numai în cazul cînd:

- au reactii serologice negative stabile și fac dovada efectuării tratamentului regulat, sau

- au reactii serologice pozitive și fac dovada tratamentului regulat, de minimum 2 ani.

În aceste cazuri, la eliberarea certificatului medical, medicul va incunostinta asupra stării lor de sănătate pe viitorii soți, care vor da o declarație scrisă asupra cunoașterii situației.

Înregistrarea persoanelor cărora li se efectuează examenul medical în vederea căsătoriei se face în registrul de consultații al dispensarului medical de circumscripție, respectiv al centrului medico-sanitar, o singură dată, la prima prezentare a acestora.

I. C. - Examenul medical periodic al gravidelor

Articolul 30

Orice femeie gravida este obligată a se supune examenului medical, clinic și serologic, în cadrul activității de prevenire și combatere a bolilor venerice.

La constatarea graviditatii, medicul unității sanitare care ia în evidenta gravida îi va face un examen complet și-i va recolta sânge pentru examen serologic și, la nevoie, alte produse patologice pentru examene de laborator, în vederea depistarii bolilor venerice.

Examenul serologic se va repeta în a doua jumătate a cursului sarcinii, iar examenul clinic se va practica în fiecare luna.

Datele examinarilor clinice și rezultatele examenelor serologice se vor înscrie în registrul de evidenta a gravidelor.

I. D. - Examenul medical de bilanț al elevilor din ultimul an de liceu; examenul medical la admiterea în învățămîntul postliceal și superior

Articolul 31

În cadrul examenului medical de bilanț, elevii din ultimul an de liceu vor fi supuși examinării clinice și serologice, în vederea depistarii bolilor venerice.

În cadrul examenului medical pentru admiterea în învățămîntul postliceal și superior, candidații vor fi supuși și examenului clinic și serologic pentru depistarea bolilor venerice, în cazul în care nu au efectuat aceste examene în ultimele 6 luni.

Înregistrarea elevilor și candidaților examinati clinic și serologic se va face în registrul sau fișa de consultații.

I. E. - Examenul medical al donatorilor de sânge

Articolul 32

Persoanele care doneaza sânge vor fi examinate clinic și serologic în vederea depistarii bolilor venerice de către medicii centrelor de recoltare și conservare a sângelui, cu ocazia fiecărei donari de sânge.

Cazurile suspecte de boli venerice vor fi comunicate, în termen de 24 de ore, serviciului dermato-venerologic, din policlinica de domiciliu al bolnavului, pentru confirmarea diagnosticului și indicația terapeutică.

Cazurile suspecte de boli venerice sau confirmate cu infectie gonococica, sancru moale sau limfogranulomatoza venerică se exclud de la donarea sângelui pînă la infirmarea suspiciunii sau completa lor vindecare.

Se exclud de la donarea sângelui bolnavii și foștii bolnavi de sifilis.

II. A. - Controlul serologiei pentru depistarea sifilisului la bolnavii și foștii bolnavi de infectie gonorocica

Articolul 33

La confirmarea diagnosticului de infectie gonorocica se va efectua și seroreactia VDRL, care se va repeta după 3 luni.

II. B. - Controlul medical periodic antiveneric al unor grupe și categorii de populație

Articolul 34

Grupele și categoriile de populație care sînt supuse controlului medical periodic antivenerian, precum și termenele de examinare clinica și serologica, sînt următoarele:

Examinare

Clinica Serologica

- Personalul de servire din unitățile de alimentație publică și colectivă (restaurante, cantine-restaurant, bodegi, bufete, cafenele, cofetarii, cantine și altele asemenea)........

lunar semestrial

- Personalul de serviciu din unitățile de gazduire publică și de cazare colectivă (hoteluri, moteluri, cabane, campinguri, cămine, internate, dormitoare comune și alte asemenea unități) .........

lunar semestrial

- Personalul de îngrijire din crese, cămine și leagane de copii ....................

lunar semestrial

- Conducătorii profesionisti de autovehicule și ajutoarele lor din întreprinderile economice care efectuează transporturi în comun și de mărfuri:

- în cadrul localității ..........................

semestrial semestrial

- în afară localității ...........................

lunar semestrial

Controlul medical periodic antivenerian se practica numai la persoane în vîrsta de pînă la 40 de ani, se efectuează în cadrul dispensarelor medicale de circumscripție și de întreprindere precum și în centrele medico-sanitare și se înscrie în registrul de evidente speciale.

Persoanele supuse controlului medical periodic antivenerian vor avea asupra lor un carnet, care va fi vizat de medic cu ocazia fiecărei examinari și pe care sînt obligate a-l prezenta la controlul organelor sanitare.

Conducătorii organizațiilor socialiste sînt obligați sa urmărească și sa sprijine efectuarea controlului medical periodic antivenerian al angajaților supuși acestui control, potrivit programarilor stabilite în comun cu unitățile sanitare.

II. C. - Controlul medical periodic antivenerian al persoanelor care constituie surse potențiale polivalente de boli venerice

Articolul 35

Serviciile dermato-venerologice din policlinici vor lua în evidenta și vor examina periodic următoarele persoane care constituie surse potențiale polivalente de boli venerice:

- sursele polivalente de sifilis și infectie gonococica, depistate prin ancheta epidemiologica;

- persoanele aparent sanatoase care au avut - în decurs de 2-3 luni - contacte sexuale cu cinci sau mai mulți parteneri, stabilit prin ancheta epidemiologica;

- persoanele comunicate de organele militiei, pentru a fi supuse controlului medical periodic antivenerian.

Aceste persoane se supun lunar examenului clinic și trimestrial examenului de laborator, pentru depistarea bolilor venerice, atît timp cat ele sînt considerate surse potențiale.

Datele examinarilor clinice și rezultatele examenelor de laborator se vor înscrie în registrul de evidente speciale.

Articolul 36

Prin focar de boala venerică, în sensul prezentelor instrucțiuni, se înțelege: bolnavul suferind de o formă contangioasa de boala venerică, sursa de infectie, precum și contactii săi sexuali și familiali.

Fiecare contact imbolnavit constituie, la rândul sau, un nou focar de boala venerică, dacă are și alți contacti sexuali în afară de sursa.

Articolul 37

În cadrul luptei în focar, unitățile sanitare vor urmări asanarea focarelor de boli venerice prin măsuri de izolare, informare epidemiologica, ancheta epidemiologica și prin acțiuni de depistare în colectivități cu morbiditate crescută.

Diagnosticul și tratamentul bolnavilor și contactilor de boli venerice se fac potrivit normelor tehnice stabilite de Ministerul Sănătății.

A. Izolarea

Articolul 38

Medicii dermato-venerologi vor interna, în mod obligatoriu, în spital:

a) suspectii și bolnavii de sifilis recent și sifilis congenital precoce;

b) bolnavii de sifilis tertiar cu manifestări cutaneo-mucoase;

c) bolnavii de sifilis în tratament ambulatoriu, recalcitranti la tratament;

d) bolnavii cu infectie gonococica sau alte boli venerice, care necesita tratamente speciale, ori sînt în situații care îi împiedica să urmeze tratamentul ambulatoriu corect;

e) sursele polivalente de infectie gonococica care nu urmează regulat tratamentul în policlinica sau nu reactioneaza corespunzător la tratamentul ambulatoriu;

f) cazurile de vulvo-vaginita gonococica infantila.

În cazurile prevăzute la lit. a), internarea se face pe toată durata primei serii de tratament, în cele de la lit. b) și c), pe durata unei serii de tratament, iar în cazurile de la lit. d), e) și f), pînă la vindecarea bolnavului.

B. - Informarea epidemiologica

Articolul 39

Orice medic care depisteaza un suspect sau bolnav de o boala venerică are obligația sa-l comunice telefonic, în 24 de ore, serviciului dermato-venerologic din policlinica. Aceeași obligație revine și spitalelor în care s-au internat bolnavi de boli venerice.

Articolul 40

Serviciul dermato-venerologic din policlinica va începe, în decurs de 24 de ore de la confirmarea cazului de boala venerică, ancheta epidemiologica pentru toți bolnavii depistati în teritoriu.

Datele epidemiologice ale bolnavilor cu domiciliul pe teritoriul altor policlinici din județ sau din alte județe vor comunică, telefonic și în scris, în ziua obținerii lor, serviciilor dermato-venerologice ale acestor policlinici, pentru continuarea și definitivarea anchetei epidemiologice.

Serviciul dermato-venerologic care efectuează ancheta epidemiologica poate solicita, la nevoie, de la orice unitate sanitară de pe teritoriul atribuit, precum și de la orice serviciu dermato-venerologic din alte policlinici din județ sau din alte județe, date epidemiologice, clinice și de laborator în legătură cu bolnavul anchetat și contactii acestuia. Unitățile sanitare vor comunică datele în termen de 3 zile de la solicitarea lor.

În cazul unor dificultăți sau întârzieri în transmiterea informațiilor epidemiologice, medicul serviciului dermato-venerologic din 1 va solicita sprijinul medicului dermato-venerolog coordonator județean.

C. - Ancheta epidemiologica

Articolul 41

Serviciul dermato-venerologic din policlinica va înscrie datele obținute și activitățile desfășurate în cadrul anchetei epidemiologice în "Fișa de ancheta epidemiologica în bolile venerice".

În cadrul anchetei epidemiologice, serviciul dermato-venerologic efectuează interogatoriul bolnavului, identificarea și examinarea medicală a contactilor, ca și supravegherea medicală și tratamentul acestora.

1. Interogatoriul bolnavului

Articolul 42

Interogatoriul bolnavului va fi efectuat de asistența (sora) de ocrotire a serviciului dermato-venerologic din policlinica, în primele 24 de ore de la confirmarea cazului.

Înainte de începerea interogatoriului, medicul care îngrijește bolnavul, internat sau ambulator, va furniza asistenței (sorei) de ocrotire toate informațiile epidemiologice clinice și de laborator în legătură cu bolnavul.

Interogatoriul se va face într-o încăpere separată, desfasurandu-se numai între asistența (sora) de ocrotire și bolnav.

Articolul 43

Bolnavul interogat are obligația sa declare toate datele privind identitatea, domiciliul, ocupația și locul de muncă, atît pentru ei cat și pentru membrii săi de familie, sursa probabila de infectie și contactii sexuali pe care i-a avut din momentul contractării bolii pînă la data interogatoriului.

Asistența (sora) de ocrotire va explica bolnavului importanța depistarii și tratamentului precoce al cazurilor de boli venerice pentru evitarea riscurilor, atît pentru bolnavi cat și pentru descendenți, subliniind responsabilitatea legală ce-i revine în identificarea sursei de infectie și a contactilor.

Articolul 44

Asistența (sora) de ocrotire va raporta, în aceeași zi, medicului dermato-venerolog care efectuează ancheta epidemiologica, rezultatele interogatoriului, acesta urmând sa hotărască măsurile necesare a fi luate.

În cazul în care bolnavul nu mai poate furniza alte date în legătură cu boala de care suferă, i se va cere de către medicul dermato-venerolog, să semneze un formular cuprinzînd contactii sexuali declarați.

2. Identificarea și examinarea medicală a contactilor (inclusiv sursa de infectie)

Articolul 45

În decurs de 24 de ore de la interogatoriul bolnavului, personalul mediu sanitar care participa la ancheta epidemiologica se deplaseaza la domiciliul contactilor declarați (inclusiv sursa de infectie) sau la locul de muncă și le înmânează, sub semnatura, invitația pentru prezentarea la examenul medical. Pentru persoanele care nu au fost găsite, invitația va fi transmisă, recomandat, la domiciliul sau la unitatea unde își au locul de muncă. În cazul în care persoanele invitate nu se prezintă la consulatii în termen de 48 de ore, vor fi sancționate cu amendă, potrivit normelor legale, și la nevoie se va solicita sprijinul organelor militiei.

Pentru identificarea și examinarea medicală a altor contacti sexuali decât cei declarați de bolnav, se vor culege, după caz, cu respectarea confidentei necesare, informații de la familie, vecini și prieteni intimi, de la locul de muncă, locul de cazare sau locurile în care se stabilește ca s-au produs contacte infectante.

3. Supravegherea medicală și tratamentul contactilor de boli venerice

Articolul 46

Sursa de infectie și contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti bolnavi, vor fi internati în spital și supuși tratamentului.

Contactii sexuali ai cazului de sifilis recent, gasiti sanatoSi, vor fi supuși tratamentului preventiv și vor fi supravegheati prin examene clinice și serologice, trimestrial, timp de un an.

Contactii familiali ai bolnavilor de sifilis recent vor fi examinati clinic și serologic de 2 ori: la depistarea bolnavului și după 3 luni de la prima examinare.

Contactii sexuali și familiali ai bolnavilor de sifilis latent tardiv vor fi examinati clinic și serologic, o singură dată, la depistarea bolnavului.

Femeile declarate de către bolnavii cu infectie gonococica drept sursa de infectie sau contacte sexuale, stabilite ca atare prin ancheta epidemiologica, vor fi supuse tratamentului, chiar dacă nu prezintă semne clinice de boala sau nu se confirma bacteriologic.

Bărbații contacti sanatosi ai bolnavelor cu infectie gonococica vor fi supravegheati prin examen clinic, din 3 în 3 zile, timp de 12 zile de la ultimul contact sexual infectant.

Contactii sanatori ai bolnavilor de sancru moale vor fi examinati clinic la 5 zile de la contactul sexual infectant.

Contactii sanatosi ai bolnavilor de limfogranulomatoza veneriana vor fi supravegheati prin examinare clinica saptamanala, timp de 35 de zile de la ultimul contact sexual infectant.

Supravegherea clinica și de laborator, precum și tratamentul contactilor de boli venerice, se efectuează de medicul dermato-venerolog din policlinica pentru cei cu domiciliul în localitatea în care își are sediul policlinica și de medicul centrului medico-sanitar sau de medicul dispensarului medical de circumscripție pentru cei din comune și orașele fără serviciu dermato-venerologic.

D. Acțiuni de depistare a bolilor venerice în colectivități cu morbiditate crescută

Articolul 47

În colectivități cu morbiditate crescută prin boli venerice, direcția sanitară va organiza acțiuni de depistare clinica și serologica a persoanelor care se încadrează în grupele de vîrsta cu cel mai crescut risc de imbolnavire (15-30 ani).

La aceste acțiuni participa medici dermato-venerologi, personal sanitar al dispensarelor medicale și din alte unități sanitare, în funcție de importanța și extinderea acțiunii.

Pentru organizarea și îndrumarea tehnica a unor astfel de investigații, se poate solicita, la nevoie, sprijinul Centrului dermato-venerologic.

Aceste acțiuni se susțin printr-o intensa activitate de educație sanitară, asigurându-se, în prealabil, condițiile de diagnostic ca și de izolare și tratament al eventualelor persoane depistate ca bolnave sau suspecte de boala venerică.

Articolul 48

Serviciul dermato-venerologic din policlinica pe teritoriul căreia își are domiciliul bolnavul, la încheierea anchetei epidemiologice, dar nu mai târziu de 5 zile de la confirmarea diagnosticului, va întocmi fișa de declarare a cazului nou de boala venerică, pe care o înaintează serviciului de statistica sanitară județean sau al municipiului București.

Articolul 49

Serviciul de statistica sanitară județean sau al municipiului București verifica modul de completare a fișelor de declarare primite și le codifica, după care le înaintează pînă în ziua de 10 ale lunii următoare celei raportate la Centrul de calcul și statistica sanitară al Ministerului Sănătății.

B. Evidenta bolnavilor de sifilis

Articolul 50

Evidenta bolnavilor de sifilis se tine pe registrul sau pe fișa de tratament antiluetic, de către serviciul dermato-venerologic pentru persoanele care au domiciliul în localitatea în care își are sediul policlinica și de către centrul medico-sanitar sau dispensarul medical de circumscripție în comune și orașele fără serviciu dermato-venerologic.

În cazul cînd un bolnav se tratează la alta unitate sanitară, aceasta va comunică unității sanitare care îi are în evidenta fiecare serie de tratament și rezultatele analizelor efectuate.

Articolul 51

Bolnavii de sifilis se iau în evidenta pe baza unuia dintre următoarele acte:

a) biletul de ieșire din spital;

b) biletul de trimitere al serviciului dermato-venerologic din policlinica;

c) biletul de trimitere al centrului medico-sanitar sau al dispensarului medical de circumscripție pentru bolnavii care își schimba domiciliul.

Pe biletul de trimitere, respectiv de ieșire din spital, ce se expediază recomandat unității sanitare care urmează a lua bolnavul în evidenta, se vor specifică: diagnosticul complet, rezultatele examenelor serologice, tratamentul efectuat, eventualele accidente terapeutice, precum și indicațiile de tratament în continuare.

Unitatea sanitară care preia în evidenta un bolnav de sifilis, care și-a schimbat domiciliul, va înștiința despre aceasta, în decurs de 10 zile, unitatea sanitară care a avut bolnavul în evidenta.

Articolul 52

Bolnavii de sifilis se scot din evidenta de către:

a) medicul dermato-venerolog din policlinica, la terminarea tratamentului, pe baza examenului serologic complet și a rezultatului examinarilor clinice de specialitate;

b) medicul dermato-venerolog din policlinica, medicul centrului medico-sanitar sau medicul dispensarului medical de circumscripție:

- la primirea confirmării de preluare în evidenta, în cazul în care bolnavul își schimba domiciliul, sau

- după 6 luni de la plecarea din localitate a bolnavului, în cazul în care nu s-au putut afla noul domiciliu sau loc de muncă.

Articolul 53

După scoaterea din evidenta, foștii bolnavi de sifilis se examinează semestrial, clinic și serologic, timp de 3 ani, rezultatele notandu-se, în continuare, în registrul sau fișa de tratament antiluetic.

Articolul 54

Metodologia de diagnosticare, de tratament și de educație sanitară, precum și sistemul informațional și indicatorii de evaluare în bolile venerice, sînt cuprinși în anexele 1-6*) la prezentele instrucțiuni, după cum urmează:

- Anexa 1: Diagnosticul și clasificatia bolilor venerice

- Anexa 2: Diagnosticul de laborator al infectiei gonococice

- Anexa 3: Tratamentul bolilor venerice

- Anexa 4: Metodologia educației sanitare și prevenirea și combaterea bolilor venerice

- Anexa 5: Sistemul informațional în bolile venerice

- Anexa 6: Principalii indicatori de cuprindere și eficienta a activității de prevenire și combatere a bolilor venerice.

Articolul 55

Prezentele instrucțiuni intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea lor.

Articolul 56

Pe aceeași dată,

Instrucțiunile Ministerului Sănătății nr. 39/1959

privind sarcinile circumscripției sanitare urbane în acțiunea de prevenire și combatere a bolilor venerice și nr. 40/1959 privind sarcinile serviciului dermato-venerologic din policlinica, publicate în Buletinul Ministerului Sănătății nr. 1/159; nr. VII/C/1588/1965 privind informarea, înregistrarea și raportarea cazurilor noi de boli venerice; nr. XII/C1/3644/II B/1967 privind prevenirea și combaterea bolilor venerice; nr. XII/C2/296/1968 privind principalele măsuri de depistare activa a bolilor venerice, publicate în Buletinul Ministerului Sănătății nr. 7/1968, precum și orice alte dispzoitii contrare, se abroga.

-----------------

Dan Enachescu