Decizia nr. 999/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/2006 5 aprilie 2006 (prevederi anume) privind procedura insolvenței
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Prescon" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.442/62/2006, Curtea de Apel Brașov - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Prescon" - S.A. din Brașov cu prilejul soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 764/Sind din 25 octombrie 2007, pronunțată de judecătorul-sindic în Dosarul nr. 2.442/62/F/2006 al Tribunalului Brașov.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat restrânge în mod nejustificat dreptul de a dispune de averea și bunurile aflate în proprietatea unei persoane de drept privat.
Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este constituțional, acesta oferind protecție creditorilor împotriva actelor frauduloase încheiate de un debitor supus procedurii insolvenței.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. În acest sens, arată că debitorul aflat în insolvență este supus unor restricții care sunt determinate de constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului, a conducerii necorespunzătoare a afacerii sau chiar a unor acte frauduloase, care au dus la starea de insolvență. Scopul acestei restrângeri constă în prevenirea producerii unor noi pierderi, prin conducerea și administrarea afacerii mai eficient de către administratori sau lichidatori calificați, care să asigure protejarea și reîntregirea activelor debitorului, în vederea îndestulării creanțelor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 46 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora:
"(1) În afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul și/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligați să întocmească și să păstreze o listă cuprinzând toate încasările, plățile și compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare a cocontractanților."
Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că acest text de lege este contrar prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate privată și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Procedura insolvenței este o procedură specială, care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind în același timp valorificarea cu eficiență sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor.
În vederea realizării acestui scop, legiuitorul a instituit unele restrângeri ale exercițiului dreptului de proprietate al debitorului aflat în insolvență, așa cum este și cea reglementată de textul de lege criticat. Această restrângere se întemeiază, în parte, pe constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului și a conducerii necorespunzătoare a afacerii de către debitor, fapt ce a condus la starea de insolvență, dar și pe necesitatea prevenirii unor eventuale acte frauduloase în dauna drepturilor creditorilor.
În consecință, restrângerea dreptului de proprietate este nu doar justificată, dar și necesară pentru protejarea patrimoniului debitorului, în vederea îndeplinirii scopului insolvenței care urmărește protejarea drepturilor creditorilor.
În legătură cu acestea, Curtea observă că dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Astfel, așa cum reiese din prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.
Cu privire la prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea, având în vedere că nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, constată că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională pretins a fi încălcată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 46 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Prescon" - S.A. din Brașov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 octombrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.