Decizia nr. 1357/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002

privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, excepție ridicată de Ion Răduță în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul excepției solicită admiterea acesteia, considerând că au fost încălcate prevederile art. 34 alin. (1) și art. 41 alin. (2) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că, în realitate, se solicită modificarea textului de lege criticat de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.343/109/2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002 , excepție ridicată de Ion Răduță în cauza ce are ca obiect judecarea contestației la decizia de respingere a cererii de acordare a compensației pentru atingerea integrității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002

sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd posibilitatea acordării compensației în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005, ceea ce creează discriminare între persoanele care au fost declarate că au contactat boli profesionale după 1 ianuarie 2005 și cele declarate că au contactat boli profesionale înainte de această dată. Se arată că dispoziția legală potrivit căreia cei declarați că au contactat boli profesionale înainte de 1 ianuarie 2005 și nu s-au vindecat până la apariția acestei legi nu vor beneficia de compensație încalcă prevederile art. 34 alin. (1) și art. 41 alin. (2) din Constituție.

Tribunalul Argeș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu îngrădesc drepturile fundamentale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că aceste prevederi se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația normei legale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002

privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:

- Art. 23: "(1) Asigurații au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor și afecțiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:

a) asistență medicală de urgență la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate și în unitățile spitalicești;

b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic;

c) servicii medicale în spitale sau în unități sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale;

d) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate;

e) servicii de chirurgie reparatorie;

f) cure balneoclimaterice;

g) investigații de specialitate și analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.

(2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 și pentru care se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează următoarele prestații și servicii:

a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente;

b) servicii medicale în spitale, în secții sau unități sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale;

c) tratament de recuperare a capacității de muncă în unități de specialitate;

d) servicii de chirurgie reparatorie;

e) cure balneoclimaterice;

f) dispozitive medicale în vederea corectării și recuperării deficiențelor organice, funcționale sau fizice.

(3) Fondurile necesare decontării prestațiilor și serviciilor prevăzute la alin. (2) se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.";

- Art. 43: "Au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20-50%."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 34 alin. (1), referitor la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății, și ale art. 41 alin. (2), referitor la protecția socială a muncii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Critica de neconstituționalitate vizează, în exclusivitate, modalitatea în care au fost reglementate dispozițiile

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002 .

Solicitarea autorului excepției de a modifica textul de lege în sensul dorit de acesta, și anume de a prevedea acordarea compensației și în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005, constituie un caz de inadmisibilitate. Potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Textele constituționale invocate de autorul excepției nu au legătură cu criticile referitoare la nereglementarea unor aspecte dorite de acesta, ori cu modalitatea de aplicare a dispozițiilor

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002 .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 și 43 din Legea nr. 346/2002

privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, excepție ridicată de Ion Răduță în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2008.