Decizia nr. 982/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Lucreția Ivas, Ludovic Fazakas, Simion Suarasan, Irina Simon, Elisabeta Szekely, Ioan Rus și Ioan Boian în Dosarul nr. 1.339/219/2006 al Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența anterioară a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.339/219/2006, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 . Excepția a fost ridicată de Lucreția Ivas, Ludovic Fazakas, Simion Suarasan, Irina Simon, Elisabeta Szekely, Ioan Rus și Ioan Boian într-o cauză civilă având ca obiect constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că "examinarea legalității actelor eliberate anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 169/1997 , prin raportare la cazurile de nulitate stabilite în această lege, impune raportarea actelor la condiții care nu erau stabilite la data eliberării titlurilor de proprietate, la prevederile unei legi care încă nu era adoptată, încălcându-se, în acest mod, dispozițiile imperative ale art. 15 alin. (2) din Constituție".
Judecătoria Dej apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că textele de lege criticate nu aduc atingere drepturilor funciare câștigate în baza actelor juridice emise cu respectarea legii în vigoare la momentul nașterii lor.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997
constată o nulitate preexistentă, astfel încât nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2).
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997. Alin. (1) al
art. III din Legea nr. 169/1997
a fost modificat de titlul V,
art. 21, punctul 1 din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
Articolul III
alin. (1) din Legea nr. 169/1997
are următorul cuprins:
"Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ,
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(îi) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza
pentru terenurile intravilane, a
și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de
art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege."
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere și, astfel, nu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ.
Curtea observă că dispozițiile criticate precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. Pentru a exista retroactivitate, noua reglementare trebuia să se aplice și situațiilor juridice anterioare intrării ei în vigoare. În cazul de față, însă, sancțiunea este aceeași, astfel încât continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea legii noi.
În consecință, prevederile
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 , care consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea unor norme legale imperative, nu contravin principiului neretroactivității legii prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Lucreția Ivas, Ludovic Fazakas, Simion Suarasan, Irina Simon, Elisabeta Szekely, Ioan Rus și Ioan Boian în Dosarul nr. 1.339/219/2006 al Judecătoriei Dej.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.