Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1105/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. a) și art. 35 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice

prezumat în vigoare

Data actului
16 octombrie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 789 din 25 noiembrie 2008
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.979 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 84/1998 15 aprilie 1998 (prevederi anume) privind mărcile și indicațiile geografice

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. a) și

art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fotbal Club Politehnica Timișoara" - S.A. în Dosarul nr. 43.123/3/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru Universitatea "Politehnica" din Timișoara, consilier juridic Alina Monica Atanasescu, constatându-se lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției. Astfel, în legătură cu neconstituționalitatea

art. 35 din Legea nr. 84/1998

invocă jurisprudența Curții Constituționale, iar în legătură cu prevederile art. 3 lit. a) din aceeași lege susține că acestea nu contravin textelor din Constituție și din documentele internaționale la care autorul excepției face trimitere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ridicate, întrucât apreciază că susținerile formulate sunt neîntemeiate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 43.123/3/2006, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. a) și

art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Fotbal Club Politehnica Timișoara" - S.A. într-o cauză civilă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că aceste prevederi de lege sunt neconstituționale, "întrucât nu întotdeauna protecția mărcii se face în scop comercial, ci cu alte scopuri necomerciale", ceea ce încalcă art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) și (2), art. 45 și art. 53 din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 2 pct. 1 și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se arată că din dispozițiile art. 3 al legii criticate se "deduce, însă nu reiese clar că marca poate fi protejată în scopuri comerciale, economice", iar dispozițiile art. 35 dau "posibilitatea persoanei care deține marca să interzică oricărei persoane de a mai folosi aceste însemne fără acordul proprietarului mărcii".

În continuare este expusă situația de fapt a Universității Politehnică din Timișoara care "a protejat marca <<Politehnica Timișoara>> pentru activități de educație și activități sportive", dar "sub umbrela" acestor activități "s-a urmărit, de fapt, preluarea identității" Clubului de Fotbal "Politehnica Timișoara" a cărui denumire datează de peste 80 de ani.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că prin art. 3 lit. a) și

art. 35 din Legea nr. 84/1998

nu sunt încălcate drepturile prevăzute de textele din Constituție și din reglementările internaționale invocate de autorul excepției.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că art. 3 lit. a) și art. 35 din legea criticată sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 3 lit. a) și

art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998. Textele de lege menționate prevăd:

- Art. 3 lit. a): "În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane; pot constitui mărci distinctive, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special, forma produsului sau a ambalajului său, combinații de culori și orice combinație a acestor semne; [...]";

- Art. 35: "Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special, următoarele acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate."

Autorul excepției susține că textele de lege menționate contravin prevederilor constituționale ale: art. 16 alin. (1) - "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", art. 44 alin. (1) și (2) privind "Dreptul de proprietate privată", art. 45 referitoare la "Libertatea economică" și art. 53 care dispune în legătură cu "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". Se invocă, de asemenea, încălcarea art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind "Interzicerea discriminării", art. 2 pct. 1 și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În esență, în opinia autorului excepției, textele criticate sunt neconstituționale, "întrucât nu întotdeauna protecția mărcii se face în scop comercial, ci cu alte scopuri necomerciale", precum și prin aceea că din art. 3 se "deduce, însă nu reiese clar că marca poate fi protejată în scopuri comerciale, economice", iar art. 35 dă "posibilitatea persoanei care deține marca să interzică oricărei persoane de a mai folosi aceste însemne fără acordul proprietarului mărcii". Curtea constată că aceste susțineri nu reprezintă, în realitate, critici de neconstituționalitate, ci aprecieri ale autorului excepției cu privire la textele de lege. Așadar, excepția nu este motivată, iar Curtea nu se poate substitui autorului ei prin formularea unor motive de neconstituționalitate. În plus, soluția de respingere a excepției se impune și deoarece, în legătură cu prevederile art. 3.lit. a), autorul acesteia este nemulțumit de modul de redactare a textului, aspect care nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. a) și

art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Fotbal Club Politehnica Timișoara" - S.A. în Dosarul nr. 43.123/3/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.