HG nr. 1320/2008

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANAP, este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului.

ANAP asigură cadrul pentru realizarea administrării unitare și eficiente a ariilor naturale protejate la nivel național și a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural din rețeaua națională de arii naturale protejate, declarate conform legislației în vigoare, prin structuri cu personalitate juridică aflate în subordinea sau în coordonarea sa metodologică.

ANAP are în subordine sau, după caz, în coordonare metodologică structuri de administrare special constituite, instituții cu personalitate juridică, denumite în continuare administrații.

ANAP are sediul în municipiul Brașov, bd. M. Kogălniceanu nr. 23, bl. C7, județul Brașov.

În realizarea funcțiilor sale, ANAP are următoarele atribuții principale:

a) asigură administrarea ariilor naturale protejate din rețeaua națională și controlul activităților desfășurate în interiorul acestora, prin administrații aflate în subordinea și/sau în coordonarea sa metodologică;

b) atribuie administrarea ariilor naturale protejate, pe bază de contracte de administrare sau convenții de custodie, după caz, conform legislației în vigoare;

c) stabilește conținutul-cadru al planurilor de management și al regulamentelor ariilor naturale protejate;

d) elaborează planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate care nu au administrație proprie sau custode;

e) avizează planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate și propune aprobarea acestora conform legislației în vigoare;

f) evaluează anual îndeplinirea obligațiilor asumate de părți prin contractele de administrare și convențiile de custodie;

g) avizează documentațiile în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, elaborate conform prevederilor legale din domeniul ariilor naturale protejate;

h) înștiințează deținătorii și administratorii de terenuri cu privire la propunerile de declarare de noi arii naturale protejate și organizează consultări cu toți factorii interesați;

i) propune și coordonează programe de cercetare pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor naturale, a diversității biologice și a altor bunuri ale patrimoniului natural, existente pe teritoriul țării, ce urmează a fi finanțate din bugetul de stat sau alte surse și analizează și promovează rezultatele obținute;

j) cooperează cu alte autorități la nivel central, cu Academia Română, cu instituții științifice specializate, cu instituții de învățământ, cultură, educație și turism, cu organizații economice, organizații neguvernamentale, precum și cu autoritățile administrației publice locale;

k) dezvoltă și actualizează bazele de date privind Rețeaua Națională de Arii Naturale Protejate, delimitează pe hărțile topografice limitele ariilor naturale protejate din cadrul rețelei naționale, actualizează lista națională a ariilor protejate;

l) sprijină din punct de vedere tehnic dezvoltarea de politici și strategii privind educația ecologică și conștientizarea publicului în domeniul ariilor protejate;

m) implementează și/sau sprijină implementarea politicilor și strategiilor privind educația ecologică și conștientizarea publicului în domeniul ariilor protejate;

n) inițiază, realizează și sprijină instruirea și pregătirea personalului aparținând administrațiilor ariilor naturale protejate, pe baza programului anual aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului;

o) stabilește uniforma și însemnele specifice obligatorii pentru administrațiile din subordinea sa și eliberează legitimațiile de control;

p) participă la aprobarea studiilor și analizelor de impact de mediu pentru principalele lucrări de amenajare a teritoriului, de investiții și de exploatare a unor categorii de resurse naturale, sub aspectul conservării habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică din ariile naturale protejate;

ANAP îndeplinește și alte atribuții prevăzute prin lege.

ANAP furnizează, la cerere, informații sau date privind rețeaua națională de arii naturale protejate, în conformitate cu prevederile legale.

În scopul instruirii personalului, ANAP poate constitui, în condițiile legii, centre de perfecționare în domeniul managementului ariilor naturale protejate.

ANAP elaborează planul de dezvoltare instituțională propriu al agenției și al unităților subordonate, cu obiective pe termen scurt și mediu, privind resursele financiare și umane și modificările structurale necesare pentru realizarea atribuțiilor acestora.

Planul de dezvoltare instituțională se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Planul de dezvoltare instituțională se actualizează anual.

ANAP este condusă de un director general, numit prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.

Directorul general conduce întreaga activitate a ANAP, are calitatea de ordonator secundar de credite pentru fondurile pe care le gestionează și exercită atribuțiile legale în această calitate.

Directorul general reprezintă ANAP în relațiile cu terții.

În exercitarea atribuțiilor, directorul general emite decizii, aprobă instrucțiuni tehnice sau metodologice, norme de lucru și proceduri pentru personalul ANAP.

Directorul general al ANAP numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul acesteia.

Pe lângă directorul general funcționează Colegiul ANAP, organism fără personalitate juridică constituit în cadrul ANAP, cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de către conducerea ANAP.

Colegiul ANAP are în componență un reprezentant al autorității publice centrale pentru protecția mediului, 2 reprezentanți ai ANAP, 2 reprezentanți ai serviciilor regionale pentru arii protejate, după înființarea acestora, 2 reprezentanți ai administrațiilor ariilor naturale protejate, desemnați prin vot de către acestea, un reprezentant al Academiei Române, un reprezentant al custozilor ariilor protejate, desemnat prin vot de către aceștia.

Regulamentul de organizare și funcționare și componența Colegiului ANAP se aprobă prin decizie a directorului general al ANAP, pe baza propunerilor instituțiilor prevăzute la alin. (2).

Colegiul ANAP este condus de directorul general al ANAP.

Colegiul ANAP se întrunește trimestrial sau, la cererea directorului general al ANAP, ori de câte ori este nevoie.

Structura organizatorică a ANAP este prevăzută în anexa nr. 1.

Organizarea de servicii, birouri, compartimente și administrații de arii naturale protejate în cadrul structurii organizatorice aprobate, statul de funcții și încadrarea personalului se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.

Numărul maxim de posturi al aparatului propriu al ANAP este de 50.

Numărul de posturi se asigură prin redistribuirea a 10 posturi din cadrul aparatului propriu al Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și a 40 de posturi de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de la unitățile din subordine.

Regulamentul de organizare și funcționare al ANAP se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Personalul din cadrul ANAP are calitatea de funcționar public și personal contractual.

Atribuțiile, sarcinile și răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fișa postului, pe baza Regulamentului de organizare și funcționare al ANAP.

Încadrarea, salarizarea și acordarea altor drepturi personalului ANAP, funcționari publici și personal contractual, se fac în conformitate cu prevederile dispozițiilor legale în vigoare, aplicabile personalului din instituțiile subordonate autorităților sau instituțiilor publice centrale.

Administrațiile ariilor naturale protejate din subordinea ANAP se organizează la nivel de direcție, ca instituții publice cu personalitate juridică.

Conducerea administrației fiecărei arii naturale protejate este asigurată de un director executiv, numit prin decizie a directorului general al ANAP, cu avizul conform al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ANAP și ale unităților din subordine se asigură din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului.

ANAP și structurile din subordine își constituie veniturile proprii din tarife potrivit

art. 30 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și care sunt utilizate potrivit prevederilor art. 30 alin. (5) din același act normativ.

ANAP și structurile din subordine pot atrage finanțări extrabugetare din granturi, vărsăminte, asistență financiară din partea unor organisme naționale sau internaționale, precum și din alte surse.

ANAP și structurile din subordine pot contracta servicii și lucrări necesare realizării activităților prevăzute în planurile de management ale ariilor protejate, în conformitate cu legislația în vigoare referitoare la achizițiile publice.

ANAP are obligația să susțină, în limita bugetului de stat alocat, realizarea unora dintre activitățile cuprinse în planurile de management, în baza proiectelor aprobate.

Spațiile necesare desfășurării activității ANAP și structurilor aflate în subordine se preiau, în condițiile legii, pe bază de protocol de predare-primire de la orice instituție a administrației publice centrale sau locale care le are în proprietate ori în administrare sau se închiriază în condițiile legii.

ANAP, în limitele bugetului aprobat pentru fiecare exercițiu financiar, poate achiziționa, amenaja sau construi spații și utilități necesare desfășurării activității, cu respectarea prevederilor legale.

Consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București sprijină, în limita posibilităților, structurile ANAP pentru asigurarea, în condițiile legii, de spații pentru sedii sau de amplasamente în vederea construirii de sedii proprii.

Activele fixe, corporale și necorporale, care se procură și/sau se realizează din fonduri publice, finanțări și/sau cofinanțări în cadrul diferitelor proiecte naționale/internaționale destinate administrării ariilor naturale protejate, de către instituțiile/structurile de administrare/custodie, intră în patrimoniul public al statului administrat de către structurile de administrare/custozii ariilor naturale protejate, iar în lipsa acestora, de către ANAP. În cazul schimbării administratorilor/ custozilor, administrarea acestor active trece în sarcina noilor administratori/custozi.

Numărul de autoturisme și normele privind consumul lunar de carburanți pentru autoturismele care aparțin ANAP sunt prevăzute în anexa nr. 2.