Decizia nr. 1037/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2^1, alin. 3 și art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iași în Dosarul nr. 2.145/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă.

La apelul nominal răspund, pentru autorul excepției, domnii avocați Valeriu Stoica și Cătălina Dicu, din cadrul Baroului București. Lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul pentru autoarea excepției, domnul avocat Valeriu Stoica solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de fond. Arată că validarea popririi, în actuala reglementare, are, în privința terțului poprit, natura juridică a unei veritabile sancțiuni civile, acesta fiind ținut să suporte din fondurile proprii plata creanței creditorului popritor, în măsura în care nu a făcut consemnarea sau, după caz, plata din sumele datorate debitorului. Se arată că, deși instanța supremă a stabilit, prin Decizia nr. 4 din 21 septembrie 2008 a Secțiilor Unite, că validarea popririi pe sumele viitoare are natura unei măsuri de conservare, iar nu de executare a terțului poprit, urmare modificării textelor ce fac obiectul excepției, măsura validării popririi a devenit o veritabilă măsură de executare din moment ce prin hotărârea de validare, fiind titlu executoriu contra terțului poprit, se ajunge ca acesta să plătească creditorului popritor din fondurile proprii. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se pune în discuție în cauză este interpretarea, respectiv aplicarea textelor criticate în speța dedusă judecății. Apreciază că cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea normelor ce fac obiectul excepției își păstrează valabilitatea.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.145/189/2007, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 și art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă este neconstituțional, deoarece, în temeiul acestuia, instanța judecătorească pronunță o hotărâre care constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit ca sancțiune nu pentru încălcarea obligațiilor acestuia, săvârșită până la data validării, ci pentru o încălcare eventuală pe care acesta ar putea să o săvârșească după pronunțarea hotărârii de validare. Se ajunge astfel ca instanța "să sancționeze terțul poprit cu obligarea de a plăti în locul debitorului poprit, sub riscul executării sale silite, pentru o faptă ulterioară pronunțării hotărârii, și asupra căreia judecătorul nu a statuat, iar terțul poprit nu și-a putut exercita dreptul la apărare". Așa fiind, aplicarea în practică a textelor de lege criticate este de natură să genereze "grave abuzuri împotriva terțului poprit", un exemplu în acest sens fiind, potrivit susținerilor autorului excepției, cazul în speță, în care "intimata BCR a susținut, iar instanțele care s-au pronunțat [...] și-au însușit această opinie, că hotărârea de validare a popririi constituie titlu executoriu împotriva terțului poprit chiar și în condițiile în care hotărârea de validare nu instituie nicio obligație concretă de plată în sarcina terțului poprit, ci se mărginește numai să dispună validarea popririi pe conturile debitorului deschise la terțul poprit. Or, pentru ca terțul poprit să fie ținut să plătească, el însuși, din fondurile proprii, creanța creditorului popritor, trebuie ca el să beneficieze de un proces echitabil, respectiv de dreptul de apărare, în cadrul căruia să se stabilească în mod concret obligațiile ce-i revin, precum și cuantumul sumei datorate". În același sens sunt neconstituționale, în opinia autoarei excepției, și dispozițiile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1 și art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care hotărârea pronunțată în procedura de validare a popririi reprezintă titlu executoriu împotriva terțului poprit.

Tribunalul Vaslui - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Astfel, în cauza în care s-a pronunțat hotărârea care constituie titlu executoriu s-a respectat terțului poprit dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate nu constituie un obstacol privind exercitarea dreptului la apărare, întrucât oferă părților posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, inclusiv posibilitatea de a fi asistate de un avocat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 și art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

- Art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2^1 și alin. 3: "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. [...]

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

- Art. 460 alin. 4: "După validarea popririi, terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu."

În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se invocă totodată dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivele invocate nu privesc probleme de constituționalitate, ci de interpretare și aplicare a legii în cauza dedusă judecății. Astfel, în opinia autoarei excepției, normele criticate sunt neconstituționale în măsura în care conduc la situația în care terțul poprit să plătească, el însuși, din fondurile proprii, creanța creditorului popritor, cu toate că nu a beneficiat de un proces echitabil, în cadrul căruia să se stabilească în mod concret obligațiile ce-i revin, precum și cuantumul sumei datorate.

Asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, astfel cum este aceasta stabilită de

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , ci a instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, "asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești", a statuat în acest sens, prin Decizia nr. IV din 21 septembrie 1998 a Secțiilor Unite, publicată în Buletinul Jurisprudenței pe anul 1998, că "validarea popririi asupra unui cont lipsit de disponibil bănesc nu obligă banca terț poprit să efectueze plăți din fondurile proprii ori să răspundă dacă debitorul urmărit își va închide contul, ci, eventual, deschide cont la altă bancă. Validarea unei atari popriri se justifică numai pentru a se da posibilitatea ca eventualele intrări de sume în cont să fie puse la dispoziția creditorului, ținându-se seama că operațiunile de intrare-ieșire a sumelor din conturile bancare pot avea loc într-un ritm mult prea rapid pentru a putea fi corelate cu posibilitatea obținerii de către creditor a unei hotărâri judecătorești definitive de validare a popririi."

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 și art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iași în Dosarul nr. 2.145/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2008.