Decizia nr. 1214/2008

Articolul 35

din Legea nr. 84/1998 : "(1) Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

(2) Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

(3) În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special, următoarele acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.";

-

Articolul 11

din Legea nr. 344/2005 : "(1) Dacă, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind reținerea mărfurilor și/sau suspendarea operațiunii de vămuire, titularul dreptului nu face dovada formulării unei acțiuni civile în justiție sau a unei plângeri penale și dacă dispozițiile art. 10 nu sunt aplicabile, autoritatea vamală dispune eliberarea mărfurilor și/sau acordarea liberului de vamă, dacă celelalte condiții legale sunt îndeplinite.

(2) În cazuri întemeiate, la cererea scrisă a titularului dreptului, Autoritatea Națională a Vămilor poate prelungi termenul prevăzut la alin. (1) cu cel mult 10 zile lucrătoare.

(3) În cazul mărfurilor perisabile, susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, perioada la care se face referire la alin. (1) este de 3 zile lucrătoare, fără posibilitatea de a fi prelungită.

(4) În situația în care titularul dreptului formulează o acțiune civilă în instanță sau o plângere penală, autoritatea vamală reține mărfurile până la data când hotărârea judecătorească rămâne definitivă și irevocabilă."

Textele de lege criticate sunt raportate la dispozițiile constituționale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) și (2) relative la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (1) relative la economia României. Totodată, se invocă și contrarietatea textelor de lege criticate în raport cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Analizând susținerile autorului, Curtea reține că acesta motivează excepția de neconstituționalitate prin argumente care privesc situația de fapt în dosarul instanței de judecată având ca obiect o acțiune în contrafacere. Totodată, motivarea cuprinde și aspecte relative la o altă cauză având ca obiect o acțiune în anularea înregistrării unei mărci, formulată în temeiul

art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice.

Astfel, Curtea constată că motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textele de lege criticate, ci aplicarea acestora, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

În consecință, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate, sub aspectele invocate, excepția fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice și

art. 11 din Legea nr. 344/2005

privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vicastar" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 25.610/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2008.