Legea nr. 54/1931
pentru modificarea unor articole din legea pentru Curtea de casație și justiție din 20 Decembrie 1925, cu modificările ce i s'au făcut prin legile din 1 Ianuarie 1929
prezumat în vigoare
Articol unic
Dispozițiunile art. 3, 5, 6, 8, 13, 15, 17, 21, 31, 32, 33, 35, 36, 46, 65, 76, 88 și 89 din legea Curți de casație și justiție din 20 Decemvrie 1925, cu modificările aduse pînă azi, se înlocuiesc precum urmează:
"Art. 3. - Curtea de casație se compune dintr'un prim-președinte, trei presedinti de secție și 50 de consilieri.
Ea este împărțită în trei secțiuni.
Fiecare secțiune se compune dintr'un președinte și numărul de consilieri ce urmează: secțiunea I și III cu câte 18 consilieri fiecare, iar secțiunea II cu 14 consilieri.
Președintele de secție și consilierii sînt permanenți la secțiile din care fac parte.
Totuși, în caz de vacanta la o secție, Ministerul de Justiție, cu avizul conform al primului-președinte și al președinților de secție, poate da preferinta consilierilor dela celelalte secții care cer locurile vacante.
Art. 5. - Ministrul public de pe lîngă Curtea de casație se compune dintr'un procuror general și 6 procurori de secție. Ei sînt inamovibili în aceleași condițiuni ca membrii Curții de casație.
Art. 6. - Pe lîngă Curtea de casație funcționează un număr de magistrați asistenți și anume: un prim-magistrat asistent, trei magistrați asistenți clasa I și 31 magistrați asistenți clasa II.
Magistrații asistenți fac parte din ordinul judecătoresc.
Art. 8. - Nimeni nu poate fi numit magistrat asistent clasa II dacă n'a ocupat funcțiunea de judecător sau procuror cu o vechime de cel puțin doi ani. Ei au gradul de judecător de tribunal și vor putea fi inaintati pe loc, după stagiul cerut de legea de organizare judecătorească pentru magistrați, pînă la gradul de consilier de Curte de apel.
Magistrații asistenți se vor numi numai cu avizul Curții de casație, iar în ce privește înaintarea lor pe loc și disciplina li se vor aplica dispozițiunile legii de organizare judecătorească, corespunzătoare gradului ce-l au în magistratura.
Ei se împart la secțiuni de către primul-președinte, cu avizul conform al președinților și iau locul magistratului asistent prim, după vechime, în lipsa lui.
Art. 13. - Ori de câte ori necesitatea va cere, primul-președinte, de acord cu președintele secțiunii respective, vor putea hotărî alcătuirea unui al doilea complet de judecată. La secțiile I și III vor funcționa, în mod obligatoriu, câte doua complete formate de președintele secțiunii.
Completele de judecată se vor constitui cu șapte membri.
Cînd dintr'o cauza legală, acest număr nu se poate împlini cu membri din sanul secției, numărul se completează cu consilierii disponibili din celelalte secții, trași la sorți cu bile de primul-președinte în ședința publică față de ministerul public.
Art. 15. - În cazul cînd nu se întrunește numărul de glasuri cerute de articolul precedent, completul chemat a hotărî asupra divergenței ivite se va compune din 11 membri. În compunerea acestui număr vor intra primul-președinte sau președintele secției respective sau inlocuitorul sau, membrii prezenți și nerecuzabili ai secțiunii respective, iar restul pînă la completarea numărului legal se vor lua dintre consilierii celorlalte secțiuni, conform art. 13.
Dacă la cercetarea din nou a recursului nu se va putea forma majoritatea de 7 glasuri, recursul se va trimite în judecata secțiunilor unite.
Art. 17. - Toate secțiunile și completele Curții vor tine cel puțin patru ședințe pe săptămîna.
Secțiile unite țin ședințe de cateori trebuinta va cere.
În cazurile în cari o secțiune a Curții ar găsi ca e locul a se reveni asupra unei jurisprudente stabilite de unul din completele sale, în cursul a 5 ani anteriori judecații recursului în disentiune, Curtea se va constitui cu completul cerut pentru divergențe.
Cînd acea jurisprudenta a fost stabilită de un complet de divergenta, în cursul celor 5 ani prevăzuți la aliniatul precedent, sau de secțiile unite ale Curții, sau cînd o secțiune ar găsi ca este locul a se reveni asupra unei jurisprudente contrară, stabilită de alta secțiune, recursul va fi trimis direct spre judecare în secțiuni unite.
Art. 21. - Ministerul public de pe lîngă Curtea de casație, direct sau la cererea ministrului de justiție, are dreptul sa atace înaintea Curții de casație pentru violare de lege:
a) Toate hotărîrile desavarsite sau actele instanțelor judecătorești date în orice materie, și
b) Toate hotărîrile date de instanțele speciale de casare.
Existenta unui recurs regulat al părții interesate nu poate constitui o împiedicare a exercitării dreptului ministerului public, chiar în cazul cînd s'ar fi dat o deciziune asupra ei, dacă motivul invocat de procurorul general n'a fost discutat cu prilejul recursului părții.
Casarea se va face în interesul exclusiv al legii și nu va avea niciun efect în privinta părților litigante.
Recursul în interesul legii se judeca în toate cazurile de secțiunea competența.
Art. 31, p.I. - Secțiunea I judeca recursurile: a) în materie civilă, afară de cele deferite secțiunilor celorlalte prin prezenta lege și prin legi speciale; b) în materie de contencios electoral.
Tot aceasta secțiune judeca recursurile împotriva deciziunilor date în materie de fixarea prețurilor terenurilor expropriate pentru cauza de utilitate naționala.
Citarea părților în aceasta materie se va face prin afișare la usa secției I cu 20 de zile înainte de termenul de judecată.
Aceasta secțiune va judeca orice alt recurs neatribuit altei secțiuni.
§ II.
Secțiunea II judeca recursurile:
a) În materie penală, fie ca infracțiunile sînt prevăzute în codul penal sau în lei speciale.
Se exceptează recursurile declarate împotriva sentințelor tribunalelor date ca instanțe de apel care trec în judecata Curților de apel și împotriva cărților de judecată pronunțate în ultima instanța, care rămîn în competința tribunalelor;
b) În contra hotărîrilor instanțelor militare în limitele art. 26 din legea de fața;
c) În contra hotărîrilor date conform codului silvic;
d) În contra hotărîrilor date în materie vamală;
e) În materie de urmărire mobiliară și imobiliară, executare silită, poprire, contestatiuni, sechestru asigurator și judiciar;
f) În materie de organizare și administrare a tutelelor și curatelelor;
g) În materie de despărțenie, paza copiilor, pensiuni alimentare de orice fel și separatii de patrimonii;
h) În materie miniera în general.
§ III.
Secțiunea III judeca recursurile:
a) În contra hotărîrilor date în materie comercială;
b) În contra deciziunilor date de Curțile de apel conform legii pentru organizarea teatrelor;
c) În contra hotărîrilor date în materia contractelor de muncă;
d) În contra hotărîrilor arbitrilor în orice materie;
e) În contra hotărîrilor date în temeiul art. 66 bis din procedura civilă;
f) În materie de contencios administrativ;
g) În materie administrativă și fiscală care nu sînt date de legi speciale în căderea altor instanțe;
h) În contra deciziunilor înaltei Curți de conturi;
i) În contra deciziunilor date în materie de pensiuni și orice alte recursuri date prin legi secțiunii de contencios administrativ;
j) În contra hotărîrilor date în materie de expropriere, pentru cauza de utilitate publică;
k) În contra hotărîrilor date pe baza legii numelui.
Tot aceasta secțiune judeca și conflictele de atributiuni.
Art. 32. - Se adauga alin. nou. Recursul în materie penală se depune la grefa instanței de fond.
Art. 33. - Termenul de recurs în orice materie este de 30 zile libere dela comunicarea hotărîrii atacate, fără distinctiune dacă hotărîrea s'a dat în lipsa sau contradictoriu.
În caz de condamnatiune pentru crima sau delict, termenul de recurs este cel prevăzut în legile penale.
Art. 35. - Cererea în casare va fi însoțită de taxele prevăzute de legea timbrului sau actului de saracie.
În afacerile gratioase în care instanțele de fond judeca fără citarea părților, încunoștiințarea se va face prin afișarea la usa secției cu 20 de zile înainte de termenul de judecată.
Art. 36. - Recursul va trebui să fie motivat prin însăși petiția de recurs sau printr'o petiție deosebită depusa înlăuntrul termenului de recurs, conform prevederilor art. 32 din legea de fața.
În materie penală, motivele de casare vor fi depuse cel mai târziu în ajunul primului termen.
Motivele vor trebui să fie formulate în prima parte sub forma enunciativa, indicandu-se numai textul de lege, ori principiul de drept violat, iar în a doua parte să urmeze dezvoltarea.
Odată termenul de recurs expirat, motivele de casare nu mai pot fi depuse nici schimbate.
Totuși, Curtea va examina din oficiu motivele de casare de ordine publică, sau dacă sînt invocate de părți chiar peste termenul legal de recurs.
În termen de 15 zile dela primirea copiei de pe recurs, cu motivele de casare, intimatul își va putea formula intampinarile sale printr'un memoriu depus la instanța unde s'a adresat recursul, în atâtea exemplare câți recurenti sînt, plus un exemplar care va rămîne la dosar. El va justifica plata taxelor de comunicare.
După expirarea termenului de mai sus, grefa instanței de fond va îngriji sa înainteze Curții de casație dosarul complet cu aceste acte și dovezi de comunicarea lor, precum și dovezile de comunicarea hotărîrii atacate, ori cu mențiunea necomunicarii ei.
În afacerile civile și comerciale, în care ministerul public e chemat a pune concluziuni, conform legii, cum și în afacerile penale, motivele de recurs vor fi depuse cu un exemplar în plus destinat parchetului.
Art. 46. - După citirea raportului președintele Curții va da cuvântul părților sau advocatilor lor, putând limita timpul discuției.
În toate recursurile, fără nici o excepție, Curtea va examina motivele de casare și în lipsa recurentului.
Pentru a se stabili ca recursul a fost introdus în termenul legal, grefierii Curților de apel și ai tribunalelor vor fi datori să facă mențiunile privitoare la comunicarea sau necomunicarea hotărîrii atacate sub sancțiune disciplinară.
În lipsa acestor mențiuni sau a dovezii făcute în ziua judecații de către intimați, ca recursul a fost introdus peste termenul legal, el se va considera ca făcut în termen.
Art. 65. - alin. 3 - Primul secretar este asimilat în grad și salariu cu judecătorii de tribunal și judecătorii.
Pentru doctori sau licentiati în drept, condițiunile de numire în postul de prim-secretar, de inaintare și disciplinare, sînt aceleași ca pentru magistrații asistenți ai Curții de casație, avînd aceeași pozitiune și drepturi în erarhia judecătorească.
În acest caz, numirea și înaintarea lor se face cu avizul conform al procurorului general.
Primii secretari, care nu poseda asemenea titluri, pot fi asimilați în grad și salariu cu președinții de tribunal, după vechime de 6 ani în funcțiunea lor, de către primul președinte, împreună cu procurorul general.
Art. 76 se adauga alin. nou. - Recursurile pendinte date prin legea de fața în căderea altor secțiuni sau instanțe, se vor inainta din oficiu secțiunilor sau instanțelor competente a le judeca.
Aceste instanțe vor fixa noui termene de judecată, la staruinta părților, cu excepția afacerilor penale unde termenele se vor fixa din oficiu.
Art. 88. - Ministrul de justiție este autorizat, la punerea în aplicare a acestei legi, să facă o noua repartiție a membrilor Înaltei Curți, ținînd socoteala de specializarea lor, de comun acord cu colegiul prezidential al Înaltei Curți.
Cînd prezenta în Curtea de casație a celor trei consilieri delegați în comitetul central de revizuire va deveni necesară formării completelor de judecată, ministrul justiției va putea să le retragă delegația.
În acest caz ministerul va delega la comitetul central de revizuire, cu voia lor, doi sau trei consilieri dintre consilierii Curților de apel, de preferinta dela comitetele locale de revizuire, avînd gradul de consilieri de Curte de casație.
În locul magistraților delegați dela comitetele locale de revizuire,ministrul va putea delega, cu voia lor, alți magistrați cu gradul de consilieri de Curte.
Art. 89. - Această lege se pune în aplicare la 15 Aprilie 1932.
Ministerul de Justiție este autorizat și obligat sa publice o noua editie a legii Curții de casație din 1925, cu toate modificările aduse prin prezenta lege.
Votat de Senat la 9 Martie și de Adunarea Deputaților la 26 Martie 1932.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.