HG nr. 58/1998
pentru aprobarea Strategiei naționale de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale și a Programului de acțiuni privind utilizarea pe scara larga și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 2
- HG nr. 123/1999 1 martie 1999 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice pe anul 1999
- HG nr. 816/1999 7 octombrie 1999 (prevederi anume) pentru aprobarea Acordului de atribuire și preluare dintre România și Banca Europeană de I…
Ce face acest act
Modifică 1
- HG nr. 575/1992 22 septembrie 1992 cu privire la experimentarea noului sistem de contabilitate și constituirea Colegiului Con…
Guvernul României hotărăște:
Articolul 1
Se aprobă Strategia naționala de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale și Programul de acțiuni privind utilizarea pe scara larga și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei în România, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Se autorizeaza Comisia Naționala de Informatica sa coordoneze aplicarea Strategiei naționale de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale și a Programului de acțiuni privind utilizarea pe scara larga și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei în România.
PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: Comisia Naționala de Informatica Iustin Tanase, secretar de stat Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus Opris Ministrul comunicațiilor, Sorin Pantis Ministrul finanțelor, Daniel Daianu Ministrul reformei, președintele Consiliului pentru Reforma, Ilie Serbanescu Ministru de stat, ministrul industriei și comerțului, Mircea Ciumara Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Ministrul educației naționale, Andrei Marga Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană, Alexandru Herlea
Anexa 1 STRATEGIA NAȚIONALA
de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale
Articolul 1
În vederea realizării societății informationale*) în România și a pregătirii aderării la Uniunea Europeană se prevăd următoarele obiective globale:
-----------
(1) pe termen scurt, până în anul 2000:
a) realizarea infrastructurii informationale, suport al informatizarii administrației publice centrale și locale (până la nivelul municipiilor);
b) dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii specifice tehnologiilor informatiei și comunicațiilor (TIC), cu prioritate a industriei de software);
c) crearea contextului favorabil utilizării pe scara larga a tehnologiilor informatiei și comunicațiilor în industrie, comerț, transporturi, agricultura, apărare și siguranța naționala, turism, sănătate, protecția mediului, educație, cercetare, cultura și armonizarea cu reglementările Uniunii Europene.
(2) pe termen mediu-lung, până în anul 2005:
a) extinderea infrastructurii informationale (până la nivelul comunelor);
b) atingerea unui nivel de informatizare a societății românești care să permită integrarea în societatea informationala europeană.
*) Termen sinonim cu "societate a informatiei" și "societate bazată pe informație".
Articolul 2
Realizarea obiectivelor prevăzute la art. 1 va contribui la:
a) realizarea reformei politice, economice și sociale;
b) creșterea competitivitatii operatorilor economici pe piața interna și internationala;
c) adaptarea, integrarea și compatibilitatea cu mediul economic, de cultura și civilizatie din Uniunea Europeană.
Articolul 3
Pentru realizarea obiectivelor globale de la art. 1 se prevăd următoarele direcții de acțiune:
a) extinderea și modernizarea infrastructurii informationale naționale;
b) asigurarea resurselor umane și pregătirea populației pentru societatea informationala;
c) dezvoltarea industriei de produse și servicii TIC, cu prioritate a producției de software pentru export;
d) utilizarea TIC pentru susținerea reformei în administrația publică.
Articolul 4
În vederea extinderii și modernizării infrastructurii informationale naționale se prevăd:
a) realizarea nucleului informațional, constituit din nomenclatoare și clasificari de interes general, registre permanente (populație; unități teritorial-administrative și artere de circulație; agenți economici și sociali; cadastru; dictionarul documentelor și procedurilor administrative), bănci de date publice (legislație, indicatori statistici, obiecte de patrimoniu, brevete și invenții etc.);
b) realizarea infrastructurii de comunicații de date a administrației publice, inclusiv în sistemul justiției, bazată pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de telecomunicații, în vederea asigurării capacităților de transport și de acces necesare comunicațiilor de date la nivel național, regional și local;
c) asigurarea cadrului legislativ specific dezvoltării și utilizării tehnologiei informatiei, compatibil cu reglementările europene și internaționale, care să trateze libertate informatiei, protecția și securitatea datelor, protecția persoanelor fizice față de prelucrarea datelor cu caracter personal, protecția drepturilor intelectuale din domeniul tehnologiei informatiei, documentul electronic, raspunderi și sancțiuni pentru frauda informatica, sistemul instituțional necesar realizării societății informationale; modificarea reglementărilor existente și elaborarea de noi acte normative pentru susținerea Strategiei naționale de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale.
Articolul 5
Pentru asigurarea resurselor umane și pentru pregătirea populației pentru societatea informationala se prevăd:
a) formarea de specialiști de înaltă competența în domeniul tehnologiilor informatiei și comunicațiilor;
b) susținerea cercetării-dezvoltării și a transferului tehnologic pentru societatea informationala;
c) ridicarea nivelului de cultura generală prin utilizarea tehnologiilor informatiei și comunicațiilor;
d) constientizarea și formarea unei atitudini favorabile a publicului.
Articolul 6
În vederea dezvoltării industriei de produse și servicii TIC, cu prioritate a producției de software pentru export, se prevăd:
a) stimularea ofertei de produse ale industriei TIC, prin încheierea de parteneriate strategice cu mari producători de TIC, pentru a dezvolta în România capacități locale de producție, în primul rând pentru componente software, dezvoltarea de parcuri tehnologice software, facilități fiscale și alte măsuri de stimulare economică pentru societățile românești din domeniul TIC;
b) stimularea cererii de produse și servicii TIC prin introducerea treptata a circulației sub forma electronică a documentelor din sfera administrativă, civilă, comercială și din alte sectoare; stimularea utilizării unor forme electronice de plată între persoane fizice/juridice și administrația publică; susținerea unor proiecte-pilot pentru comerțul electronic;
c) îmbunătățirea calității produselor și serviciilor TIC, prin introducerea unui sistem riguros de asigurare și certificare a calității conform standardelor internaționale.
Articolul 7
Partener strategic poate fi orice organizație sau societate comercială care îndeplinește următoarele condiții:
a) are ca obiectiv principal furnizarea de produse și/sau servicii în domeniul tehnologiilor informatiei și comunicațiilor;
b) deține segmente importante din piața mondială;
c) oferă garanții tehnice, juridice, financiare și de asigurare a calității;
d) are o poziție activa pe piața României, ca furnizor de produse și servicii TIC;
e) cooperează cu firme românești din domeniu;
f) realizează transferul efectiv de produse și tehnologii din domeniul TIC în România;
g) declara oficial intenția de a fi recunoscut ca partener strategic și susține declarația prin acțiuni promotionale;
h) poate oferi soluții complete, inclusiv finanțarea unor proiecte complexe de interes național.
Partenerilor strategici le sunt oferite următoarele avantaje:
a) invitarea din oficiu la licitații pentru achiziții publice în domeniul produselor și/sau serviciilor TIC;
b) invitarea din oficiu la activitățile de standardizare din domeniul TIC;
c) invitarea din oficiu la licitații având ca obiect concesionari din domeniul serviciilor TIC.
Acordarea calității de partener strategic se va face pe baza unei proceduri stabilite de Comisia Naționala de Informatica prin ordin al președintelui acesteia.
Acordarea calității de partener strategic se va face de către Comisia Naționala de Informatica, în numele Guvernului României.
Calitatea de partener strategic se acordă pentru o perioadă limitată de maximum 36 de luni și poate fi retrasă de către Comisia Naționala de Informatica, în numele Guvernului României, în cazul încălcării regulilor comerciale și/sau deontologice recunoscute de legislația română.
Calitatea de partener strategic poate fi reînnoită la cererea partenerului, pe baza aceleiași proceduri.
Articolul 8
Parcul tehnologic software (PTS) este o schema de promovare a exportului de software.
Parcurile tehnologice software sunt zone cu statut special, care oferă societăților orientate către export de software următoarele facilități fiscale, administrative și de infrastructura:
a) regim de scutire vamală privind importurile pentru propriile necesitați;
b) punere în funcțiune și gestiune de resurse proprii de infrastructura, precum: facilități de telecomunicații, putere de tehnica de calcul comuna, spații construite, amenajări comune etc.;
c) servicii administrative funcționând pe principiul ghiseului unic (licențe de import, aprobări de proiecte, vama etc.);
d) suport tehnologic, de analiza și segmentare a pieței, suport de marketing etc.;
e) instruire în inginerie software și tehnologii software;
f) colaborare cu institutele de învățământ superior.
Articolul 9
În vederea sustinerii reformei în administrația publică prin utilizarea tehnologiilor informatiei și comunicațiilor, se prevăd:
a) asigurarea informatizarii omogene și coordonate a instituțiilor din administrația publică centrala și locală, inclusiv în sistemul justiției, pentru îmbunătățirea serviciilor publice, simplificarea procedurilor și practicilor administrative, înlăturarea arbitrarului și corupției;
b) optimizarea comunicării și a fluxului de informații între instituțiile de la nivel central și local, asigurarea cooperării interdepartamentale;
c) generalizarea treptata a schimbului de informații bazat pe documente electronice;
d) asigurarea accesului cetățenilor la informația publică (centre de informare, chioscuri electronice plasate în locuri publice);
e) asigurarea compatibilitatii și interoperabilitatii sistemelor informatice din administrația publică, la nivel național și internațional, prin accelerarea elaborării și aplicării de metodologii, norme și standarde;
f) coordonarea achizițiilor publice de produse și servicii TIC, conforme cu reglementările europene, și monitorizarea fondurilor de informatizare prevăzute în proiectele de asistența și cooperare internationala.
Articolul 10
Dintre acțiunile prevăzute la art. 4, 5, 6 și 9 sunt prioritare următoarele:
a) realizarea infrastructurii informationale naționale, bazată pe dezvoltarea infrastructurii de comunicații și pe sistemele de nomenclatoare, registre și bănci de date de interes național;
b) crearea condițiilor stimulative pentru dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii TIC, cu prioritate a industriei de software pentru export;
c) încurajarea proiectelor informatice, menite sa susțină reforma în administrația publică și în justiție, și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni;
d) participarea activa la programele europene privind societatea informationala și armonizarea legislației naționale cu cea europeană;
e) asigurarea specialiștilor de înaltă competența în domeniul TIC și creșterea expertizei profesionale prin programele de cercetare-dezvoltare naționale;
f) educarea și formarea continua a tinerilor și a populației active pentru societatea informationala.
Articolul 11
În scopul implementarii în ritm accelerat a strategiei naționale de informatizare și a programului de acțiuni care o susțin, sunt necesare:
a) creșterea rolului Comisiei Naționale de Informatica, ca organ de specialitate al Guvernului și autoritate de stat, pentru: elaborarea și actualizarea periodică a strategiei de informatizare în conformitate cu prioritățile naționale și cu tendintele mondiale în domeniu, monitorizarea acțiunilor de implementare a strategiei și evaluarea periodică a stadiului de realizare;
b) constituirea unui consiliu consultativ permanent privind strategia naționala de informatizare și implementare a societății informationale, care va revedea prioritățile strategiei naționale de informatizare și implementare a societății informationale la fiecare început de exercițiu bugetar și va identifica reglementările necesare de elaborat sau de modificat, conforme cu aceste prioritati, cu cerințele de armonizare cu legislația și cu practicile comunitare, stabilind, totodată, autoritățile administrației publice centrale responsabile;
c) resursele financiare necesare implementarii acțiunilor înscrise în strategia naționala de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informationale se vor aloca prin legea bugetului de stat, pe ordonatorii de credite responsabili pentru acțiunile respective, identificandu-se și surse extrabugetare;
d) realizarea obiectivelor prevăzute de către ministerele și alte organe centrale menționate, cu responsabilități în programul de acțiuni; actualizarea strategiilor sectoriale de informatizare pe aceasta baza;
e) stabilirea și urmărirea unui set de indicatori statistici privind stadiul informatizarii în România și avansul spre societatea informationala, aliniata la cerințele Uniunii Europene;
f) organizarea de acțiuni de publicitate, educație și sensibilizare a opiniei publice în favoarea utilizării pe scara larga a tehnologiilor informatiei și comunicațiilor.
Anexa 2 PROGRAMUL DE ACȚIUNI
privind utilizarea pe scara larga și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei în România
1. Infrastructura informationala
1.1. Nucleu informațional
-------------------------
1.1.1. Obiective:
Constituirea și utilizarea în comun a colectiilor de informații de interes general (nomenclatoare, registre permanente, bănci de date publice), care asigura coerenta informationala în administrația publică și în relația cu publicul, prin:
* unicitatea codificarii și a identificarii informațiilor;
* desemnarea instituțiilor responsabile pentru administrarea și asigurarea calității acestor colecții de informații;
* dezvoltarea progresiva, pe niveluri: central, județean, local;
* asigurarea accesului la informații în baza unui temei legal.
Facilitarea punerii rapide în aplicare, la nivel național, a unor reglementări privind: fondul funciar, fiscalitatea, protecția socială, asistența medicală etc.
a) Acțiuni
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
A.
Nomenclatoare și clasificări de interes general
1.
Modificarea/actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992, privind nomenclatoarele de interes general, responsabilii și instituțiile implicate
▪
Comisia Națională pentru Statistică și instituțiile implicate
Trimestrul II 1998
2.
Organizarea și punerea progresivă în funcțiune a serverului național de nomenclatoare (SNN), cu asigurarea accesului public
▪
Comisia Națională pentru Statistică și instituțiile implicate
Trimestrul IV 1998
50
Diseminarea informațiilor la nivel județean beneficiază de dotarea prevăzută pentru registre
B.
Registre permanente
3.
Elaborarea unei hotărâri a Guvernului care să reglementeze principii, frecvențe minime de actualizare, drepturi de acces, sancțiuni, inclusiv constituirea unui organism de control al drepturilor de acces și asigurarea protecției datelor personale
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Justiției și ministerele implicate
Trimestrul II 1998
4.
Registrul permanent al persoanelor fizice (R.P.P.F.):
▪
analiza oportunității modificării Hotărârii Guvernului nr. 113/1997, privind condițiile de acces la Registrul permanent de evidență a populației
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul de Interne
Trimestrul I 1998
Costurile estimate nu includ și cheltuielile de exploatare și întreținere curentă
▪
proiectare sistem, punere în funcțiune, școlarizare personal
▪
Comisia Națională de Informatică
1998-1999
800
▪
dotarea Departamentului pentru Administrație Publică Locală cu server central pentru R.P.P.F. și pentru Registrul permanent al unităților teritorial-administrative și arterelor de circulație (RUTAC)
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1998
250
▪
dotarea cu servere județene și conectarea consiliilor județene/prefecturilor ca furnizori principali de date la serverul R.P.P.F.
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1998-1999
2.500
▪
conectarea Registrului permanent de evidență a populației la R.P.P.F., în scopul încărcării inițiale a acestuia, precum și al sincronizării actualizărilor periodice ale ambelor registre
▪
Ministerul de Interne
1998
20
▪
dotarea și conectarea primăriilor municipiilor la serverele județene ale R.P.P.F.
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1999
6.000
▪
extinderea dotării și conectării surselor de date până la nivelul primăriei comunale
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
2002
9.000
etapa I - 800 comune
▪
generalizarea pentru restul primăriilor comunale
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
2005
20.000
etapa a II-a - 1.888 comune
5.
Registrul permanent al unităților teritorial administrative și arterelor de circulație (RUTAC):
Costurile estimate nu includ și cheltuielile de exploatare și de întreținere curentă; celelalte resurse sunt comune cu cele de la pct. 4
▪
proiectare sistem, punere în funcțiune, școlarizare personal
▪
Comisia Națională de Informatică
1998-1999
500
▪
dotarea și conectarea consiliilor județene/ prefecturilor ca furnizori de date la serverul RUTAC
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1998-1999
▪
conectarea Comisiei Naționale pentru Statistică la serverul RUTAC pentru furnizarea de date și actualizarea Sistemului informatic al Registrului unităților teritorial-administrative
▪
Comisia Națională pentru Statistică
1998
20
▪
dotarea și conectarea primăriilor municipiilor la serverele județene ale RUTAC
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1999
▪
extinderea dotării și conectării surselor de date până la nivelul primăriei comunale
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
2002
etapa I - 800 comune
▪
generalizarea pentru restul primăriilor comunale
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
2005
etapa a II-a - 1.888 comune
6.
Registrul permanent al persoanelor juridice (R.P.P.J.) (organele administrației publice, unități bugetare, agenți economici, organizații patronale, sindicale, profesionale și politice, fundații, asociații și alte persoane juridice):
Costurile estimate nu includ și cheltuielile de exploatare și întreținere curentă
▪
proiectare sistem, punere în funcțiune, școlarizare personal
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
1998-1999
600
▪
conectarea surselor de date (Ministerul Finanțelor, Comisia Națională pentru Statistică, oficiul registrului comerțului) la serverul R.P.P.J., cu sincronizarea informațiilor între surse
▪
Ministerul Finanțelor
1998
30
▪
dotarea Ministerului Finanțelor cu un server central pentru R.P.P.J.
▪
Ministerul Finanțelor
1998
50
▪
distribuirea informațiilor la nivel teritorial prin conectarea serverelor județene (consilii județene/prefecturi) la R.P.P.J.
▪
Departamentul pentru Administrație Publică Locală
1998-1999
Resursele necesare sunt comune cu cele de la pct. 4
7.
Registrul permanent al cadastrului (R.P.C.) și al publicității imobiliare:
▪
Comisia Națională de Informatică, Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și alte ministere/instituții titulare ale cadastrelor de specialitate
1998
1.000
Nu sunt incluse cheltuielile de culegere/ introducere de date, de exploatare și întreținere curentă
▪
proiectarea sistemului R.P.C., cu specificarea schimbului de informații cu cadastrele de specialitate și cu alți utilizatori
▪
punere progresivă în funcțiune, școlarizare personal
▪
Comisia Națională de Informatică și Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie
2004
1.000
▪
dotarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie cu server central pentru R.P.C.
▪
Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie
2004
250
▪
dotarea consiliilor județene/prefecturilor cu servere; dotarea și conectarea la serverele județene a surselor de date primare (oficii de cadastru general și birouri de publicitate imobiliară), pentru efectuarea operativă a tranzacțiilor imobiliare
▪
Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și Ministerul Justiției
2004
2.250
C.
Dicționarul documentelor și procedurilor administrative:
▪
Secretariatul General al Guvernului
1998-2000
150
Pentru administrația publică locală resursele sunt comune cu cele de la registre
▪
dotarea și conectarea surselor de date primare (ministere și alte instituții ale administrației publice locale cu atribuții în modificarea fluxurilor informaționale)
D.
Bănci de date:
1998-2002
1.600
▪
dotarea și conectarea în rețelele publice
▪
legislație
▪
Consiliul Legislativ
▪
indicatori statistici
▪
Comisia Națională pentru Statistică și instituțiile implicate în furnizarea datelor
▪
obiecte de patrimoniu cultural
▪
Ministerul Culturii
▪
opere (obiect al dreptului de autor)
▪
Ministerul Culturii
▪
catalog colectiv național al bibliotecilor și muzeelor
▪
Ministerul Culturii
▪
brevete și invenții
▪
Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci
▪
standarde și reglementări tehnice
▪
Organismul național de standardizare
▪
educație-învățământ
▪
Ministerul Educației Naționale
▪
Fondul Arhivistic Național
▪
Ministerul de Interne - Arhivele Naționale
b) Efecte scontate:
* reducerea costului total datorat multiplicării eforturilor de realizare/difuzare;
* facilitarea schimbului internațional de informații;
* realizarea coerentei și calității informatiei;
* creșterea calității serviciilor prestate de administrația publică;
* reducerea evaziunii fiscale prin asigurarea rigurozitatii evidentelor privind activitățile economice ale persoanelor juridice;
* respectarea legalității.
1.2. Comunicații de date
------------------------
1.2.1. Obiectiv: Accelerarea dezvoltării și modernizării infrastructurii de telecomunicații și asigurarea capacităților de transport și acces necesare comunicațiilor de date la nivel național, regional și local
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri*) (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Realizarea magistralelor digitale de transport pe fibră optică la nivel național, între nodurile celor 7 centre de zonă, cu o capacitate de transmisie determinată de studiile de trafic, în tehnologie SDH
▪ Ministerul Comunicațiilor
1999-2000 (1998 - București)
2.
Securizarea rețelei naționale de transport prin realizarea inelelor SDH naționale
▪ Ministerul Comunicațiilor
1998
3.
Realizarea magistralelor digitale de transport pe fibră optică la nivel regional cu o capacitate de minimum 622 Mbps în tehnologie STM4; aceste magistrale vor conecta nodurile zonale cu reședințele de județ și cu municipiile arondate
▪ Ministerul Comunicațiilor
iunie 1998
4.
Securizarea rețelelor regionale de transport prin realizarea inelelor SDH regionale
▪ Ministerul Comunicațiilor
iunie 1998
5.
Realizarea accesului prin fibră optică la magistralele regionale pentru toate orașele României (260 de orașe) în tehnologie STM1 la 155 Mbps sau PDH la 34 Mbps, în funcție de volumul de trafic
▪ Ministerul Comunicațiilor
2002
6.
Realizarea unei rețele metropolitane de fibră optică în București, cu atingerea tuturor sediilor instituțiilor publice
▪ Ministerul Comunicațiilor
1998-1999
7.
Asigurarea unui nivel de penetrare de cel puțin 22 de linii principale la 100 de locuitori. Toate liniile nou-instalate vor permite viteze de transmisii de date de cel puțin 64 Kbps, iar liniile în funcțiune vor permite minimum 14,4 Kbps pentru minimum 90% dintre cazuri
▪ Ministerul Comunicațiilor
2003-2004 (pentru 500.000 linii/an)
2001-2002 (pentru 700.000 linii/an)
8.
Introducerea și extinderea serviciilor ISDN pentru minimum 10% din numărul abonaților în toate reședințele de județ și în municipii
▪ Ministerul Comunicațiilor
2% în 1998
Pentru punctele 8-11: ritmul de dezvoltare va fi determinat de apariția cererilor corespunzătoare
9.
Introducerea și extinderea tehnologiilor de acces radio în rețeaua de abonat, în vederea rezolvării rapide a cererilor de circuite de acces la servicii telematice
▪ Ministerul Comunicațiilor
10.
Proiectarea și realizarea rețelelor fixe de telecomunicații de transport și de acces, cu rezerve de capacitate care să permită evoluția pe termen lung a capacității de transmisii de date
▪ Ministerul Comunicațiilor
11.
Conectarea zonelor libere în sistemele de comunicații europene și internaționale
▪ Ministerul Comunicațiilor
12.
Realizarea rețelei de transmisiuni permanente (RTP) a Ministerului Apărării Naționale și interconectarea acesteia cu rețelele publice și private de date din România, la o capacitate convenită între părți
▪ Ministerul Apărării Naționale
1998-2003
În derulare din anul 1997, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Guvern și Ministerul Apărării Naționale
13.
Realizarea rețelei naționale de transmisii de date a Ministerului de Interne și interconectarea acesteia cu rețelele publice din România, la o capacitate convenită între părți
▪ Ministerul de Interne
1998-2002
------------
1.2.3. Obiectiv: Actualizarea și completarea cadrului normativ în domeniu, în vederea alinierii la normativele și legislația europeană și pentru facilitarea dezvoltării infrastructurii de telecomunicații și a serviciilor de comunicații de date
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Amendarea Legii telecomunicațiilor pentru satisfacerea cerințelor specifice pieței serviciilor de transport și acces la date
▪
Ministerul Comunicațiilor
1998
2.
Liberalizarea utilizării și ocupării benzilor de frecvențe, conform recomandărilor CEPT
▪
Comisia Superioară de Radiocomunicații și Ministerul Comunicațiilor
sfârșitul anului 1998
3.
Reglementarea obligațiilor operatorilor de transport de date privind acoperirea geografică, interconectarea și interoperabilitatea serviciilor, performanța, calitatea și tarifele
▪
Ministerul Comunicațiilor
sfârșitul anului 1998
4.
Propuneri pentru acordarea de facilități financiare și fiscale operatorilor de rețele și servicii de transport de date
▪
Ministerul Finanțelor
1998
Prin Comisia Națională de Informatică și Ministerul Comunicațiilor
5.
Inițierea măsurilor legislative pentru stimularea investițiilor în infrastructura de telecomunicații și de transmisii de date, prin scutiri de taxe și impozite, garanții de stat
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Comunicațiilor
1998
Prin Ministerul Finanțelor
6.
Elaborarea de specificații tehnice minime, obligatorii pentru achiziția și instalarea echipamentelor de telecomunicații și transmisii de date care să promoveze tehnologiile și standardele Uniunii Europene
▪
Ministerul Comunicațiilor și Comisia Națională de Informatică
1999
400
Fondurile alocate de la buget în acest scop vor fi gestionate de Ministerul Comunicațiilor
7.
Elaborarea normelor tehnice minime, obligatorii pentru rețelele de acces, care să asigure calitatea și performanța transmisiei de date pentru utilizatori
▪
Ministerul Comunicațiilor și Comisia Națională de Informatică
1999
300
Fondurile alocate de la buget în acest scop vor fi gestionate de Ministerul Comunicațiilor
b) Efecte scontate:
* creșterea pieței de servicii de comunicații de date și apariția unor operatori puternici, capabili să ofere servicii diverse, de calitate, la nivel național;
* creșterea ponderii în oferta de servicii și echipamente pentru transmisie de date a produselor aliniate la standardele internaționale, cu satisfacerea cerințelor de integrare europeană.
1.2.4. Obiectiv: Realizarea infrastructurii de comunicații de date a administrației publice și încredințarea operarii acesteia
Estimarea preliminară a investiției minimale, în echipamentele active pentru infrastructura de comunicații de date a administrației publice: 60-100 milioane $; costul va fi recalculat la realizarea caietului de sarcini pentru rețeaua administrației publice.
a) Acțiuni
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Elaborarea caietului de sarcini și atribuirea pe bază de licitație a licenței de operare pentru rețeaua de comunicații de date a administrației publice. Cerințele funcționale și de acoperire pentru această rețea vor include:
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Comunicațiilor
1998
30
Fondurile alocate de la buget în acest scop vor fi gestionate de Comisia Națională de Informatică
▪
asigurarea serviciului de rețele virtuale;
▪
garantarea unor caracteristici de calitate a serviciilor;
▪
oferirea de lărgime de bandă flexibilă (la cerere)
▪
conectarea tuturor sediilor administrației publice centrale și locale din toate reședințele de județ în maximum 2 ani de la începerea proiectului;
▪
conectarea tuturor sediilor administrației publice din toate orașele în maximum 5 ani de la demararea proiectului;
▪
conectarea tuturor sediilor administrației publice din comune în maximum 8 ani de la demararea proiectului;
▪
instalarea în locuri publice, a cel puțin 5.000 de chioșcuri informatizate în termen de 8 ani.
2.
Reglementarea investițiilor administrației publice în elemente de infrastructură de comunicații de date până la realizarea rețelei administrației publice, în vederea garantării posibilității de integrare cu această rețea
▪
Comisia Națională de Informatică
1998
3.
Promovarea utilizării unor soluții alternative pentru infrastructura de comunicații de date pentru instituțiile administrației publice, cu limitarea investițiilor proprii cu termen de amortizare mediu-lung în infrastructură
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Tehnologiei, Regia Autonomă "Societatea Națională a Căilor Ferate Române", Regia Autonomă de Electricitate "Renel" și Regia Autonomă "Apele Române"
1998
b) Efecte scontate:
* o soluție unitară și moderna pentru cerințele de comunicații de date ale administrației publice, realizată în condiții de utilizare eficienta a investițiilor;
* integrarea eficienta a soluțiilor de comunicație deja existente sau în curs de realizare, la nivelul unor segmente ale administrației publice, pentru comunicații de date.
1.3. Cadru legislativ
---------------------
1.3.1. Obiectiv: Elaborarea unei reglementări la nivel de lege având ca obiect activitatea informatica, tehnologiile informatiei și comunicațiilor și desfășurarea procesului de informatizare
Proiectul va trebui sa trateze materia libertății informatiei, a protecției persoanelor fizice față de prelucrarea datelor cu caracter personal, sa epuizeze reglementările privind dreptul de autor în domeniu, sa rezolve problema instituțiilor specifice care să permită aplicarea legii și sa contureze elementele corespunzătoare de drept civil și penal.
1.3.2. Obiectiv: Modificarea reglementărilor existente și elaborarea de noi acte normative în conformitate cu Programul de acțiuni privind utilizarea pe scara larga și dezvoltarea sectorului tehnologiei informatiei în România (conform pct. 4)
1.4. Educație, cercetare și cultura pentru societatea informationala
--------------------------------------------------------------------
1.4.1. Obiectiv: Crearea deprinderilor și asimilarea cunoștințelor informatice specifice la nivelul elevilor, studenților, cadrelor didactice, în vederea ridicării calității vieții și a standardului de civilizatie în societatea românească printr-un acces cat mai larg la resursele informationale naționale și mondiale
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Asigurarea cu resurse TI a instituțiilor de educație și cultură prin dotare hardware și software, asigurare service, conectare la INTERNET:
▪ Ministerul Educației Naționale
▪
dotarea hardware și software (minimum 2 LAN x 8 calculatoare) și conectarea la INTERNET a școlilor generale din România
2001-2002
230.000
7.623 școli
▪
dotarea hardware și software (minimum 4 LAN x 12 calculatoare) și conectarea la INTERNET a liceelor din România
1999, jumătate din numărul liceelor; până în anul 2000, restul
80.000
1.295 licee
▪
dotarea hardware și software (LAN, WAN de dimensiuni diferite) și conectarea la INTERNET a tuturor universităților din România
1999
50.000
48 instituții
▪
dotarea hardware și software (WAN de minimum 100 de calculatoare și sistem integrat de bibliotecă) și asigurarea conectivității la INTERNET a celor 4 biblioteci centrale universitare din România (Biblioteca Centrală Universitară din București, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară din Iași și Biblioteca Centrală Universitară din Timișoara)
1999
600
▪
dotarea hardware și software (LAN sau WAN de dimensiuni diferite) și conectarea la INTERNET a tuturor bibliotecilor universitare din România.
750
50 unități
2.
Introducerea de noi discipline care să ofere cunoștințe de calculatoare adecvate specialităților și materiilor predate la diferite forme de învățământ
▪ Ministerul Educației Naționale
1998
3.
Formarea profesorilor în utilizarea TI, în viziunea noului curriculum, și actualizarea conținutului cursurilor de TI la nivel tehnologic mondial
▪ Ministerul Educației Naționale
începând cu anul 1998
4.
Introducerea graduală în rețeaua de învățământ, pe niveluri, a disciplinelor de informatică
▪ Ministerul Educației Naționale
începând cu anul 1998
5.
Introducerea, ca disciplină obligatorie pentru promoția cu început de an școlar 1998-1999, a informaticii în toate instituțiile de învățământ superior
▪ Ministerul Educației Naționale
începând cu anul 1998
1.4.2. Obiectiv: Diversificarea și pregătirea de specialiști de înaltă competența pentru industria TIC
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Schimbarea structurii învățământului superior, astfel încât numărul anual de absolvenți de specialitate (software) să ajungă la minimum 1.500 până în anul 2000. Înființarea de secții ale unor institute de învățământ superior, dedicate managementului, marketingului și asigurării calității în TIC. Adaptarea, din punct de vedere calitativ, a învățământului superior la nevoile industriei TIC
▪
Ministerul Educației Naționale
începând cu anul 1998
2.
Diversificarea formelor de învățământ superior de specialitate. Crearea învățământului superior de scurtă durată în domeniul industriei de software. Crearea specializărilor în managementul proiectelor de software și în asigurarea calității. Crearea specializării de marketing în domeniul TIC
▪
Ministerul Educației Naționale
1998-1999
3.
Alocarea bugetului necesar învățământului TIC, pentru asigurarea resurselor materiale și umane necesare creșterii calității și a numărului de absolvenți
▪
Ministerul Educației Naționale
1998
1.000
4.
Întărirea cooperării între industria de software și învățământ, prin stimularea efectuării de stagii în industrie, a realizării proiectelor de diplomă orientate către și în cadrul industriei. Neimpozitarea burselor oferite studenților de către industrie
▪
Ministerul Educației Naționale și Comisia Națională de Informatică
începând cu anul 1998
1.4.3. Obiectiv: Susținerea cu prioritate a programelor pentru societatea informationala în cadrul Planului național de cercetare-dezvoltare
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
1.
Armonizarea Programului de cercetare-dezvoltare privind societatea informațională cu prioritățile Strategiei naționale de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale, prin includerea celor mai relevante proiecte
▪
Ministerul Cercetării și Tehnologiei
1998
2.
Dezvoltarea cooperării și cofinanțării internaționale, în special cu Uniunea Europeană, cu acordarea de prioritate proiectelor naționale prevăzute în Strategia Națională de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale
▪
Comisia națională de Informatică, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Cercetării și Tehnologiei
începând cu anul 1998
1.4.4. Obiectiv: Susținerea prin mijloace TIC a integrării educației, cercetării și culturii în circuitul de valori european și mondial
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
1.
Constituirea bazelor de date integrate (bibliografice, documentare, full text, imagini digitizate, înregistrări sonore și video digitizate), accesibile prin INTERNET, la nivelul instituțiilor din educație, cultură, cercetare
▪
Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Tehnologiei, Ministerul Culturii și Fundația Culturală Română
2000
2.500
2.
Integrarea resurselor informaționale românești în circuitul internațional prin disponibilizarea acestora, prin asigurarea interconectivității și interoperabilității informaționale și tehnologice cu sistemele informaționale mondiale, în vederea inițierii schimbului de informații, a comunicațiilor interpersonale și interinstituționale (împrumut interbibliotecar național și internațional, achiziții, rezervări sau programări)
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Tehnologiei și Ministerul Culturii
2002
300
2. Industrie TIC (tehnologia informatiei și comunicațiilor)
2.1. Obiectiv: Stimularea ofertei de produse și servicii ale industriei TIC, în special a producției de software pentru export
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Sursele de finanțare*)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Încheierea unor parteneriate strategice cu marii producători de TIC pentru a dezvolta în România capacități locale de producție, în primul rând pentru software
▪
Comisia Națională de Informatică
Etapa I - 1998
-
Cu asistența ATIC (Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor) și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
2.
Dezvoltarea de parcuri tehnologice software. Crearea unei grupe de lucru, coordonată de C.N.I., pentru tratarea aspectelor legislative și de finanțare. Acordarea, în acest cadru, de facilități de acces la infrastructura de comunicații pe fibră optică furnizorilor mici și mijlocii, eventual pe perioade limitate
▪
Ministerul Cercetării și Tehnologiei și Comisia Națională de Informatică
Etapa I - 1998
I
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
3.
Asigurarea de garanții guvernamentale pentru firmele mici și mijlocii din domeniul TIC, participante la licitații
▪
Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
4.
Propuneri pentru scutirea de impozit pe profit, pentru o perioadă de 10 ani de la înființarea societății sau de la intrarea în vigoare a legii, pentru activitatea de export, a întreprinderilor din industria de software. Întreprinderile din industria de software beneficiază de facilitățile fiscale propuse, dacă volumul exportului este mai mare decât suma dintre 1,5 x valoarea echipamentelor achiziționate (prețuri CIF) pentru această activitate și 1,5 x valoarea salariilor anuale
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
5.
Propuneri pentru reducerea cu 50% a impozitului pe profit obținut din activitatea unităților din industria de software dedicată pieței românești, pe o perioadă de 10 ani de la înființarea societății
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
6.
Propuneri pentru scutirea de impozit pe profitul reinvestit în produse din domeniul TIC sau utilizat pentru formarea personalului
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
7.
Propuneri pentru eliminarea impozitului pe profitul rezultat din venituri financiare (impozit realizat pe falsul profit rezultat din diferențele de curs valutar la conturile în devize)
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
8.
Întărirea cadrului de aplicare și urmărire a aplicării legii drepturilor de autor cu privire la TIC
▪
Comisia Națională de Informatică, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției
Etapa I - trimestrul I 1998
B
Cu asistența ATIC, a altor asociații profesionale din domeniul TIC și Business Software Alliance România
b) Efecte scontate:
* creșterea volumului pieței interne de software. Atingerea, începând cu anul 1999, a unei rate minime de 150% a creșterii anuale a volumului pieței, astfel încât, în valoarea absolută, sa atinga 230 milioane US$ în anul 2000 (software, excluzând serviciile);
* reducerea drastica a gradului de folosire ilegala de software;
* limitarea emigrarii specialiștilor în informatica;
* creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii implicate în producția de date pentru export;
* atingerea unui nivel de export de producție de date de 20 milioane US$, până în anul 2000;
* absorbirea unui număr de 6.000 de șomeri în activitatea de producție de date, până în anul 2000.
2.2. Obiectiv: Stimularea cererii de produse ale industriei TIC
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Sursele de finanțare
Observații
1.
Susținerea acțiunilor de promovare a imaginii industriei de software românești în mediile de largă circulație internațională, sprijinirea financiară a publicității internaționale, a prezenței românești în acest domeniu (reviste, târguri etc.)
▪
Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Industriei și Comerțului, Comisia Națională de Informatică, Camerele de comerț și industrie
Etapa I - iunie 1998
I/A
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
2.
Propuneri pentru scutirea de taxe vamale și de T.V.A. a importului de echipamente și subansambluri hardware, de comunicații și produse software
▪
Ministerul Finanțelor, Ministerul Industriei și Comerțului și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
3.
Propuneri pentru reducerea la 9% a T.V.A. pentru produsele software
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
4.
Sprijinirea de către Guvern a unor proiecte-pilot în domeniul comerțului electronic și a elaborării de aplicații software în acest domeniu
▪
Comisia Națională de Informatică
Etapa I - iunie 1998
B/I/A
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
b) Efecte scontate:
* creșterea volumului exportului industriei de software la 150 milioane US$ până în anul 2000. Un cadru legislativ, fiscal și administrativ stimulativ va avea ca efect creșterea la circa 200 a numărului de întreprinderi mici și mijlocii implicate în dezvoltarea de software pentru export până în anul 2000;
* atingerea, până în anul 2001, a unui volum de consum anual de 200.000 de PC și, până în anul 2003, a unui parc total de 1.000.000 de PC;
* atingerea, până în anul 2000, a unui consum mediu de produse TIC de 50-100 US$/locuitor (echipamente și servicii de informatica și comunicații, programe informatice).
2.3. Obiectiv: Îmbunătățirea calității produselor TIC
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Sursele de finanțare
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Introducerea unui sistem riguros de asigurare și certificare a calității în domeniul echipamentelor și programelor TIC, la nivelul reglementărilor europene
▪
Comisia Națională de Informatică
trimestrul II 1998
B/I/A
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
2.
Propuneri pentru modificarea criteriilor de adjudecare a licitațiilor, în ideea urmăririi calității și a performanțelor sistemelor ce se achiziționează (eliminarea obligativității ponderii de 70% - preț, 30% - calitate, ca și a prețului fix în lei). Acceptarea plății parțiale în avans în contractele cu administrația publică
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
trimestrul I 1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
3.
Introducerea obligativității ca toate sistemele de calcul vândute în România să posede tastatură conform standardului SR-13392 și să poată afișa caracterele diacritice românești, conform standardului SR (în elaborare); caracterul obligatoriu devine efectiv în termen de 6 luni de la data aprobării standardelor în administrația publică și după 12 luni, pentru restul pieței; reglementarea se va aplica numai sistemelor de calcul complete, nu și tastaturilor vândute ca piese de schimb
▪
Comisia Națională de Informatică
martie 1998 (pentru SR-13392) iunie 1998 (pentru SR în elaborare)
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
4.
Introducerea obligativității ca toate monitoarele cu afișaj catodic din componența sistemelor de calcul care se vând în România să satisfacă norma de radiație și consum energetic de minimum TCO 92 Introducerea obligativității ca, în termen de 12 luni, sistemele de calcul comercializate în România să satisfacă normele ecologice, ergonomice, de radiații și de consum energetic de minimum TCO 95 (bazat pe ISO-9241) Elaborarea standardelor românești privind normele ecologice, ergonomice, de radiații și de consum energetic minim
▪ ▪
Comisia Națională de Informatică Organismul național de standardizare
Etapa I - martie 1998 Etapa a II-a decembrie 1998 1998
- - -
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
5.
Propuneri pentru acordarea de facilități fiscale suplimentare întreprinderilor din domeniul TIC, certificate ISO-9000
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
6.
Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul TIC în vederea certificării ISO-9000
▪
Comisia Națională de Informatică și Grupul Interministerial pentru Întreprinderi Mici, Inovare și Dezvoltare Locală
Etapa I - 1998
I
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
b) Efecte scontate:
* creșterea competitivitatii produselor TIC pe piața interna și internationala;
* atingerea, până în anul 2000, a unui nivel de minimum 30 de întreprinderi din industria de software, focalizate pe export, certificate ISO-9000.
2.4. Obiectiv: Asigurarea resurselor umane pentru industria TIC
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Sursele de finanțare
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Tratarea legislativă a unor aspecte legate de nomenclatorul de funcții și meserii, de igiena și ergonomia muncii în Informatică, precum și a celor privind sporurile specifice lucrului în condiții grele în domeniul informaticii
▪
Comisia Națională de informatică și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
iunie 1998
-
Cu asistența ATIC și a altor asociații profesionale din domeniul TIC
b) Efecte scontate:
* protecția investițiilor în oameni (formarea profesională a personalului din informatica etc.);
* protecția împotriva distrugerilor de informații, respectiv a furtului de tehnologie și de know-how.
3. Tehnologia informatiei pentru administrația publică
3.1. Metodologii, norme și standarde
------------------------------------
3.1.1. Obiectiv: Asigurarea compatibilitatii și interoperabilitatii sistemelor informatice în administrația publică
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Urgentarea elaborării de standarde românești originale și a adoptării standardelor europene și internaționale în domeniul TI, cu prioritate:
▪
aprobarea rapidă a standardului românesc SR-13392 privind tastatura românească
▪
Organismul național de standardizare și Comisia Națională de Informatică,
martie 1998
-
▪
aprobarea standardului privind pagina de cod care conține semnele diacritice românești
Organismul național de standardizare și Comisia Națională de Informatică
martie 1998
-
2.
Încheierea de acorduri de recunoaștere reciprocă cu alte țări, privind:
din anul 1998
-
▪
mărcile de conformitate cu standardele
▪
Organismul național de standardizare
▪
rezultatele verificărilor și încercărilor
▪
Comisia Națională de Informatică și ministerele interesate
3.
Impulsionarea activității de acreditare a laboratoarelor și de creare a organismelor de certificare produse specifice TI, în condiții de competitivitate
▪
Comisia Națională de Informatică și Organismul național de acreditare
din anul 1998
-
4.
Promovarea și vizibilitatea pe piață a normelor, normativelor tehnice și metodologiilor existente în domeniul TI și impunerea caracterului obligatoriu pentru administrația publică (publicitate, publicare în tiraje corespunzătoare și la prețuri accesibile, instruire pentru utilizatori etc.)
▪
Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
1.000
5.
Conștientizarea populației asupra standardelor la care trebuie să răspundă produsele/serviciile TI pe care le consumă (pregătire, formă minimală de prezentare, bazată pe cuvinte- cheie pentru consultare, asigurare acces pe Web)
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Comunicațiilor și Organismul național de standardizare
din anul 1998
1.000
6.
Prevederea distinctă în bugetele ministerelor de resort a finanțărilor pentru activitatea de standardizare în domeniul TIC
▪
Ministerul Comunicațiilor și Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
1.500/an
7.
Elaborarea și actualizarea de metodologii pentru domeniul TI:
▪
Comisia Națională de Informatică și Institutul de Cercetări în Informatică
decembrie 1998
500
▪
metodologie de analiză, proiectare, realizare și exploatare sisteme și aplicații informatice
▪
metodologie de elaborare proiecte directoare de informatizare
▪
metodologie pentru achiziția publică de resurse specifice domeniului TI, experimentare EUROMETHOD și EPHOS
8.
Elaborarea și actualizarea de norme și normative tehnice pentru domeniul TI:
decembrie 1998
500
▪
norme de evaluare a calității produselor și serviciilor TI
▪
Comisia Națională de Informatică, Institutul de Cercetări în Informatică, Societatea Română pentru Asigurarea Calității și Organismul național de standardizare
▪
norme obligatorii pentru achiziția publică de resurse din domeniul TI, bazate pe standarde specifice
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
▪
norme privind organizarea și funcționarea compartimentelor de TIC în administrația publică (roluri în informatizare; competențe profesionale, calificări; normative de personal și încadrare specifice; reguli privind accesul la date, programe și rețele de transmisie de date în interior și în cadrul administrației publice; normative privind consumurile specifice de materiale consumabile și de întreținere în activitatea de Informatică etc.)
▪
Comisia Națională de informatică, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
▪
norme privind securitatea, arhivarea și accesul la informația digitală în sectorul public
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Justiției
▪
norme privind formatele documentelor tipizate digitale, pentru facilitarea schimbului dintre organisme ale administrației publice și pentru arhivare
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Comunicațiilor
▪
proceduri administrative pentru stocarea și regăsirea documentelor, utilizând formate de documente tipizate; simplificarea procedurilor prin aplicarea principiului ghișeului unic
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Comunicațiilor
▪
norme privind siguranța, stocarea, accesul și utilizarea informațiilor din Fondul Arhivistic Național
▪
Comisia Națională de Informatică și Arhivele Naționale
9.
Organizarea de grupe de lucru pentru elaborarea de metodologii și de norme specifice domeniului TI, formate din specialiști din administrația publică, institute de învățământ, cercetare și din reprezentanți ai comunității informaticienilor. Stabilirea cadrului organizatoric și financiar de funcționare a acestora
▪
Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
3.2. Sisteme informatice pentru administrația publică
-----------------------------------------------------
3.2.1. Obiectiv: Utilizarea TIC în susținerea reformei administrației publice
a) Acțiuni:
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Costuri (mii $)
Observații
0
1
2
3
4
5
1.
Realizarea sistemului informatic pentru aparatul Guvernului, în conexiune cu ministerele și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale, care susțin Proiectul reformei administrației publice
▪
Comisia Națională de Informatică, Secretariatul General al Guvernului și Consiliul pentru Reformă
decembrie 1998
3.000
2.
Realizarea sistemului informatic pentru prefecturi
▪
Comisia Națională de Informatică și Departamentul pentru Administrație Publică Locală
decembrie 1998
6.000
3.
Realizarea sistemului informatic pentru administrația publică locală
▪
Comisia Națională de Informatică, Departamentul pentru Administrație Publică Locală și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului
1998-1999
12.000
(80 municipii)
2002
30.000
(182 orașe, 800 comune)
2005
40.000
1.888 comune)
4.
Dezvoltarea sistemelor informatice la nivel sectorial (ministere și organe centrale) pe bază de proiecte directoare de informatizare, avizate de C.N.I., pentru asigurarea coerenței informaționale și tehnologice în administrația publică, cu evidențierea:
▪
Comisia Națională de Informatică, ministere și alte organe centrale
decembrie 1998
1.000/ minister
Costurile asigură numai revizuirea proiectelor directoare și realizarea
▪
realizării, cu prioritate, a misiunilor instituțiilor respective și a serviciilor publice oferite pentru cetățeni și agenți economici, la nivel central și teritorial
interfețelor intersectoriale
▪
considerării elementelor definite pentru nucleul informațional (clasificări, nomenclatoare, registre, bănci de date)
▪
definirii interacțiunilor informatice cu administrația publică locală
▪
respectării cadrului metodologic, normativ și de standardizare
▪
surselor de finanțare
▪
compatibilității cu sistemele europene
5.
Generalizarea treptată a utilizării cardurilor în domeniile: plata salariilor în administrația publică, asigurări sociale și de sănătate, tranzacții financiare și comerciale etc.
▪
Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, Ministerul Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor, Comisia Națională de Informatică și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
din anul 1999
2.000
6.
Susținerea investițiilor pentru achiziționarea de produse și servicii TI, prin:
▪
evidențierea distinctă în bugetele instituțiilor din administrația publică a fondurilor necesare pentru informatizare (cu defalcare pe software, echipamente, resurse umane etc.), ceea ce poate permite și cuantificarea acestora la nivel național ca procent din PIB
▪
Ministerul Finanțelor, Comisia Națională de Informatică și instituțiile implicate
din anul 1998
-
▪
evidențierea distinctă, în proiectele de asistență economică internațională, a acțiunilor de informatizare
▪
Ministerul Finanțelor, Departamentul pentru Integrare Europeană, Consiliul pentru Reformă și Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
-
▪
alocarea a minimum 50% din veniturile rezultate din serviciile informatice furnizate terților pentru finanțarea activităților informatice proprii
▪
Ministerul Finanțelor
din anul 1998
-
▪
introducerea în practică a bugetelor de angajament multianual, care dau posibilitatea unor contracte de achiziții publice (mai ales în domeniul TI), capabile să păstreze coerența dotărilor și să protejeze mai bine investițiile pe termen lung
▪
Ministerul Finanțelor
din anul 1998
-
7.
Realizarea de aplicații informatice standard pentru activități generale din administrația publică (elaborare buget și urmărire execuție bugetară, gestiune personal, calcul/plată salarii, gestiune patrimoniu, contabilitate), omologate de instituțiile abilitate (Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale etc.)
▪
Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Comisia Națională de Informatică
1999
20.000
8.
Coordonarea achizițiilor în sectorul public:
▪
stabilirea de parteneri strategici
▪
Comisia Națională de Informatică și
din anul 1998
-
▪
armonizarea reglementărilor naționale cu Directivele Uniunii Europene privind organizarea licitațiilor publice
Ministerul Finanțelor
1998
-
9.
Armonizarea și urmărirea realizării strategiilor sectoriale de informatizare, în conformitate cu Strategia națională de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale
▪
Ministere și alte organe centrale
din anul 1998
-
10.
Perfecționarea și reorientarea treptată a activităților de realizare, exploatare și întreținere a sistemelor informatice din administrația publică, prin:
▪
Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
-
▪
obligativitatea adoptării și utilizării de norme și metodologii unitare
▪
transferarea acestor activități către societăți de servicii specializate în domeniul TIC
▪
impunerea, prin caietele de sarcini pentru aplicațiile destinate administrației publice, a celor mai moderne tehnologii (de exemplu tehnologii client/server, INTERNET etc.)
11.
Organizarea de acțiuni de formare și de perfecționarea personalului din administrația publică pentru utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor
▪
Comisia Națională de Informatică, ministere și alte organe centrale
din anul 1998
3.000/an
Anual, 1/3 din numărul funcționarilor publici
12.
Constituirea cadrului instituțional necesar realizării și coordonării acțiunilor de informatizare a administrației publice:
1998
-
▪
redefinirea rolului și autorității C.N.I. în relația cu instituțiile administrației publice centrale și locale
▪
Guvernul
▪
organizarea unor structuri/instituții noi pentru controlul aplicării cadrului legislativ în domeniul TI (exemplu: protecția persoanei fizice, protecția și securitatea datelor, protecția dreptului de autor pentru produse informatice)
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor
▪
organizarea unor structuri/instituții pentru acordarea de consultanță, asistență tehnică și juridică pentru achiziții de resurse TI
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
b) Efecte scontate:
* creșterea PIB prin îmbunătățirea deciziilor, pe baza informatiei mai sigure, mai complete și mai operative, circa 1%;
* creșterea veniturilor bugetare prin reducerea evaziunii fiscale, realizarea de venituri din taxe pentru servicii noi oferite agenților economici;
* reducerea cheltuielilor bugetare prin eliminarea culegerilor periodice de volume mari de date, circa 0,3 milioane $/an;
* reducerea cheltuielilor bugetare prin îmbunătățirea gestiunii financiare a administrației publice, circa 5 milioane $;
* reducerea cheltuielilor bugetare pentru achiziția publică de mijloace specifice TI, beneficiind de efectul de scala.
4. Sinteza propunerilor de reglementare ce urmează a fi elaborate
4.1. Nucleul informațional
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Reglementarea
0
1
2
3
4
1.
Modificarea/actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992, privind lista nomenclatoarelor de interes general și a responsabililor pe fiecare nomenclator
▪
Comisia Națională pentru Statistică
Trimestrul II 1998
Hotărâre a Guvernului
2.
Elaborarea unei hotărâri a Guvernului care să reglementeze principii, frecvențe minime de actualizare, drepturi de acces, sancțiuni pentru registrele permanente, inclusiv constituirea unui organism de control al drepturilor de acces și asigurarea protecției datelor personale
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Justiției și ministerele implicate
Trimestrul II 1998
Hotărâre a Guvernului
3.
Analiza oportunității revizuirii Hotărârii Guvernului nr. 113/1997, privind condițiile de acces la Registrul permanent de evidență a populației
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul de Interne
Trimestrul I 1998
Hotărâre a Guvernului
4.2. Comunicații de date
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Reglementarea
0
1
2
3
4
1.
Amendarea Legii telecomunicațiilor pentru satisfacerea cerințelor specifice pieței serviciilor de transport și acces la date
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Comunicațiilor
1998
Lege
2.
Inițierea măsurilor legislative pentru stimularea investițiilor în infrastructura de telecomunicații și de transmisii de date prin scutiri de taxe și impozite, garanții de stat
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Finanțelor
1998
Hotărâre a Guvernului
4.3. Industrie TIC
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Reglementarea
0
1
2
3
4
1.
Crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea de parcuri tehnologice software (aspecte legislative și de finanțare)
▪
Ministerul Cercetării și Tehnologiei și Comisia Națională de Informatică
Etapa I - 1998
2.
Întărirea cadrului de aplicare și urmărire a aplicării legii drepturilor de autor cu privire la TIC
▪
Comisia Națională de Informatică, Oficiul Român pentru Dreptul de Autor, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției
Etapa I - trimestrul I 1998
3.
Modificarea criteriilor de adjudecare a licitațiilor, în ideea urmăririi calității și a performanțelor sistemelor ce se achiziționează
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
trimestrul I 1998
4.
Elaborarea legilor privind semnătura electronică, comerțul electronic, confidențialitatea, brevetarea tehnologiilor etc.
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Justiției
iunie 1998
Lege
5.
Tratarea legislativă a unor aspecte legate de nomenclatorul de funcții și meserii, de igiena și ergonomia muncii în Informatică, precum și a celor privind sporurile specifice lucrului în condiții grele în domeniul informaticii
▪
Comisia Națională de informatică și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
iunie 1998
6.
Crearea unui cadru fiscal stimulativ pentru dezvoltarea industriei TIC
▪
Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
7.
Amendarea Legii sponsorizării, în sensul includerii de facilități fiscale pentru sumele cedate în scopul utilizării TIC în educație, cercetare, cultură
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Ministerul Cercetării și Tehnologiei
1998
Lege
4 .4. Metodologii, norme și standarde
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Reglementarea
0
1
2
3
4
1.
Prevederea distinctă în bugetele ministerelor de resort a finanțărilor pentru activitatea de standardizare în domeniul TIC
▪
Ministerul Comunicațiilor și Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
Legea bugetului de stat
2.
Norme obligatorii pentru achiziția publică de resurse din domeniul TI, bazate pe standarde specifice
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Finanțelor
decembrie 1998
Ordin comun C.N.I. - M.F.
Norme privind organizarea și funcționarea compartimentelor de TIC în administrația publică (roluri în informatizare; competențe profesionale, calificări; normative de personal și încadrare specifice; reguli privind accesul la date, programe și rețele de transmisie de date în interior și în cadrul administrației publice; normative privind consumurile specifice de materiale consumabile și de întreținere în activitatea de Informatică etc.)
▪
Comisia Națională de informatică, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii și Protecției Sociale
Ordin comun C.N.I., M.F., M.M.P.S.
3.
Organizarea de grupe de lucru pentru elaborarea de metodologii și norme specifice domeniului TI, formate din specialiști din administrația publică, institute de învățământ, cercetare și reprezentanți ai comunității informaticienilor. Stabilirea cadrului organizatoric și financiar de funcționare a acestora
▪
Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
Lege
4. 5. Sisteme informatice pentru administrația publică
Nr. crt.
Acțiunea
Responsabilul
Termenul
Reglementarea
1.
Susținerea investițiilor pentru achiziționarea de produse și servicii TI, prin:
▪
evidențierea distinctă în bugetele instituțiilor din administrația publică a fondurilor necesare pentru informatizare, ceea ce poate permite și cuantificarea acestora la nivel național ca procent din PIB
▪
Ministerul Finanțelor, Comisia Națională de Informatică și instituțiile implicate
din anul 1998
Legea bugetului
▪
evidențierea distinctă, în proiectele de asistență economică internațională, a acțiunilor de informatizare
▪
Ministerul Finanțelor, Departamentul pentru Integrare Europeană, Consiliul pentru Reformă și Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
▪
alocarea a minimum 50% din veniturile rezultate din serviciile informatice furnizate terților pentru finanțarea activităților informatice proprii
▪
Ministerul Finanțelor
din anul 1998
▪
introducerea în practică a bugetelor de angajament multianual, care dau posibilitatea unor contracte de achiziții publice (mai ales în domeniul TI), capabile să păstreze coerența dotărilor și să protejeze mai bine investițiile pe termen lung
▪
Ministerul Finanțelor
din anul 1998
2.
Coordonarea achizițiilor în sectorul public:
▪
stabilirea de parteneri strategici
▪
Comisia Națională de Informatică
din anul 1998
Ordin comun M.F. - C.N.I.
▪
armonizarea reglementărilor naționale cu Directivele Uniunii Europene privind organizarea licitațiilor publice
▪
Ministerul Finanțelor
1998
3.
Constituirea cadrului instituțional necesar realizării și coordonării acțiunilor de informatizare a administrației publice
1998
Lege
▪
creșterea rolului și autorității C.N.I. în relația cu instituțiile administrației publice centrale și locale
▪
Guvernul
▪
organizarea unor structuri/instituții noi pentru controlul aplicării cadrului legislativ în domeniul TI (exemplu: protecția persoanei fizice, protecția și securitatea datelor, protecția dreptului de autor pentru produse informatice)
▪
Comisia Națională de Informatică, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și Ministerul de Interne
▪
organizarea unor structuri/instituții pentru acordarea de consultanță, asistență tehnică și juridică pentru achiziții de resurse TI
▪
Comisia Națională de Informatică și Ministerul Finanțelor
-------
*) Costurile de la pct. 1-11 vor fi prevăzute în cadrul strategiei de dezvoltare a infrastructurii de telecomunicații.
b) Efecte scontate:
* realizarea, la sfârșitul perioadei prevăzute prin termenele de mai sus, a unei infrastructuri de telecomunicații, capabilă sa suporte volumul maxim de trafic generat de cerințele de comunicație de date, la un nivel calitativ corespunzător standardelor internaționale.
1.2.2. Obiectiv: Realizarea infrastructurii naționale de transport și de acces, folosind drept suport infrastructura de telecomunicații și furnizarea de servicii de transport de date cu acoperire naționala, la calitatea și performanțele corespunzătoare standardelor europene
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.