Decizia nr. 984/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Delia Maria Guță în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența anterioară a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 63/219/2008, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Delia Maria Guță în judecarea cauzei civile, după casare, formulată de primarul comunei Mica, prin care s-a invocat nulitatea absolută a unui titlu de proprietate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că primarul are calitatea de președinte al comisiei locale de aplicare a
Legii nr. 18/1991 , având controlul asupra tuturor activităților premergătoare eliberării actelor și, implicit, asupra legalității actelor întocmite în baza legilor fondului funciar. Consideră că dreptul conferit primarului de a solicita constatarea nulității actelor creează, în cadrul procesului civil, un dezechilibru între părți. În opinia autorului, acest dezechilibru este determinat de poziția privilegiată pe care o are primarul atât ca reclamant, cât și ca președinte al comisiei locale, existând posibilitatea ca acesta să își exercite acest drept în mod abuziv și, de asemenea, să nu depună toate actele necesare stabilirii adevărului în cauză.
Judecătoria Dej apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că, deși primarul are o poziție privilegiată față de autorul excepției, acesta nu este singurul care deține înscrisurile care stau la baza emiterii deciziei de validare a propunerii comisiei locale. Consideră că dreptul primarului de a invoca nulitatea este de natură a consolida dreptul la un proces echitabil, deoarece instanța este cea care are competența de a cenzura actele, de a verifica respectarea prevederilor legii în emiterea deciziilor comisiei locale și județene.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea nu încalcă sub niciun aspect principiul egalității în drepturi, ci se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare. Totodată, consideră că invocarea nulității absolute de către primar nu îngrădește dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care instanța de judecată este cea care soluționează acțiunea în nulitatea actelor emise cu încălcarea legilor fondului funciar, iar părțile beneficiază de mijloacele de apărare și de garanțiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (2) al
art. III din Legea nr. 169/1997
a fost modificat prin punctul 3 al articolului unic al titlului V - Modificarea și completarea
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
- din
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Articolul III
alin. (2) din Legea nr. 169/1997
are următorul cuprins: "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun."
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) relative la dreptul la un proces echitabil. Totodată, consideră că textul de lege criticat contravine și dispozițiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește persoanele legitimate a formula acțiunea în constatarea nulității absolute, și anume primarul, prefectul, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, precum și cele care justifică un interes legitim.
Totodată, Curtea observă că asupra constituționalității dispozițiilor
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
s-a pronunțat prin
Decizia nr. 700 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, constatând că acest text de lege este constituțional.
Astfel, Curtea a reținut că sancțiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de
este nulitatea absolută, iar potrivit regimului juridic al acestei sancțiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Așa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de acțiuni în justiție o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât și persoanele care au atribuții cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanți legitimi ai autorităților comunale, orășenești, municipale și, respectiv, județene, precum și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților veghează la respectarea legalității emiterii actelor de către comisiile de fond funciar. În același timp, prevederea expresă care include între titularii dreptului la acțiune în constatarea nulității și primarul, prefectul sau Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților constituie expresia garantării liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, așa cum acestea sunt consacrate constituțional.
Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate anterior își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), Curtea constată că prevederile legale criticate se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Delia Maria Guță în Dosarul nr. 63/219/2008 al Judecătoriei Dej.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.