Metodologia din 6 octombrie 2008
de selectare a soluțiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială
prezumat în vigoare
Capitolul I Prevederi generale
Articolul 1
Prezenta metodologie are scopul de a pune la dispoziție prevederi tehnice specifice pentru proiectarea construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, ținându-se seama de obiectivul de atingere a stării bune a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale și puternic modificate, un potențial ecologic bun și o stare chimică bună. În același timp aduce contribuții la îmbunătățirea execuției și exploatării construcțiilor hidrotehnice în albii în vederea respectării principiilor dezvoltării durabile.
Conținutul prezentei metodologii cuprinde o succesiune de prevederi generale pentru mai buna înțelegere și pregătire a adoptării soluțiilor de amenajare, și respectiv, constructive ale lucrărilor hidrotehnice în albiile râurilor, precum și prezentarea metodei de selectare a soluțiilor pe baza analizei de decizie multicriterială, împreună cu o aplicație pe un caz reprezentativ, prezentat în anexa nr. 3 la normativul tehnic.
Articolul 2
Prezenta metodologie se adresează în mod special proiectanților și decidenților în activitatea de proiectare, execuție și exploatare a construcțiilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă, dar își dovedește utilitatea și în gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă, ca premisă a proiectării și funcționării corecte a amenajărilor hidrotehnice în albii.
Gestionarea ecosistemelor cursurilor de apă pe termen lung integrează ansamblul restricțiilor legate de menținerea funcționării ecologice a hidrosistemelor cu asigurarea necesităților rațional stabilite ale populației.
Articolul 3
Prezenta metodologie de analiză pe baza deciziei multicriteriale este obligatorie pentru lucrările de amenajare a cursurilor de apă care respectă cumulativ condițiile:
a) lungimea proiectată a tronsonului de râu amenajat să fie mai mare de 100 m; și
b) lungimea de râu artificializată după amenajare să depășească 20% din tronsonul analizat, conform cu definirea porțiunii artificializate prezentate la subpct. 2.1 din anexa nr. 2 la normativul tehnic.
Pentru lucrările proiectate de amenajare a albiilor care nu se încadrează în prevederile alin. (1), analiza de selectare a variantei va cuprinde:
a) o analiză comparativă a indicilor globali de impact de mediu a variantelor, împreună cu analiza comparativă a fiecărui factor al indicilor globali, conform prevederilor pct. 5 din anexa nr. 2 la normativul tehnic;
b) analize tehnico-economice în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 28/2008
privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;
c) selectarea variantei de amenajare se propune de proiectant și se aprobă de către decidentul principal, responsabil legal de aprobarea investiției, pe baza unei analize comparative a valorilor indicilor de impact și componentelor acestora, precum și a valorilor indicatorilor economici.
Articolul 4
Cursurile de apă și luncile acestora integrează următoarele funcții importante în vederea conservării ecosistemelor acvatice și pentru asigurarea necesităților populației:
a) funcția de habitat pentru pești, cărora le oferă condiții optime de reproducere;
b) funcția de habitat pentru păsări, mamifere, amfibieni, reptile și o foarte diversă faună de nevertebrate;
c) funcția de stocare a apei și de reținere a sedimentelor;
d) funcția de autoepurare a apei prin stocarea și reciclarea nutrienților și transformarea poluanților organici și anorganici;
e) funcția de biodiversitate - pădurile de luncă de esențe tari sunt foarte productive;
f) funcția economico-socială: sursă de apă, cale de transport, materiale de construcții, turism, recreere și educație;
g) funcția de cale de scurgere a apelor mari.
Articolul 5
Prezenta metodologie se aplică la proiectarea lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă în situația:
a) construcțiilor hidrotehnice noi;
b) construcțiilor care modifică parametrii nominali ai amenajării hidrotehnice și la care se preconizează, ulterior modificării, schimbarea sensibilă a condițiilor de echilibru ecologic al cursurilor de apă;
c) construcțiilor pentru intervenții la lucrări existente în vederea refacerii, prin adoptarea unor soluții modificate, cu efecte asupra mediului, față de soluțiile proiectate și realizate inițial.
Proiectul elaborat în faza "studiu de fezabilitate" pentru variantele de amenajare studiate va conține un capitol distinct pentru tratarea selectării variantei de amenajare pe baza analizei de decizie multicriterială sau, în cazul lucrărilor de mică întindere, pe baza analizei precizate în art. 3 alin. (2).
Capitolul II Selectarea soluțiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă utilizând metode de decizie multicriterială
Articolul 6
Selectarea soluțiilor de amenajare/reamenajare a cursurilor de apă pe baza analizei de decizie multicriterială reprezintă o metodă euristică de decizie multicriterială simplificată, derivată din metoda ELECTRE, care aduce variantele proiectate la o unitate de măsură convențional comună, denumită punctaj.
În principiu, această metodă constă în însumarea unor note acordate variantelor analizate pe fiecare criteriu, ponderate cu importanța criteriilor, pe baza cărora se selectează varianta cu cel mai mare punctaj, respectiv varianta optimă pe ansamblul criteriilor.
Articolul 7
Variantele prezentate au în vedere satisfacerea unui număr cât mai mare de exigențe, iar alegerea soluțiilor trebuie să se facă analizându-se minimum două variante, la care se adaugă varianta zero - fără realizarea proiectului, potrivit prevederilor anexei nr. 2
cap. A din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 .
Secțiunea 1 Stabilirea criteriilor și subcriteriilor
Articolul 8
Criteriile și subcriteriile alese sunt diferite, și anume cele relativ importante, pentru care se anticipează diferențe mari între variantele de amenajare avute în vedere, în funcție de:
a) tipul de mediu și caracteristicile sale dominante: naturale, antropice, în zone urbane sau rurale, poluat ori nepoluat etc.;
b) tipul proiectului și, deci, al formelor de impact dominante: poluare, ocupare de terenuri, defrișări etc.
Criteriile alese, care coincid cu categoriile de elemente ale mediului, cu pondere și detaliere în funcție de situație, sunt de următoarele tipuri: economie generală, economie locală, protecția ecosistemelor, starea geofizică, situația socială.
În particular, se pot introduce criterii/subcriterii cu importanță locală, cum sunt: ocuparea terenurilor, strămutările de populație, afectarea unor rezerve geologice, afectarea peisajului, dezagremente - chiar și temporare - pentru populație etc.
Articolul 9
Se limitează alegerea la 5-8 criterii, pentru stăpânirea de către decidenți a procesului de analiză, la care se adaugă criteriul fictiv "zero", mai puțin important decât toate celelalte și care se elimină automat, evitându-se eventuala eliminare a unui criteriu ales.
Articolul 10
Pentru amenajări hidrotehnice ale cursurilor de apă de tipul regularizărilor de albii se propun următoarele criterii și subcriterii:
I. economic:
a) costul de investiție și cheltuielile actualizate de întreținere și exploatare pe o perioadă de analiză suficientă de ani, minimum 15-30 de ani;
b) indicatorii de analiză economică și financiară utilizați în documentațiile studiilor de fezabilitate, conform
Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 . În acest sens este reprezentativ pentru analiză indicatorul beneficiu/cost care, pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor sau alte efecte negative ale scurgerii pe cursuri de apă - eroziuni de maluri, adâncirea albiei etc. -, se traduce prin pagubele evitate actualizate, raportate la cheltuielile totale actualizate;
c) costurile conexe: diminuarea veniturilor din turism, pescuit, sport, recreere;
d) costul efectelor secundare: eroziuni, prăbușiri de maluri (afectarea gospodăriilor, terenurilor, recoltelor etc.);
II. social:
a) estetică, peisaj;
b) recreere, turism, sport;
c) calitatea apei utilizate de riverani;
d) protecția la ape mari a riveranilor;
e) regimul populației în zona riverană, respectiv restricții, circulație, stres, inclusiv la execuția lucrărilor;
III. ecologic:
a) indicele impactului global datorat soluțiilor de amenajare - IGSA - care ține seama de: caracteristicile tronsonului de albie, clasa de importanță a râului sau "rangul fluvial", intensitatea agresiunii de artificializare prin modificarea morfologiei râului, timp;
b) indicele impactului global datorat soluțiilor constructive - IGSC;
c) gradul de afectare al ecosistemelor existente, respectiv prezervare, conservare, transformare, distrugere;
IV. respectarea restricțiilor:
a) conformitatea cu Planul de amenajare a bazinului hidrografic și cu Planul de management al bazinului hidrografic;
b) aprobarea zonelor "acceptate" ca inundabile la ape mari;
c) interdicția depășirii exigențelor minimale aferente ariilor protejate;
d) interdicția afectării unor servicii publice pentru alimentări cu apă, canalizări, depozite de deșeuri menajere etc.;
e) interdicția afectării sau limitarea severă în intensitate și durată a unor activități economice de importanță strategică națională care se desfășoară în zonă.
Secțiunea 2 Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor
Articolul 11
Ierarhizarea și stabilirea ponderii criteriilor se fac prin parcurgerea următoarelor etape de analiză:
a) decidentul/analistul compară criteriile alese ci (i = 1, 2, 3...m) pe perechi - făcând abstracție de restul criteriilor - și acordă 2 puncte celui considerat - inerent subiectiv - mai important în cazul particular analizat, înscriindu-le pe coloana acestuia, respectiv coloana pe care se face adunarea punctelor. În mod firesc, în căsuța simetrică față de diagonala principală se va înscrie cifra "0";
b) rezultatele obținute de fiecare decident se înscriu într-o matrice. Un astfel de exemplu este prevăzut în fig. 1;
Fig. 1 Matricea rezultatelor comparării criteriilor
Figura 1 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 12 (a se vedea imaginea asociată).
c) fiecare criteriu Ci va obține un punctaj ti, cu mențiunea că așa-numitul "criteriu zero", în exemplul dat C(6), va avea t(6) = 0;
d) punctajul total al criteriilor va fi T = Σ t(i) = m^2 - m;
e) ponderea unui criteriu va fi p(i) = t(i)/T, astfel că Σ p(i) = 1. În exemplul din matricea prezentată rezultă următoarele ponderi: p(1) = p(2) = 7/30 = 0,233; p(3) = 0,133; p(4) = 0,1; p(5) = 0,4.
Articolul 12
Matricea rezultatelor obținute din compararea criteriilor poate fi obținută din completările făcute independent de mai mulți decidenți, prin calculul ponderilor finale obținute ca medie a ponderilor de către toți decidenții. Media poate fi ponderată în funcție de competența și/sau răspunderea decidenților, stabilite a priori.
Secțiunea 3 Stabilirea variantelor
Articolul 13
Pentru amenajările hidrotehnice ale cursurilor de apă, variantele de proiect sau variantele de condiții de exploatare V(j), cu (j = 1, 2, ...n), se stabilesc modalități semnificativ diferite din punctul de vedere al impactului asupra mediului pe aceleași criterii și în aceleași condiții ca cele prezentate în analiza comparativă prin metoda matriceală.
În cazul analizelor de decizie privind oportunitatea proiectului, una dintre variante va fi "varianta zero".
Din motive similare cu cele arătate anterior, se recomandă ca numărul variantelor n să fie de maximum 6, analiza mai multor variante urmând să se facă doar în cazuri speciale.
Secțiunea 4 Notarea variantelor pe criterii
Articolul 14
Acordarea notelor pentru "n" variante pe cele "m-1" criterii, rămase după eliminarea "criteriului zero", se face succesiv pe criterii, în două etape: note primare și note normalizate.
Articolul 15
Notele primare [N(i,j)]^* se acordă pentru fiecare variantă V(j) și pentru un criteriu C(i), prin una dintre următoarele proceduri: a) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă M(i,j), direct proporțională cu avantajele efectelor, de exemplu producția de energie, debit suplimentar față de debitul minim în regim natural, producția piscicolă estimată, locuri de muncă asigurate etc., notele primare sunt: M(i,j) [N(i,j)]^* = ───────── n Σ M(0i,j) j=1 b) dacă variantele pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă M(i,j), invers proporțională cu avantajele efectelor asupra mediului, de exemplu, debit maxim cu o anumită asigurare rezultat din atenuarea viiturilor în lac, suprafețe de teren ocupate, locuințe dezafectate, lungimea tronsonului de albie între captare și secțiunea de restituție a debitelor turbinate în centrale electrice etc., notele primare sunt: 1 ────── M(i,j) [N(i,j)]^* = ───────── n 1 Σ ────── j=1 M(i,j) c) dacă variantele nu pot fi caracterizate de o mărime cuantificabilă, notele primare se acordă prin apreciere, după una dintre următoarele proceduri: c1) prin acordarea de note de la 1 la 10, astfel: - dacă efectele tuturor variantelor sunt benefice, respectiv avantajoase pentru mediu, sau dacă efectele tuturor variantelor sunt defavorabile, respectiv dezavantajoase pentru mediu, variantele cele mai avantajoase vor primi notele cele mai mari; - dacă efectele variantelor sunt fie benefice, fie defavorabile, cele avantajoase vor primi note de la 6 la 10, cele dezavantajoase, de la 0 la 4, iar cele neutre vor primi nota 5; c2) dacă un criteriu C(i) coincide cu un element ori un grup de elemente ale mediului din matricea de evaluare a impactului, nota primară poate fi suma valorilor de calcul ale efectelor din coloane sau submatricea corespunzătoare; c3) dacă se consideră oportun, notele primare se pot determina prin procedura indicată pentru determinarea ponderii criteriilor conform secțiunii a 2-a, în care în locul criteriilor Ci se vor trece variantele V(j). Valorile notelor primare [N(i,j)]^* vor fi egale cu cele corespunzătoare ponderii criteriilor p(i) din cazul menționat.
Articolul 16
Notele normalizate N(i, j) pentru un criteriu se definesc prin transformarea notelor primare, astfel ca suma acestora pentru cele n variante să fie aceeași, de exemplu, egală cu 1, ceea ce se realizează cu relația: [N(i,j)]^* N(i,j) = ─────── n Σ [N(i,j)]^* j=1 prin care se verifică automat condiția: n Σ N(i,j) = 1 j=1
Pentru procedurile de acordare a notelor primare indicate la art. 15 alin. (1) lit. a), b) și c3), condiția se realizează implicit, notele primare fiind identice cu notele normalizate.
Secțiunea 5 Calculul punctajelor
Articolul 17
După încheierea notării tuturor variantelor pe toate criteriile, se realizează următoarele operațiuni: a) se calculează punctajele ponderate: [N(i,j)]p = N(i,j)●p(i) b) se însumează punctajele ponderate pentru fiecare variantă V(j), pe ansamblul criteriilor C(i), rezultând punctajul total pe o variantă: m-1 N(j) = Σ N(i,j)●p(i) j=1 Acest punctaj caracterizează, în mod relativ, variantele analizate, pe ansamblul criteriilor adoptate; c) pentru evidențierea mai pregnantă a diferențelor dintre variante este util să se calculeze și punctajul total relativ pe fiecare variantă, care va fi: N(j) [N(j)](R) = ─────── n Σ N(j) j=1 d) calculul se organizează tabelar, conform modelului prezentat în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 ╔═════════════╦══════════════════╗---╦══════════════════╗---╦══════════════════╗ ║ │ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║ ║ V(1) ║ ║ │ ╠──────┬───────────╣---╠──────┬───────────╣---╠──────┬───────────╣ ║ C(i) │ p(i) ║N(i,1)│N(i,1)●p(i)║...║N(i,j)│N(i,j)●p(i)║...║N(i,n)│N(i,n)●p(i)║ ║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║ ╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣ ║ C(1) │ p(1) ║ │ ║...║ │ ║...║ │ ║ ║──────┼──────╬──────┼───────────║---╠──────┼───────────║---╠──────┼───────────║ ║ C(2) │ p(2) ║ │ ║ ║ │ ║ ║ │ ║ ║──────┴──────╩──────┴───────────║---╩──────┴───────────║---╩──────┴───────────║ | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | ║──────┴──────╦──────┴───────────║---║──────┴───────────║---║──────┴───────────║ ║C(m-1)│p(m-1)║ │ ║...║ │ ║...║ │ ║ ╠══════┼══════╬══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣---╠══════╬═══════════╣ ║TOTAL │ - ║ - │ N(1) ║...║ - │ N(j) ║...║ - │ N(n) ║ ╚═════════════╩══════════════════╝---╚══════════════════╝---╚══════════════════╝
Secțiunea 6 Luarea deciziilor
Articolul 18
În selectarea variantei pe baza analizei de decizie multicriterială prezentate vor fi avute în vedere următoarele recomandări:
a) varianta cu cel mai mare punctaj total este preferabilă;
b) diferențe mai mici de 0,10 între punctajele totale relative nu sunt considerate decisive, avându-se în vedere numeroasele aprecieri subiective care intră în proces, dificultatea obiectivă a prognozelor privind evoluția efectelor construcțiilor hidrotehnice asupra mediului și relativitatea unor informații primare;
c) dificultățile de alegere a variantei în situația de la lit. b) se rezolvă având la dispoziție următoarele posibilități alternative:
- se obțin detalieri sau studii suplimentare;
- se introduc criterii suplimentare;
- se alege una dintre variantele din ecartul de 10 diferență de punctaj acordată variantelor prin note normalizate, pe criterii de preferință ale decidentului principal.
Articolul 19
Pentru a micșora gradul de subiectivism în calculul punctajelor, se recomandă aplicarea metodologiei de decizie multicriterială de către mai mulți decidenți, care să noteze independent efectele, chiar dacă aspectele formale sunt conduse de același operator.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.