Decizia nr. 36/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Nepa Producție" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.587/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens Decizia nr. 638/2006 a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 19.587/3/2007, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Nepa Producție" - S.R.L. din București într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect acțiunea în anulare a unui act administrativ.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (6) - Subiectele de sesizare a instanței:

"(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate prevăd posibilitatea ca autoritatea emitentă a unui act administrativ să revină discreționar și să solicite instanței anularea acelui act și să se pronunțe asupra validității actelor juridice încheiate în baza acelui act administrativ, ceea ce conduce la o atingere gravă a dreptului de proprietate al beneficiarului actului (în cazul în speță, al unei autorizații de construcție), afectează stabilitatea circuitului juridic și aduce vătămări drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor cărora actul se adresează. Se creează, prin urmare, o inversare de roluri, autoritatea emitentă îndreptându-se, practic, împotriva persoanei beneficiare a unui act administrativ, în timp ce o astfel de acțiune aparține, de regulă, terțelor persoane care sunt vătămate prin emiterea actului administrativ.

În opinia autorului excepției, textul de lege menționat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la principiile ocrotirii și garantării în mod egal a dreptului de proprietate, indiferent de titular, ale art. 52 "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică" și ale art. 136 alin. (1) și (5) privind caracterul inviolabil, în condițiile legii organice, al proprietății private.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat din prisma unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta excepție. Prin Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, reținând în esență că "posibilitatea autorității publice emitente a unui act administrativ nelegal să solicite instanței constatarea nulității acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, este o expresie a textului art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea constată că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa

art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004

s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul normativ a unor acte nelegale care, în lipsa unei persoane interesate în mod direct și personal sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive și putând pe această cale să pericliteze anumite interese de ordin public".

Chiar dacă textul de lege examinat cu acel prilej avea, la acea vreme, o redactare diferită, Curtea constată că soluția legislativă de principiu a fost menținută și în actuala redactare a

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , astfel că soluția și considerentele la care s-a făcut referire se mențin și în prezenta cauză.

În plus, autorul excepției invocă și încălcarea art. 44 alin. (1) și (2) și art. 136 alin. (1) și (5) din Constituție, motivând că anularea unui act administrativ produce grave consecințe asupra dreptului de proprietate privată. Or, Curtea constată că normele constituționale invocate protejează exercitarea, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată, adică în limitele și cu respectarea condițiilor legale, iar nu a unui drept de proprietate constituit pe baza unui act administrativ nelegal.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Nepa Producție" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.587/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009.