Normativ · Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

Normativ din 6 octombrie 2008

pentru lucrări hidrotehnice NTLH-001 "Criterii și principii pentru evaluarea și selectarea soluțiilor tehnice de proiectare și realizare a lucrărilor hidrotehnice de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul apelor"

prezumat în vigoare

Data actului
6 octombrie 2008
Emitent
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 744 din 4 noiembrie 2008
Citează
2 acte
Structură
12 articole, 3 anexe · 64.864 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Articolul 1

În vederea respectării principiilor dezvoltării durabile și, implicit, a protecției mediului în domeniul proiectării și realizării construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, se vor avea în vedere soluții care să conducă la minimizarea afectării echilibrului ecologic.

Articolul 2

Echilibrul ecologic, având un caracter fundamental dinamic, se realizează prin menținerea vitezei, profunzimii și amplorii modificărilor aduse cursurilor de apă, în limite compatibile cu evoluția echilibrată a mediului natural, cu capacitatea de regenerare și autoreglare a lumii vii și nu prin păstrarea unei stări neschimbate a naturii.

Articolul 3

Concepția generală de alcătuire a construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă trebuie să respecte criteriile care minimizează afectarea echilibrului ecologic, dintre care se pot enumera:

a) obiectivul prioritar să fie protejarea mediului și conservarea biodiversității, avându-se în vedere conservarea și protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar;

b) să fie lucrări de tip "elastic", capabile să suporte deformații mari, diferențiate;

c) să permită scurgerea liberă, naturală a apelor, în special în timpul viiturilor, precum și a gheții, a plutitorilor sau a materialelor solide aflate în masa de apă;

d) să fie fundate corespunzător în terenul natural, pentru a se evita deteriorările provocate prin avansarea eroziunilor sub corpul construcției, inclusiv la retragerea apelor;

e) să evite creșterea gradului de artificializare a cursului de apă prin canalizări și modificări ale geometriei albiilor;

f) să permită, pentru sectoare mari de amenajare a cursurilor de apă, realizarea etapizată a lucrărilor hidrotehnice, cu asigurarea urmăririi în timp a proceselor morfologice și a parametrilor de performanță ai proiectului;

g) proiectarea amenajărilor hidrotehnice va avea în vedere respectarea limitelor admise pentru indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici și biologici ai ecosistemelor acvatice, pentru îndeplinirea scopului principal de atingere a obiectivelor de mediu pe toate cursurile de apă amenajate;

h) abateri de la aceste criterii vor putea fi justificate numai de scopul apărării populației și/sau a unor obiective cu valoare social-economică.

Articolul 4

Scenariile tehnico-economice și variantele constructive de realizare a investiției din cadrul studiului de fezabilitate, precum și a intervențiilor constructive, cu recomandarea variantei de amenajare a cursurilor de apă, se vor baza pe metodologia prezentată în anexa nr. 1.

Articolul 5

(1)

Lucrările hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă se vor conforma prevederilor schemelor directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic, denumite în continuare scheme directoare, care reprezintă instrumentul de planificare strategic de gestiune a resurselor de apă în cadrul fiecărui bazin hidrografic.

(2)

Până la data intrării în vigoare a schemelor directoare se vor aplica prevederile

art. 43 alin. (1^4) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, prin care schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării legii constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009.

(3)

Se pot admite abateri față de obiectivele de mediu din domeniul apelor numai în cazuri bine justificate și respectându-se următoarele condiții:

a) luarea tuturor măsurilor pentru a diminua efectele negative asupra stării corpurilor de apă;

b) scopul pentru realizarea unui obiectiv care alterează starea corpurilor de apă este de interes public, pentru dezvoltarea durabilă sau securitatea oamenilor, și nu poate fi obținut prin alte mijloace;

c) modificarea caracteristicilor fizice ale corpurilor de apă și justificarea acestor modificări vor fi prezentate în planul de management, parte integrantă a schemelor directoare.

Articolul 6

(1)

Analiza și adoptarea soluțiilor constructive vor acorda o atenție deosebită impactului socioeconomic și ecologic al amenajării cursurilor de apă, din punctul de vedere al adaptabilității la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor funcționale, al materialelor de construcție utilizate, al capacității de acoperire cu vegetație etc.

(2)

Din punctul de vedere al adaptabilității la dinamica morfologică a albiei, fără afectarea semnificativă a atributelor funcționale, se stabilesc următoarele categorii de soluții constructive:

a) structuri elastice, care se pot deforma fără să se încarce cu eforturi interioare semnificative. Aceste structuri se "mulează" pe formele albiei, cu degradări minime, fiind apte să funcționeze la parametri convenabili și permițând restabilirea unei stări noi de echilibru ecologic și morfologic, ținându-se seama de starea de echilibru dinamic în care se află în mod natural cursul de apă. Exemple tipice sunt lucrările din fascine, cea mai mare parte a gabioanelor, saltelele de diferite tipuri, protecțiile și epiurile din piatră spartă, plasele de materiale plastice etc.;

b) structurile rigide care, în cursul deplasărilor și deformațiilor suportului, ca urmare a dinamicii morfologice a albiei, își schimbă poziția prin înclinare, răsturnare, răsucire, creând spații libere între elemente sau între acestea și suport, ori rupându-se pur și simplu sub acțiunea unor eforturi pe care nu sunt capabile să le preia. Aceste structuri nu permit, în general, restabilirea echilibrului morfologic și ecologic al albiei. Exemplele tipice sunt lucrările din beton de ciment, simplu sau armat, respectiv ziduri de sprijin, praguri, pereuri cu plăci mari, căptușeli de protecție a malurilor etc.;

c) structuri cu deformabilitate limitată, semirigide, care permit deformații relativ mici, fără degradări importante, dar care nu rezistă la deformații mari, conducând la defecțiuni similare celor ale structurilor rigide. Ele se pot adapta schimbărilor morfologice limitate, dar nu dau satisfacție la modificări morfologice mari, datorate unor viituri excepționale sau unor fenomene locale. Exemple: căsoaie cu structură din elemente prefabricate de beton sau lemn, gabioane cu muchii din profile metalice mari, protecții, respectiv peree ori apărări de maluri din prefabricate de beton de dimensiuni mici sau din zidărie cu mortar, căptușeli din beton bituminos etc.

(3)

Din punctul de vedere al materialelor de construcție utilizate se disting:

a) materiale naturale: materiale pământoase (argile, nisipuri etc.), balast, piatră spartă, anrocamente, blocuri, materiale lemnoase, vegetale etc.;

b) materiale artificiale: betoane, metale, materiale plastice etc.

(4)

Structurile lucrărilor pot fi alcătuite dintr-o singură categorie de materiale, dar cel mai adesea utilizează ambele categorii, într-un număr mare de soluții și combinații. Pentru refacerea sau menținerea unei stări de echilibru ecologic, utilizarea materialelor naturale apare ca fiind soluția cea mai convenabilă. Materialele artificiale nu se încadrează în ciclurile naturale ale ecosistemelor, produc uneori poluare prin transformări fizico-chimice și sunt adesea evitate de faună în alegerea habitatelor.

(5)

Din punctul de vedere al capacității de acoperire cu vegetație care să se încadreze în ecosistem, există:

a) materiale și structuri improprii dezvoltării vegetației, exceptându-se eventual anumiți mușchi, licheni sau unele specii de alge. Aceste materiale, precum betoanele, metalele, materialele plastice, anrocamentele, nu favorizează dezvoltarea ecosistemelor;

b) materiale care favorizează dezvoltarea unei vegetații perene, cu elemente de floră caracteristice ecosistemului natural sau compatibile cu acesta: materiale pământoase, balast, materiale lemnoase etc.;

c) materiale special concepute pentru dezvoltarea unui anumit tip de vegetație. Se pot da ca exemplu plasele metalice sau din mase plastice cu suspensii de bitum conținând semințele plantelor, covoarele conținând, de asemenea, semințele unor plante etc. Aceste materiale sunt integrate în ansamblul amenajării hidrotehnice prin folosirea unor structuri și procedee, cum ar fi: prefabricate de beton cu goluri speciale pentru vegetație, utilizarea unor structuri speciale din mase plastice, textile, metal etc., care să permită fixarea și dezvoltarea vegetației.

Articolul 7

În selectarea soluțiilor de amenajare a cursurilor de apă se vor analiza și optimiza tipurile de amenajări, precum și efectele primare ale acestora, constituite din:

a) reducerea lungimii prin rectificare;

b) adâncirea albiei;

c) fixarea albiei și/sau a malurilor;

d) lărgirea albiei,

care produc numeroase și complexe efecte secundare cu impact asupra mediului.

Articolul 8

(1)

Adoptarea conceptului de amenajare a cursurilor de apă "mai mult spațiu pentru râuri" acordă o atenție deosebită armonizării cerințelor sociale și economice, precum alimentarea cu apă, apărarea împotriva inundațiilor etc., cu cerințele de dezvoltare durabilă și protecție a mediului.

(2)

Continuitatea râului și a legăturilor sale cu lunca inundabilă se asigură prin realizarea unor habitate de tipul zonelor umede pentru conservarea florei și faunei acvatice, atenuarea viiturilor, refacerea stocurilor disponibile ale apelor subterane, reținerea nutrienților etc.

(3)

Noile spații pentru atenuarea viiturilor și pentru conservarea biodiversității asociate luncilor inundabile oferă condiții de dezvoltare a ecosistemelor, pentru recreere și turism, dar și pentru unele activități economice.

Articolul 9

(1)

Impactul produs de șantierul amenajării, care este, de regulă, remanent în timp, acoperă o zonă mai întinsă decât ampriza lucrărilor, putând fi resimțit la distanțe foarte mari de aceasta.

(2)

În cazul în care impactul produs în perioada execuției lucrărilor este ridicat și, în mod suplimentar, poluant, pentru lucrările de amenajare mai extinse sau la care intervin lucrări terasiere în albie se vor preciza toate măsurile necesare asigurării unui impact minim și acceptabil asupra mediului: accesele mijloacelor mecanizate, depozitarea deșeurilor, condițiile de verificare și întreținere a utilajelor etc.

Articolul 10

Evaluarea impactului lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă se cuantifică prin considerarea naturii lucrărilor proiectate și a sensibilității mediului, în cadrul procedurii de calcul privind "Indicii globali de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului", prezentată în anexa nr. 2.

Articolul 11

Anexa nr. 3 cuprinde o aplicație a metodologiei pe un caz reprezentativ și ilustrează aplicarea acestei metode, bazată pe analiza de decizie multicriterială, pe un exemplu fictiv, apropiat de situațiile existente în practica inginerească.

Articolul 12

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul normativ tehnic.

Anexa 1 -------

la normativul tehnic

--------------------

METODOLOGIE 06/10/2008

Anexa 2 -------

la normativul tehnic

--------------------

INDICI GLOBALI

de evaluare a impactului hidromorfologic al

amenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului

1. Procedura expusă în continuare prezintă evaluarea impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice proiectate asupra mediului prin 2 indicatori de cuantificare:

a) indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare, notat IGSA, care identifică și calculează impactul "artificializării" albiei prin soluții de amenajare;

b) indicele impactului global datorat soluțiilor constructive, notat IGSC, care identifică și calculează impactul "artificializării" albiei prin soluții constructive.

1.1. Cuantificarea indicilor globali menționați la pct. 1, exprimat prin "costul ecologic", permite evaluarea influenței relative a diverșilor parametri de "artificializare", orientând astfel alegerea și ameliorarea soluțiilor propuse din punctul de vedere al impactului hidromorfologic.

1.2. Indicii globali de evaluare a impactului "artificializării" albiei prin soluții de amenajare și prin soluții constructive sunt utilizați ca subcriterii ai criteriului ecologic, potrivit art. 10 din anexa nr. 1 la normativul tehnic.

2. Metoda de evaluare anticipată a impactului hidromorfologic al amenajărilor proiectate*1) servește și la compararea soluțiilor de amenajare propuse, pe baza indicelui de "artificializare", denumit în continuare IGSA. În principiu, procedura cuantifică "costul ecologic" pentru 4 elemente:

----------

*1) Propusă de Wasson Malavoi, Maridet, Sochon și Paulin, 1995.

a) caracteristicile tronsonului de albie care va fi probabil afectat de lucrările hidrotehnice;

b) clasa de importanță a râului reprezentată de marimea și caracteristicile de calitate ecologica a râului, denumită rangul fluvial;

c) intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului;

d) timpul.

2.1. Caracteristicile tronsonului sunt reprezentate de un coeficient A, ale cărui valori (cost ecologic) rezultă din graficul din fig. 1, în funcție de procentul lungimii porțiunii artificializate din lungimea tronsonului analizat.

Fig. 1. Costul ecologic al artificializarii pe unitatea de lungime a tronsonului

----------

NOTĂ(CTCE)

Figura 1 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 15 (a se vedea imaginea asociată).

2.1.1. Alegerea și delimitarea unui tronson au în vedere analiza unui sector de râu relativ omogen din punct de vedere morfologic și ecologic, care are o identitate recognoscibilă, cu caracter mai ales geografic. Tronsonul analizat trebuie ales strict pe criteriile precizate, fără a fi influențat de dorința de obținere a unor valori favorabile unei anumite parți. El se poate identifica cu corpul de apa.

2.1.2. Din fig. 1 se observă că amenajarea (și, implicit, artificializarea) primelor porțiuni din tronson are un impact relativ scăzut pe ansamblu; artificializarea până la 25% din tronson atrage costuri ecologice relativ reduse, întrucât porțiunile rămase în regim natural reușesc să mențina ecosistemul viabil. După amenajarea a 40-50% din tronson, costurile ecologice cresc în mod spectaculos, semnalând pericolul unui colaps morfologic și ecologic, iar amenajarea ultimelor porțiuni (ultimii 30% din tronson) conduce la costul ecologic maxim, consfințind dispariția practică a ecosistemului originar.

2.2. Rangul fluvial este cuantificat printr-un coeficient R, cu valorile de cost ecologic rezultate din graficul din fig. 2.

Fig. 2. Costul ecologic al artificializării unui tronson de râu în funcție de rangul său (valoarea patrimonială)

----------

NOTĂ(CTCE)

Figura 2 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 15 (a se vedea imaginea asociată).

Costurile ecologice cele mai mari afectează râurile de ranguri extreme. Pentru râurile de rang înalt, cu importanță și "valoare" ridicate, intervențiile produc în mod evident efecte importante directe și derivate, implicând costuri ecologice mari. Râurile de rang inferior, cu bazine mici sau/și cu o stare nu prea bună a ecosistemelor, sunt practic desființate din punct de vedere ecologic prin realizarea unor amenajări care artificializează albiile; de aceea costul ecologic este relativ ridicat.

2.2.1. Rangul fluvial este un indice de evaluare a impactului hidromorfologic al amenajărilor hidrotehnice asupra mediului, exprimând clasa de importanță a râului, stabilită în funcție de talia râului și de mărimea bazinului, calitatea ecologică, calitatea apei, mărimea debitelor.

2.2.2. Criteriul principal pentru stabilirea rangului este reprezentat de încadrarea calității apelor de suprafața, care stabilește starea ecologica a corpurilor de apa, reflectata prin indicatori fizici, chimici și microbiologici, în conformitate cu valorile din tabelul nr. 6 prevăzut în Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006.

2.2.3. Al doilea criteriu este mărimea râului, care se definește prin debitul mediu multianual pe tronsonul analizat, respectiv media debitelor la capetele tronsonului, notat prin Q(m). Intervalele de debite au fost stabilite avându-se în vedere că cea mai mare parte a râurilor interioare sunt relativ mici.

2.2.4. Cel de-al treilea criteriu se referă la interesul ecologic și/sau social-economic pe care îl prezintă tronsonul analizat, dacă acesta este cu adevărat major la nivel regional sau național.

Tabelul nr. 1

Determinarea rangului fluvial

Debit modul mediu pe tronson (m3/s)

Interes major ecologic etc.

Clasificarea după calitatea apelor

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

Categoria V

Q(m) < 1

da

7

6

5

3

-

nu

5

4

3

2

1

1 <= Q(m) < 5

da

8

7

6

4

-

nu

7

6

5

3

2

5 <= Q(m) < 20

da

9

8

7

5

-

nu

8

7

6

4

2

20 <= Q(m) < 50

da

9

9

8

6

-

nu

8

8

7

5

3

Q(m) > 50

da

9

9

9

7

-

nu

9

9

8

6

4

2.2.5. Interesul ecologic este reprezentat de existența unor ecosisteme viguroase, echilibrate și diversificate, de asocieri rare de specii sau de specii și populații rare, endemice ori în pericol de dispariție. Tronsoanele de râu aflate total sau parțial în zone protejate, rezervații ori parcuri naturale beneficiază de o mărire a rangului, conform prevederilor subpct. 2.2.7.

2.2.6. Interesul social major se poate traduce prin existența unor zone de turism, agrement sau activități sportive acvatice cu tradiție și prestigiu. Râurile care trec prin sau în imediata vecinătate a unor stațiuni balneare ori de odihnă și tratamente medicale prezintă interes social major.

2.2.7. Pentru tronsoane de râu aflate total sau parțial în zone protejate ecologic, rangul se va mări cu o unitate, iar pentru cele aflate total ori parțial în rezervații sau parcuri naturale, rangul se va mări cu două unități.

2.2.8. În funcție de încadrarea tronsonului de râu artificializat în cele 3 criterii se determina valoarea rangului fluvial pe baza valorilor prevăzute în tabelul nr. 1. Cu valoarea rangului astfel stabilită, se determina în graficul din fig. 2 valoarea coeficientului R.

2.3. Intensitatea impactului evaluează discordanța dintre starea de după amenajare și morfologia râului care ar corespunde stării sale de echilibru dinamic. Pentru aceasta se utilizează 8 factori i cu importanță demonstrată în funcționarea ecologică, cărora le corespund 8 parametri specifici care permit cuantificarea alterării sistemului. Pentru fiecare factor i = 1...8 se determină costul ecologic, a cărui valoare este exprimată printr-un coeficient I(i), cu ajutorul graficelor care asociază o categorie previzibilă de alterare cu impactul (costul) ecologic respectiv.

2.3.1. Factorul 1 reprezinta pierderea sinuozității și diminuarea procentului de multiplicare a traseelor paralele de curgere (dispariția canalelor multiple) în raport cu traseul în plan originar, reperabil adesea pe hărțile sau fotografiile aeriene mai vechi. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I1 și se determină utilizându-se graficul din fig. 3. Sinuozitatea S se exprimă prin raportul dintre lungimea desfășurată a cursului de apă (măsurată la talveg) și lungimea tronsonului amenajat, măsurată în linie dreaptă între punctele din talveg ale secțiunilor de capăt ale tronsonului amenajat. Costul ecologic Delta Y se determină ca diferență între valorile corespunzătoare valorilor sinuozității S dinainte și de după amenajare. De exemplu, o diferență de sinuozitate b = 0,5 între S = 1,5 (originar) și S = 1 (traseu rectiliniu rectificat) atrage un cost ecologic Delta Y(b) = 9 - 0 = 9, reprezentând 90% din cel total maxim, în timp ce o reducere a sinuozității a = 0,5 prin rectificare de la S = 2 la S = 1,5 conduce la costuri ecologice reduse, respectiv la Delta Y(a) = 10 - 9 = 1, însemnând numai 10% din cel total maxim. Această observație este deosebit de importantă, întrucât pentru nespecialiști - beneficiari ai lucrărilor, proiectanți ocazionali și uneori chiar organe de avizare - există tendința de a aprecia că rectificările de traseu la sinuozități mici nu au aproape nicio influență.

Fig. 3. Costul ecologic al pierderii sinuozității.

Se determină în funcție de diferența dintre sinuozitatea originară și cea de după amenajare.

----------

NOTĂ(CTCE)

Figura 3 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.2. Factorul 2 reprezinta reducerea spațiului de libertate al cursului de apă, măsurată prin sporirea gradului de contracție laterală impusă de o îndiguire. Acest spațiu de libertate se evaluează în raport cu lățimea la ras a albiei minore (w), care constituie unitatea de măsură. Râurile aluviale în echilibru au un spațiu de libertate de ordinul 12w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I2 și se determină utilizând graficul din fig. 4.

Este evident că vom avea un cost ecologic cu atât mai ridicat, cu cât reducerea spațiului de libertate va fi mai mare.

Se observă că reducerea spațiului de libertate pentru valori relativ mici ale acestuia (SL = b = 10w - 3w = 7w) are un cost ecologic mult mai ridicat (Delta Y(b) = 16 - 6 = 10) decât reducerea în domeniul unor valori mari (SL = a = 24w - 10w = 14w), care conduc la un cost ecologic relativ redus (Delta Y(a) = 20w - 16w = 4w). Aceasta înseamnă că albiile majore originare relativ înguste se deteriorează mai grav prin îndiguiri decât cele relativ largi.

Fig. 4. Costul ecologic al reducerii spațiului de libertate

----------

NOTĂ(CTCE)

Figura 4 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.3. Factorul 3 reprezinta perioada de revenire a debitului de umplere a albiei minore, considerând ca normală, într-o primă aproximare, o frecvență de o dată la 2 ani. Valoarea acestui parametru se determină prin studii hidrologice asupra variabilității regionale a debitelor maxime anuale. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I3 și se determină utilizându-se graficul din fig. 5. Pentru râuri cu perioade de revenire a debitelor de umplere a albiei minore relativ mici, sub 10 ani, costurile ecologice sunt mai mari decât la valori mari ale acesteia.

2.3.4. Factorul 4 reprezinta sporirea lățimii scurgerii la etiaj (debitul mediu lunar minim) și este important, deoarece poate provoca reducerea adâncimilor medii, încălzirea estivală excesivă a apei, înghețul pe timp de iarnă și colmatarea fundului. Se măsoară în procente din lățimea originară. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I4 și se determină utilizându-se graficul din fig. 6.

Fig. 5. Costul ecologic al reducerii frecvenței inundărilor laterale

Figura 5 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).

Fig. 6. Costul ecologic al reducerii lățimilor de curgere la etiaj

----------

NOTĂ(CTCE)

Figura 6 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.5. Factorul 5 exprimă alterarea structurii fizice (de adăpost al faunei) și a conectivității și are mai mulți parametri indicatori:

a) dispariția secvențelor de facies rapid - adânc, care constituie o alterare majoră a mediului fizic;

b) modificarea structurilor de adăpost, de natură minerală și vegetală.

Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I5 și se determină utilizându-se datele din tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Costurile ecologice ale alterării structurilor de adăpost și faciesurilor

Alterări fizice

Costuri ecologice

Curs de apă cu energie

mare

redusă

1 = Scoaterea structurilor lemnoase afundate în taluz

3

7

2 = 1 + Nivelarea malurilor (retaluzare, îndepărtarea blocurilor)

7

10

3 = 2 + Îndepărtarea obstacolelor din canal (blocuri, structuri lemnoase)

12

12

4 = 3 + Reprofilarea, nivelarea faciesurilor rapide sau lente

20

20

2.3.6. Factorul 6 cuantifica alterarea substratului, realizata, de regulă, prin lucrări de terasamente care afectează patul albiei prin modificarea granulozitații acestuia. Debitul de antrenare al particulelor din noul pat se determină prin calcule hidraulice clasice. Frecvența de revenire a acestui debit permite să se estimeze riscul instabilității substratului. Compararea frecvențelor de punere în mișcare a particulelor înainte și după realizarea lucrărilor, respectiv diferența de frecvență, permite să se cuantifice creșterea probabilă a instabilității printr-o evaluare minimală.

Valoarea costului ecologic al alterării substratului se exprimă prin coeficientul I6 și se determină utilizându-se datele din fig. 7. Se observă că pentru o diferență de frecvență a debitelor capabile să antreneze substratul din domeniul frecvențelor relativ reduse, cum ar fi b = 11,2 - 8 = 3,2 cazuri/an, costul ecologic este Delta Y(b) = 8 - 2 = 6, în timp ce o diferență mai mare, dar în domeniul frecvențelor mari, a = 20 - 11,2 = 8,8 cazuri/an, atrage după sine costuri ecologice mult mai mici, respectiv Delta Y(a) = 10 - 8 = 2. Se menționează că stabilizarea excesivă a patului constituie o perturbare serioasă a funcționării ecologice.

Fig. 7. Costul ecologic al alterării stabilității substratului

Figura 7 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 19 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.7. Factorul 7 reprezinta pierderea conectivității laterale, care poate fi evaluata prin reducerea lățimii zonei inundabile corespunzătoare viiturilor produse o dată la 30 de ani, raportată la lățimea la ras a albiei minore w. Valoarea costului ecologic se exprimă prin coeficientul I7 și se determină utilizându-se graficul din fig. 8.

Fig. 8. Costul ecologic al pierderii conectivității laterale

Figura 8 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 20 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.8. Factorul 8 indica crearea de obstacole artificiale în calea circulației peștilor, care are un impact ce trebuie evaluat pe ansamblul tronsonului analizat, în funcție de posibilitatea de trecere peste lucrări de amenajare la diferite debite de scurgere și în funcție de numărul de obstacole pe kilometrul de tronson. Valoarea costului ecologic al obstacolelor se exprimă prin coeficientul I8 și se determină utilizându-se graficul din fig. 9.

Fig. 9. Costul ecologic al obstacolelor artificiale în calea circulației peștilor

Figura 9 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 20 (a se vedea imaginea asociată).

2.3.9. Intensitatea totală a artificializării pe unitatea de tronson I este suma coeficienților I1... I8.

2.4. Timpul

Evaluarea duratei impactului cuprinde 3 elemente:

a) remanența alterării fizice (în funcție și de reversibilitatea amenajării);

b) repetarea intervențiilor cu efect de cumulare a impactului;

c) agravarea posibilă a unor forme de impact pe termen lung, mai cu seamă dacă este perturbat echilibrul morfologic dinamic.

Reversibilitatea unei amenajări poate fi estimată plecându-se de la natura lucrărilor și de la natura energiei potențiale a râului. Pe această bază se atribuie amenajării un coeficient multiplicator T, care este în fond timpul de remanență previzibil sau durata impactului cumulat pentru intervențiile repetitive (ambele măsurate în ani).

3. Indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare (sau indicele L.I.T.), notat cu IGSA, se determină cu relațiile:

IGSA = LITw^2●10^-4

L = (l/w)AR

l = l1 + l2 + ... + I8

unde:

L - lungimea tronsonului analizat, măsurată în multipli de w;

I - coeficientul total de intensitate;

I1 ...I8 - coeficienți de intensitate parțiali;

w^2 - suprafața în hectare a fiecărei unități de linear artificializat;

l - lungimea tronsonului amenajat;

w - lățimea la ras a albiei minore;

A - coeficient al caracteristicilor tronsonului (determinat conform graficului din fig. 1);

R - coeficient al rangului fluvial (determinat conform graficului din fig. 2);

T - durata de remanență (ani).

4. Impactul "artificializării" albiei prin soluții constructive cuantifică intensitatea impactului ținând seama de soluțiile constructive concrete ale lucrărilor de amenajare. Pe baza caracterizarii și clasificarii tipurilor de soluții constructive, prezentate detaliat la art. 6 din normativul tehnic și urmând modelul de evaluare a costului ecologic descris în continuare, se propune determinarea acestuia conform tabelului nr. 3. Valoarea rezultată va fi indicele de intensitate notat cu I(c).

Tabelul nr. 3

Costurile ecologice ale soluțiilor constructive - coeficientul I(c)

Adaptabilitate la deformații

Natura materialelor

Creșterea vegetației

favorabil

nefavorabil

special

Structuri plastice

naturale

0

2

-

mixte

2

4

1

artificiale

4

7

4

Structuri rigide

naturale

4

8

-

mixte

6

9

5

artificiale

8

10

6

Structuri suportând deformații limitate

naturale

2

5

-

mixte

4

7

3

artificiale

6

8

5

4.1. Pe baza valorilor indicilor A (caracteristicile tronsonului analizat), R (rangul fluvial) și T (timpul) se calculează indicele impactului global datorat soluțiilor constructive, notat IGSC, cu relația:

IGSC = ARI(c)T(l/w)w^2●10^-4

cu aceleași semnificații ale notațiilor.

5. Analiza indicatorilor globali se va finaliza prin întocmirea tabelului nr. 4 al principalelor caracteristici ale componentelor indicilor globali, respectiv costurile ecologice pentru toate variantele de amenajare ale proiectului și realizarea comentariilor pe baza valorilor din tabel.

Tabelul nr. 4

Centralizatorul costurilor ecologice și al indicilor impactului global

pentru variantele de amenajare hidrotehnica a râului

Indicele global

Subindici

V1

...V(j)...

V(n)

1

2

3

4

5

6

IGSA Indicele impactului global datoratsoluțiilor de amenajare

L - lungimea tronsonului analizat, măsurată în multipli w

l - lungimea tronsonului amenajat

w - lățimea la ras a albiei minore

A - coeficient al caracteristicilor tronsonului

R - coeficient al rangului fluvial

l/w x A x R x 10-4

I - coeficientul total de intensitate

I1

I2

I3

I4

I5

I6

I7

I8

I1+I2+...+I8

T - durata de remanență

ani

Calcul IGSA

L x I x T x w2 x 10-4

IGSC Indicele impactului global datorat soluțiilor constructive

I(c)

Calcul IGSC

L x I(c) x T x w2 x 10-4

Anexa 3 -------

la normativul tehnic
--------------------
APLICAȚIE
a metodologiei pe un caz reprezentativ
1. Descrierea sumară a zonei și condițiilor amenajării hidrotehnice a râului
1.1. Aplicația de calcul se va derula pe un exemplu fictiv, dar foarte apropiat de situații existente cunoscute. Toate informațiile asupra zonei amenajării sunt necesare în analiza multicriterială, astfel că în cazuri reale, acestea vor fi prezentate în capitolul distinct pentru tratarea variantelor de amenajare, precizat la art. 5 alin. (2) din anexa nr. 1 la normativul tehnic.
1.2. Obiectul interesului pentru amenajarea hidrotehnică îl constituie un tronson de râu din zona dealurilor subcarpatice joase, pe care, pe o lungime de aproximativ 10 km, râul are un debit mediu multianual practic constant, de aproximativ 1,2 mc/s. Din punctul de vedere al calității apelor, râul este de categoria a II-a. Întregul tronson prezintă un interes ecologic moderat, întrucât ecosistemele sale acvatice stabile cuprind specii valoroase de salmonide (lipan).
1.3. Râul are un tronson sinuos și a fost relativ stabil până acum aproximativ două decenii, după care au apărut semne de instabilitate morfologică, ca urmare, probabil, a creșterii frecvenței unor viituri cu debite relativ importante (cu perioade medii de revenire de până la 50 de ani). Ca urmare, pe întregul tronson se manifestă tendințe de agradare a talvegului și de eroziune a malurilor în concavitățile curbelor, existând tendința de amplificare a meandrelor. Pe un sector de aproximativ 500 m lungime, eroziunile afectează drumul județean principal, precum și o serie de gospodării, inclusiv locuințe, a căror recondiționare a antrenat costuri importante, fără a mai pune la socoteală și costul terenurilor erodate, definitiv pierdute. Aspectul general al malurilor afectate de eroziuni, care provoacă alunecarea și prăbușirea periodică a încă unei "felii" din mal, este în consecință foarte neplăcut. Se menționează că datorită unor fenomene similare, pe tronsonul menționat au mai fost amenajate în anii precedenți prin lucrări hidrotehnice de regularizare a albiei încă alte 4 sectoare, cu o lungime cumulată de 3,2 km.
1.4. Caracteristicile principale ale albiei râului pe sectorul avut în vedere pentru amenajare pot fi descrise astfel: albia minoră este bine delimitată de cea majoră; la debite cu frecvența determinată prin calcul de aproximativ 1:30 ani, albia minoră se umple și are o lățime medie în jurul valorii de w = 36 m. La ape medii, lățimea albiei minore este de aproximativ 15-20 m, iar la ape mici, sub 5 m.
1.5. La ape mari, cu debite peste cele cu frecvența 1:30 ani, zonele riverane sunt inundate; pe malul drept, inundația este limitată de drumul comunal, care îndeplinește și rolul de dig de protecție și dirijare, dar pe malul stâng inundă albia majoră pe o lățime medie de aproximativ 300 m, pe care există amplasate și câteva gospodării. Datorită agradării albiei, colmatărilor și prezenței în patul albiei și maluri a unor structuri lemnoase (probabil fosile), capacitatea de tranzitare a apelor mari a scăzut sensibil.
1.6. Zona este cunoscută și frecventată ca zonă de odihnă și agrement, existând chiar pe sectorul descris mai sus câteva pensiuni.
2. Alegerea criteriilor din rândul celor general acceptate
2.1. În cazul concret al zonei amenajării descrise în capitolul precedent, se vor reține numai o parte dintre criterii și subcriterii, și anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferențe mari între variantele de amenajare avute în vedere, cu următoarele comentarii și justificări:
a) C1 - criteriul economic:
- C1.1 - costul de investiție și cheltuielile de întreținere pe 5-20 de ani;
- C1.2 - costul efectelor secundare: eroziuni, prăbușiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc.);
- C1.3 - criteriul "zero";
b) C2 - criteriul social:
- C2.1 - estetică, peisaj;
- C2.2 - regimul populației în zona riverană (restricții, circulație, stres, inclusiv la execuția lucrărilor);
- C2.3 - criteriul "zero";
c) C3 - criteriul ecologic:
- C3.1 - indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare, denumit în continuare IGSA;
- C3.2 - indicele impactului global datorat soluțiilor constructive, denumit în continuare IGSC;
- C3.3 - gradul de afectare al ecosistemelor existente;
- C3.4 - criteriul "zero";
d) C4 - criteriul "zero".
2.2. În cadrul criteriului social, subcriteriile referitoare la recreere, turism, sport, calitatea apei utilizate de riverani și protecția la ape mari a riveranilor nu se introduc, întrucât în toate variantele de amenajare a cursului de apă, aplicarea acestor subcriterii are ca rezultat efecte similare și, deci, analiza nu le departajează.
2.3. Nu se introduce un criteriu pentru respectarea restricțiilor, întrucât acestea se consideră respectate în toate variantele de amenajare.
3. Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor
3.1. Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor este adecvată situației concrete și particulare a zonei în care se face amenajarea. De exemplu, într-o zonă cu intervenții antropice reduse și mare potențial ecologic, cel mai important criteriu va fi cel ecologic, în timp ce pentru o zonă cu intervenții antropice importante, intens populată, criteriul cel mai important poate fi cel social.
3.2. Ierarhizarea criteriilor în vederea stabilirii ponderilor se face prin apreciere de către un decident. Cum acesta este inevitabil subiectiv, se apelează la mai mulți decidenți competenți sau interesați și se face media opțiunilor acestora. În cazul exemplului din tabelul nr. 1 se va lucra cu opțiunile unui singur decident, respectiv ale autorului exemplului.
3.3. Ponderile criteriilor principale
Tabelul nr. 1
Criteriul
C1
C2
C3
C4
economic - C1
0
1
0
social - C2
2
2
0
ecologic - C3
1
0
0
"zero" - C4
2
2
2
Total puncte
5
2
5
Pondere
0,415
0,17
0,415
p(1) = 0,415; p(2) = 0,17; p(3) = 0,415; Σp(i) = p(1)+p(2)+p(3) = 1
a) Ponderile subcriteriilor lui C1 sunt prezentate în tabelul nr. 2
Tabelul nr. 2
Criteriul
C1.1
C1.2
C1.3
investiții - C1.1
1
0
cost efecte secundare - C1.2
1
0
"zero" - C1.3
2
2
Total puncte
3
3
0
Pondere
0,5
0,5
p'(1.1) = 0,5; p'(1.2) = 0,5; p'(1.1)+ p'(1.2)= 1
Rezultă din combinarea celor două matrici:
p(1.1) =0,5 ● 0,415 = 0,2075; p(1.2) =0,5 ● 0,415 = 0,2075; p(1.1)+ p(1.2)= 0,415
b) Ponderile subcriteriilor lui C2 sunt menționate în tabelul nr. 3
Tabelul nr. 3
Criteriul
C2.1
C2.2
C2.3
estetic - C2.1
2
0
regim populație - C2.2
0
0
"zero" - C2.3
2
2
Total puncte
2
4
0
Pondere
0,33
0,67
p'(2.1) = 0,33; p'(2.2) = 0,67; p'(1.1)+ p'(1.2)= 1
p(2.1) =0,33 ● 0,17 = 0,057; p(2.2) =0,66 ● 0,17 = 0,113; p(2.1)+ p(2.2)= 0,17
c) Ponderile subcriteriilor lui C3 sunt prevăzute în tabelul nr. 4
Tabelul nr. 4
Criteriul
C3.1
C3.2
C3.3
C3.4
IGSA - C3.1
2
0
0
IGSC - C3.2
0
0
0
grad afectare - C3.3
2
2
0
"zero" - C3.4
2
2
2
Total puncte
4
6
2
0
Pondere
0,33
0,5
0,17
p'(3.1) = 0,33; p'(3.2) = 0,5; p'(3.3) = 0,17 p'(3.1)+ p'(3.2)+ p'(3.3)= 1
p(3.1) =0,33 ● 0,415 = 0,13695; p(3.2) =0,5 ● 0,415 = 0,2075;
p(3.3) =0,17 ● 0,415 = 0,07055; p(3.1)+ p(3.2)+ p(3.3)= 0,415
3.4. Centralizatorul ponderilor criteriilor și subcriteriilor este reprezentat în tabelul nr. 5
Tabelul nr. 5
Criteriul
Pondere
Subcriteriul
Pondere în criteriu - p'
Pondere totală p
economic - C1
0,415
investiții - C1.1
0,5
0,2075
cost efecte secundare - C1.2
0,5
0,2075
social - C2
0,17
estetic - C2.1
0,33
0,057
regim populație - C2.2
0,67
0,113
ecologic - C3
0,415
IGSA - C3.1
0,33
0,13695
IGSC - C3.2
0,5
0,2075
grad afectare - C3.3
0,17
0,07055
TOTAL
1
1
4. Stabilirea variantelor de amenajare
Pentru amenajarea râului s-au analizat 3 variante posibile.
4.1. Varianta 1 - Canal de beton practic rectiliniu, care taie coturile (sinuozitățile) existente, cu secțiune trapezoidală; ziduri laterale din beton, patul albiei (talvegul) se consolidează cu un radier de beton de 30 cm grosime. Soluția nu este imaginară, ci identică cu cea adoptată pentru lucrări de protecție împotriva viiturilor produse de pârâul Mândra - județul Brașov.
Fig. 1. Varianta 1 - Secțiunea-tip de amenajare a albiei
Figura 1 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 24 (a se vedea imaginea asociată).
a) Traseul în plan este prezentat în fig 1. Valori ale unor parametri caracteristici: lungimea 433 m, lățimea 14 m. Costul total al amenajării (inclusiv cheltuielile de întreținere pe o durată de 5 ani) are valoarea I(1).
b) Soluția prezintă în mod evident unele dezavantaje:
- la tasări diferențiate sau la eroziuni cu subspălare, structura extrem de rigidă va ceda, cu crăpături și dislocări;
- pentru execuție sunt necesare un drum de acces pentru utilaje, vaduri de trecere, organizare de șantier etc., pentru care nu prea există teren disponibil, atât timp cât casele sunt până la limita albiei;
- la ape curente curgerea se face cu nivel scăzut; de la luciul de apă la coronamentul zidurilor sunt între 2 m și 2,5 m; cei căzuți accidental în albie - de la păsări de curte (rațe, gâște), vite sau chiar până la oameni - nu vor putea ieși fără accese amenajate.
4.2. Varianta 2 - Canalizare cu traseu sinuos, asemănător traseului natural; secțiunea transversală prevede protecția patului albiei cu saltele Macaferri, protecția bazei taluzurilor cu gabioane Macaferri și a taluzurilor cu saltele Macaferri și geomat MACMAT cu vegetare [vezi fig. 2].
Fig. 2. Varianta 2 - Secțiunea-tip de amenajare a albiei
Figura 2 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).
Traseul în plan este prezentat în fig. 3. Canalul are o lungime de 557 m, măsurată în ax, față de lungimea albiei naturale, măsurata la talveg, care este de 578 m. Lățimea la bază este de 14 m, iar ampriza totală de 32 m. Se apreciază că investiția are o valoare egală cu 1,32 I(1).
Fig. 3. Vedere în plan
Figura 3 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).
Varianta 2 a fost astfel dimensionată încât să realizeze parametrii de funcționare cât mai asemănători sau identici cu cei ai variantei 1:
- scurgerea la ape mici și sub debitul mediu multianual este practic identică, cu aceeași lățime de albie;
- scurgerea la ape mari va fi foarte asemănătoare, cu niveluri practic identice, varianta 2 având secțiuni mai mari, dar pantă mai mică.
4.3. Varianta 3 este de fapt ceea ce numim "varianta zero" și constă în nerealizarea lucrărilor de amenajare, lăsând râul să evolueze liber în regim natural, cu dezvoltarea până la limite greu de estimat a fenomenelor negative deja înregistrate, respectiv eroziuni și prăbușiri de maluri, amplificarea meandrelor, prezența obstacolelor din structuri lemnoase și scăderea pantelor și deci a capacității de tranzitare a apelor mari etc. Se prevăd lucrări minore de stabilizare a eroziunilor, cu protecții locale cu anrocamente.
Costurile efectelor secundare: eroziuni, prăbușiri de maluri cu afectarea drumului județean, gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc. pe o perioadă de 20 de ani sunt însă de două ori mai mari decât costul investiției pentru varianta 1, ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice. Modul în care se înscriu în teren secțiuni caracteristice ale variantelor 1 și 2 este prezentat în fig. 4.
Fig. 4. Secțiuni transversale reprezentative
Figura 4 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 26 (a se vedea imaginea asociată).
5. Notarea variantelor pe criterii
5.1. Criteriul C1.1 - investiții, note primare
Valorile de investiții aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii investiției variantei V(1), notată cu I(1). Notele primare, care sunt și normalizate, se calculează cu relația
1
──────
M(i,j)
[N(i,j)]^* = ─────────
n
1
Σ
──────
j=1 M(i,j)
întrucât mărimea cuantificabilă M(i,j) este invers proporțională cu avantajele (i - criteriul, j - varianta). Datele sunt indicate în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6
Varianta
Investiția
[M(i,j)]
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
I(1)
0,085052
0,085052
V2 - canal gabioane
1,321 ● I(1)
0,064433
0,064433
V3 - lucrări minore
0,1 ● I(1)
0,850515
0,850515
Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele prezentate în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Varianta
Investiția
[M(i,j)]
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
I(1)
0,568966
0,568966
V2 - canal gabioane
1,32 ● I(1)
0,431034
0,431034
5.2. Criteriul C1.2. - costul efectelor secundare, note primare
Valorile de investiții aferente celor 3 variante se exprimă în multiplii costurilor efectelor secundare aferente variantei V(3), notate cu E(3). Calculul din tabelul nr. 8 se face similar cu cel de la subpct. 5.1.
Tabelul nr. 8
Varianta
Investiția
[M(i,j)]
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
0,1 ● E(3)
0,488
0,488
V2 - canal gabioane
0,1 ● E(3)
0,488
0,488
V3 - lucrări minore
2 ● E(3)
0,024
0,024
Dacă se elimină varianta V3, criteriul C1.2 dispare în întregime.
5.3. Criteriul estetic - C2.1. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic (note de la 1 la 10). Notele primare se normalizează folosindu-se relația:
[N(i,j)]^*
N(i,j) = ──────────────
n
Σ
[N(i,j)]^*
j=1
Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
2
0,143
V2 - canal gabioane
9
0,642
V3 - lucrări minore
3
0,215
Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidențiate în tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
2
0,182
V2 - canal gabioane
9
0,818
5.4. Criteriul regim populație - C2.2. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.3, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 11.
Tabelul nr. 11
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
4
0,286
V2 - canal gabioane
8
0,572
V3 - lucrări minore
2
0,142
Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidențiate în tabelul nr. 12.
Tabelul nr. 12
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
4
0,33
V2 - canal gabioane
8
0,67
5.5. Criteriul grad de afectare al ecosistemelor existente - C3.3. Notarea variantelor se face prin apreciere, ca la subpct. 5.4, iar rezultatele sunt cele prevăzute în tabelul nr. 13.
Tabelul nr. 13
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
1
0,056
V2 - canal gabioane
8
0,444
V3 - lucrări minore
9
0,5
Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele evidențiate în tabelul nr. 14.
Tabelul nr. 14
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
1
0,11
V2 - canal gabioane
8
0,89
5.6. Criteriul IGSA - indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare - C3.1 necesită o analiză detaliată de calcul al valorilor elementelor acestui indice, conform celor arătate la pct. 2 din anexa nr. 2 la normativul tehnic.
a) Pentru toate variantele, coeficienții A, R și T sunt comuni, și anume:
- lungimea sectorului afectat, de 3,2 km anterior și 0,58 km pe sectorul analizat din lungimea tronsonului de 10 km, reprezintă 37,8%, de unde rezultă A = 4,4;
- rangul fluvial este R = 8 (tabel nr. 1, râu categoria I, 1 ≤ Q(m) < 5, de interes ecologic);
- durata de remanență T = 20 de ani.
b) Intensitatea impactului ecologic I sau costul ecologic este foarte mică pentru varianta 3, care nu modifică condițiile de scurgere. Se adoptă în mod arbitrar valoarea 0,1.
Pentru celelalte două variante, coeficienții Îi se determină astfel:
a) pierderea sinuozității. Lungimea desfășurată (albia naturală) are 578 m și o lungime de 430 m în linie dreaptă între capetele sectorului amenajat. Lungimea desfășurată în varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozitățile sunt în consecință:
- albie naturală - S(n) = 578/430 = 1,344;
- amenajat V1 - S1 = 433/430 = 1,007;
- amenajat V2 - S2 = 557/430 = 1,295.
Diferențele de sinuozitate între situația de după amenajare și cea naturală sunt a1 = 0,337 și, respectiv, a2 = 0,288; acestora le corespund, conform graficului din fig. 3 din anexa nr. 1, coeficienții de cost ecologic I1(V1) = 7,8 și I1(V2) = 7,8 - 6,8 = 1;
b) reducerea spațiului de libertate, reducerea frecvenței inundațiilor laterale și modificarea lățimii de scurgere la etiaj au coeficienți I(2) = I(3) = I(4) = 0 pentru ambele variante, întrucât acestea nu realizează îndiguiri și păstrează lățimea albiei din regim natural;
c) alterarea structurilor de adăpost se determină conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 2 și conduce la I5(V1) = I5(V2) = 12;
d) alterarea stabilității substratului, măsurată prin frecvența debitelor capabile de a antrena substratul, se determină conform graficului prevăzut în fig. 7 din anexa nr. 2. În regim natural se apreciază că frecvența debitelor capabile de a antrena substratul este de 6 valori/an. În ambele variante, debitele respective nu au șanse să apară în cursul unui an obișnuit, astfel că I(6)(V1) = I(6)(V2) = 2;
e) pierderea de lățime inundabilă la viituri cu asigurarea de 3% este nulă în ambele variante, astfel că I(7)(V1) = I(7)(V2) = 0;
f) numărul de obstacole artificiale în calea circulației peștilor pe tronsonul de 10 km nu se modifică datorită amenajării în ambele variante, conducând la I(8)(V1) = I(8)(V2) = 0.
Suma coeficienților I1... I8 rezultată este, în consecință, egală cu:
- în varianta V1: I = 21,8;
- în varianta V2: I = 15.
Conform relațiilor de calcul IGSA = L ● I ● T ● w^2 ● 10^-4 și L = (l/w)●A ● R (cu notațiile de la pct. 3 din anexa nr. 2), cu w^2 = 1 ha în ambele variante și știind că w(1) = 19,2 m și w(2) = 32,9 m, rezultă L(1) = 430/19,2=22,4 și L(2) = 430/32,9 = 13,1, din care se deduce valoarea finală a IGSA (indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare) pentru cele două variante:
- varianta 1 - IGSA = 0,9766;
- varianta 2 - IGSA = 0,393.
Cele două valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante. Notele primare și normalizate, calculate potrivit relațiilor prezentate la art. 15 și 16 din anexa nr. 1 la normativul tehnic vor avea valorile din tabelul nr. 15.
Tabelul nr. 15
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
0,075466
0,075466
V2 - canal gabioane
0,187532
0,187532
V3 - lucrări minore
0,737002
0,737002
Dacă se elimină V3, rezultatele sunt cele precizate în tabelul nr. 16.
Tabelul nr. 16
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
0,286945
0,286945
V2 - canal gabioane
0,713055
0,713055
5.7. Criteriul IGSC - indicele impactului global datorat soluțiilor constructive - C3.2 se determină prin calcul, conform subpct. 4.1. din anexa nr. 2. Coeficientul I(c) va avea, conform tabelului 3 din anexa nr. 2, următoarele valori:
- varianta 1 - structură rigidă, artificială, nefavorabilă creșterii vegetației - I(c)=10;
- varianta 2 - structură plastică, mixtă, favorabilă creșterii vegetației - I(c)=1;
- varianta 3 - regim natural, nu prea favorabilă creșterii vegetației - I(c)=1.
Cu aceste valori se calculează indicele impactului global datorat soluțiilor constructive, cu relația IGSC = A ● R ● I(c)●T ● (l/w) ● w^2 ● 10^-4, perfect similară cu cea de la calculul ISGA, unde I este înlocuit cu I(c).
5.8. Rezultă valorile:
- varianta 1 - IGSA = 0,448;
- varianta 2 - IGSA = 0,0262;
- varianta 3 - IGSA = 0,0262.
Cele trei valori sunt considerate caracteristici primare pentru variante, notele primare și normalizate având valorile din tabelul nr. 17.
Tabelul nr. 17
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
0,02841
0,02841
V2 - canal gabioane
0,485795
0,485795
V3 - lucrări minore
0,485795
0,485795
Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele indicate în tabelul nr. 18.
Tabelul nr. 18
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
0,055251
0,055251
V2 - canal gabioane
0,944749
0,944749
5.9. Criteriul C3.3 - gradul de afectare al ecosistemelor existente. Variantele primesc note primare prin apreciere, după procedura descrisă la art. 15 lit. c) pct. c1) din anexa nr. 1 la normativul tehnic, cu note de la 1 la 10, după care se normalizează. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 19.
Tabelul nr. 19
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
2
0,2
V2 - canal gabioane
7
0,7
V3 - lucrări minore
1
0,1
Dacă se elimină varianta V3, rezultatele sunt cele reprezentate în tabelul 20.
Tabelul nr. 20
Varianta
Nota primară
N^*
Nota normalizată
V1 - canal beton
2
0,22
V2 - canal gabioane
7
0,78
6. Calculul punctajelor
6.1. După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, operațiunile următoare sunt cele descrise în art. 17 din anexa nr. 1 la normativul tehnic. Rezultatele sunt cele din tabelele nr. 21 și 22, în două cazuri de variante analizate.
a) Cazul cu 3 variante - V1, V2, V3, incluzând varianta "zero"
Tabelul nr. 21
Criteriul
Pondere P
Subcriteriul
Pondere p
Varianta 1
Varianta 2
Varianta 3
Nota normalizată
Nota ponderată Np1
Nota normalizată
Nota ponderată Np2
Nota normalizată
Nota ponderată Np3
Economic C1
0,415
investiții - C1.1
0,207
0,085
0,018
0,064
0,013
0,851
0,177
efecte secundare - C1.2
0,207
0,488
0,101
0,488
0,101
0,024
0,005
Social - C2
0,17
estetic - C2.1
0,057
0,143
0,008
0,642
0,037
0,215
0,012
regimul populației - C2.2
0,113
0,286
0,032
0,572
0,065
0,145
0,016
Ecologic - C3
0,415
IGSA - C3.1
0,137
0,075
0,010
0,188
0,026
0,737
0,101
IGSC - C3.2
0,207
0,028
0,006
0,486
0,101
0,486
0,101
gradul de afectare ES - C3.3
0,070
0,056
0,004
0,444
0,031
0,5
0,035
TOTAL
1
1
0,179
0,374
0,447
b) Cazul cu două variante - V1, V2
Tabelul nr. 22
Criteriul
Pondere P
Subcriteriul
Pondere p
Varianta 1
Varianta 2
Nota normalizată
Nota ponderată Np1
Nota normalizată
Nota ponderată Np2
Economic - C1
0,415
investiții - C1.1
0,2075
0,569
0,118
0,431
0,089
efecte secundare - C1.2
0,2075
0
0,000
0
0,000
Social - C2
0,17
estetic - C2.1
0,057
0,182
0,010
0,818
0,047
regimul populației - C2.2
0,113
0,333
0,038
0,667
0,075
Ecologic - C3
0,415
IGSA - C3.1
0,13695
0,287
0,039
0,713
0,098
IGSC - C3.2
0,2075
0,055
0,011
0,945
0,196
gradul de afectare ES - C3.3
0,07055
0,11
0,008
0,89
0,063
TOTAL
1
1
0,225
0,568
7. Comparația variantelor iese și mai bine în evidență dacă calculăm rapoartele dintre punctajele ponderate ale variantelor V2 și V3 cu cele ale variantei 1, luată ca variantă de referință. În ultima coloană este redat raportul dintre valorile notelor ponderate ale variantelor 2 și 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelele nr. 23 și 24.
a) Cazul cu 3 variante (V1, V2, V3)
Tabelul nr. 23
Criteriul
Np(1)
Np(2)
Np(3)
Np(1)/
Np(1)
Np(2)/
Np(1)
Np(3)/
Np(1)
Np(2)/
Np(3)
investiții - C1.1
0,018
0,013
0,177
1
0,753
10,012
0,075
efecte secundare - C1.2
0,101
0,101
0,005
1
1,000
0,050
20,000
estetic - C2.1
0,008
0,037
0,012
1
4,490
1,503
2,986
regimul populației - C2.2
0,032
0,065
0,016
1
2,000
0,507
,945
IGSA - C3.1
0,010
0,026
0,101
1
2,507
9,827
0,255
IGSC - C3.2
0,006
0,101
0,101
1
17,357
17,357
1,000
gradul de afectare ES - C3.3
0,004
0,031
0,035
1
7,929
8,929
0,888
TOTAL
0,179
0,374
0,447
1
2,083
2,494
0,835
b) Cazul cu două variante (V1, V2)
Tabelul nr. 24
Criteriul
Np(1)
Np(2)
Np(1)/
Np(1)
Np(2)/
Np(1)
investiții - C1.1
0,118
0,089
1
0,757469
efecte secundare - C1.2
0,000
0,000
1
1
estetic - C2.1
0,010
0,047
1
4,494505
regimul populației - C2.2
0,038
0,075
1
2,003003
IGSA - C3.1
0,039
0,098
1
2,484321
IGSC - C3.2
0,011
0,196
1
17,18182
gradul de afectare ES - C3.3
0,008
0,063
1
8,090909
TOTAL
0,225
0,568
1
2,52931
8. Comentarii asupra rezultatelor
a) În cazul comparării a 3 variante se pot face următoarele comentarii:
- varianta V3 - nerealizarea amenajării - rezultă a fi cea mai avantajoasă, datorită investițiilor mici și prezervării ecosistemelor existente;
- diferența de punctaj față de varianta V2 - structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - este relativ mică, de 16,5%; consultarea populației din zonă, inclusiv a celei care utilizează drumul județean, ar conduce probabil la o decizie de realizare a lucrării în varianta V2, care ar micșora disconfortul permanent dat de instabilitatea malurilor albiei minore;
- varianta V1 - structură din beton - este cea mai dezavantajoasă, deși are costuri de investiție cu 24,26 % mai mici decât varianta V2;
- sub rezerva reanalizării detaliate și a consultării populației locale privind realizarea amenajării, se recomandă adoptarea soluției cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - V2.
b) În cazul comparării a două variante, admițând că amenajarea se realizează în orice caz, se pot face următoarele comentarii:
- varianta V2 - structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - este net mai avantajoasă, în afara oricărei discuții;
- în pofida costurilor de investiție considerabil mai mari, cu peste 24%, avantajele datorate soluțiilor constructive, afectării populației, inclusiv a peisajului, și conservării convenabile a ecosistemelor sunt decisive;
- se recomandă în mod ferm adoptarea soluției cu structură din gabioane Macaferri cu taluzuri înierbate - V2.
c) Analiza adoptării soluției de amenajare prin metoda deciziei multicriteriale arată în mod clar faptul că luarea în considerare exclusivă a criteriului de cost al investiției este dezavantajoasă pe ansamblul exigențelor și intereselor generale și locale.
-----------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.