Decizia nr. 1163/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale

art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talașman, Constantin Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, Constantin Rus și Samir Miscu în Dosarul nr. 901/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 901/30/2007, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 raportate la cele ale

art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talașman, CONSTANTIN Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, CONSTANTIN Rus și Samir Miscu, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri adoptate de Consiliul Local al Comunei Teremia Mare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt ineficiente și nu pot fi aplicate, întrucât, votul fiind secret, nu se pot stabili consilierii care au votat pentru adoptarea unei hotărâri care ar fi ulterior declarată nelegală de către instanță.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 15 alin. (1), potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, și art. 21 alin. (1) și (2), care garantează accesul liber la justiție.

Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 56 raportate la cele ale

art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, modificate și completate, sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile dispozițiilor art. 56 raportate la cele ale

art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 56: "(1) Consilierii răspund în nume propriu pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.

(2) În procesul-verbal al ședinței consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menționa în mod expres votul acestuia.";

- Art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua: "(1) Pentru abateri grave și repetate, săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancțiuni: [...]

d) eliberarea din funcție.

(3) În cazul sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorității consilierilor în funcție, iar în cazul sancțiunilor prevăzute la lit. c) și d), cu votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că este neîntemeiată critica autorilor referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. Prevederile de lege ce formează obiect al excepției nu îngrădesc sub nicio formă accesul liber la justiție, persoanele interesate având posibilitatea să se adreseze fără îngrădiri instanței de contencios administrativ, astfel cum este prevăzut și în

art. 70 din Legea nr. 393/2004 . De altfel, constituie o dovadă în acest sens însăși existența procesului pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate.

Curtea nu poate reține nici critica privind nesocotirea dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Ca urmare a gradului înalt de generalitate pe care aceste dispoziții constituționale îl conțin, eventuala încălcarea a acestora nu ar putea fi decât rezultatul nesocotirii altor prevederi constituționale care oferă protecție unor domenii concrete. Or, așa cum s-a arătat mai sus, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, care garantează dreptul de acces liber la justiție, invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate.

În fine, se poate observa că modalitatea de aplicare a textelor de lege criticate nu poate face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, revenind exclusiv instanței de contencios administrativ competența de a aprecia cu privire la acest aspect.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 56 raportate la cele ale

art. 69 alin. (1) lit. d) și alin. (3) teza a doua din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Florian Dumitru, Adalbert Bodri, Ecaterina Negrău, Vasile Talașman, CONSTANTIN Ristea, Ioan Viorel Stana, Florentin Ibrian, Gheorghita Sachelariu, CONSTANTIN Rus și Samir Miscu în Dosarul nr. 901/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.