Decizia nr. 88/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României și ale art. 17-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului național Steaua României
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 479/2021 8 iulie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 lit. a) din Ordona…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 11/1998 25 iunie 1998 (prevederi anume) pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României
- Legea nr. 29/2000 31 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul național de decorații al României
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și
art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României și ale
art. 17-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului național Steaua României, excepție ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 28 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.468/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și
art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României și al
art. 17-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului național Steaua României. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tudor Corneliu Vadim, într-o cauză având ca obiect o acțiune în contencios administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție, întrucât atribuțiile Președintelui României sunt strict și limitativ prevăzute de Constituție, precum și ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. În ceea ce privește competența Președintelui României, autorul excepției arată că dispozițiile cap. II titlul III din Constituție, care reglementează atribuțiile sale, nu prevăd atribuția de a retrage decorații și titluri de onoare și "nu există nicio normă de trimitere care să permită legiuitorului să adauge și alte atribuții pentru Președinte decât cele prevăzute de Legea fundamentală". Atribuția conferită de dispozițiile legale criticate "adaugă la Constituție", încălcându-se astfel principiul supremației Constituției consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care interzice modificarea dispozițiilor constituționale printr-un act juridic cu forță inferioară, cum este cazul legii sau al ordonanței de urgență. Atunci când legiuitorul constituant a dorit să prevadă atribuția Președintelui României de a conferi, dar și de a retrage "un anumit statut", a reglementat expres o astfel de atribuție. Astfel, dispozițiile art. 85 și 103 din Constituție prevăd că Președintele României numește membrii Guvernului și îi revocă din funcție "după o procedură stabilită de textele respective". Președintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român, are atribuția de a conferi decorații și titluri de onoare, însă "este inacceptabil, din punct de vedere legal, dar și moral, ca tot Președintele, după ce a apreciat că o anumită persoană merită acordarea unei decorații", să o retragă, cu atât mai mult cu cât un Președinte retrage decorația acordată de un alt Președinte. Autorul excepției susține că la acordarea unor distincții sunt avute în vedere meritele și activitățile pe care le-a desfășurat o persoană, din care s-a născut dreptul de a fi decorată. Nu este just ca meritele pentru care a fost acordată decorația să fie șterse pentru fapte săvârșite ulterior momentului acordării decorației. Mai susține că, întrucât Președintele României este o autoritate executivă, "dispune de o putere discreționară atunci când își exercită atribuțiile, putere discreționară care nu poate fi cenzurată decât de instanța de judecată".
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază că formularea unui punct de vedere, în acest caz, prezintă dificultăți deosebite, și ca atare "revine Curții Constituționale rolul de a realiza un examen solid asupra constituționalității dispozițiilor legale menționate, deoarece decizia pe care o va pronunța în cauză va crea un precedent".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Administrația Prezidențială, în calitate de reprezentantă a Președintelui României, domnul Traian Băsescu, parte în cauza de față, prin Notele scrise înregistrate la Curtea Constituțională, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și
art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17, art. 18 și
art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului Național Steaua României, dispozițiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituția României, republicată. În acest sens menționează că "prevederile constituționale privitoare la conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare sunt guvernate de principiul respectării demnității umane și a valorilor democratice dintr-o societate. Deoarece onoarea poate fi pierdută prin fapte ulterioare dezonorante, tot astfel și decorațiile și titlurile de onoare pot fi pierdute. Demnitatea omului reprezintă o valoare fundamentală, ce este garantată într-un stat de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituția României.
De asemenea, Președintele României, conform art. 80 alin. (2) din Legea fundamentală, are îndatorirea de a veghea la respectarea Constituției.
În calitate de reprezentant al statului român, dar și de cap al Ordinului Național Steaua României, potrivit
art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998 , Președintele României este cel care ia decizia în privința acordării sau retragerii decorației. În consecință, Președintele României, ca titular al dreptului de apreciere ce a stat la baza emiterii
Decretului nr. 567/2007 , și-a exercitat acest drept în strictă conformitate cu prerogativele prevăzute de Constituție și cu dispozițiile legii speciale.
Președintele României, în calitatea sa de reprezentant al statului român potrivit art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, are atribuția exclusivă de a conferi și, totodată, de a retrage decorații și titluri de onoare, potrivit art. 94 lit. a) din Constituție. Legiuitorul constituant a prevăzut expres atribuția Președintelui României de a conferi decorații, fără a limita în vreun fel această prerogativă, așa cum a făcut-o în cazul numirii în funcțiile publice, unde art. 94 lit. c) din Constituție face trimitere la condițiile prevăzute în lege".
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, Notele scrise depuse de Administrația Prezidențială, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 52 și 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 7 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:
- Art. 52: "Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situații:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;
b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului."
- Art. 53: "Pentru judecarea faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru fiecare ordin."
De asemenea, obiect al excepției îl formează și prevederile
art. 17, 18 și 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 14 iunie 1999. Conținutul acestor dispoziții este următorul:
- Art. 17: "Calitatea de membru al Ordinului național Steaua României se poate pierde în următoarele situații:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
b) pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.";
- Art. 18: "Pentru judecarea faptelor incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, se constituie un consiliu de onoare format din 7 membri.";
- Art. 19: "Retragerea ordinelor se face de către Președintele României prin decret, la propunerea Cancelariei ordinelor, în baza hotărârii Consiliului de onoare."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă pentru cele ce se vor arăta în continuare:
1. În ceea ce privește critica potrivit căreia Președintele României nu are competența de a retrage decorații
Articolul 94
din Legea fundamentală, sub titlul marginal "Alte atribuții", prevede la lit. a) că Președintele României "conferă decorații și titluri de onoare". Atribuția de conferire de decorații și titluri de onoare este exercitată de Președintele României în considerarea calității de reprezentant al statului român, conform art. 80 alin. (1) din Constituție. Această atribuție de ordin constituțional și-a găsit dezvoltarea și concretizarea în reglementările cuprinse în
privind sistemul național de decorații al României și în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului național Steaua României. Chiar dacă Constituția nu a prevăzut, în mod expres, alături de atribuția Președintelui României de conferire a unei decorații, și pe aceea de retragere, Curtea Constituțională constată că prima o implică și pe cea de-a doua, că retragerea unei decorații decurge din atribuția constituțională de a conferi. Altfel, a nega posibilitatea Președintelui României de a retrage o decorație înseamnă a restrânge una dintre atribuțiile ce îi revin în calitatea sa de reprezentant al statului român.
Curtea reține că atât textul
art. 52 din Legea nr. 29/2000 , care se referă la retragerea decorațiilor "pentru fapte dezonorante, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", cât și cel al
art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998 , care se referă la retragerea decorațiilor "pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al Ordinului, care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului", nu contravin textelor constituționale invocate de autorul excepției.
2. Cu privire la susținerea autorului excepției potrivit căreia retragerea unei decorații nu poate interveni pentru alte fapte săvârșite ulterior momentului acordării decorației, care să justifice ștergerea meritelor pentru care decorația a fost acordată inițial, Curtea consideră că nici aceasta nu este întemeiată. Decorarea, ca urmare a unor merite deosebite și a întrunirii diverselor condiții prevăzute de legea specială, nu constituie un drept, ci o vocație a persoanei, neavând o consacrare legală, și cu atât mai puțin constituțională. În niciun caz nu se poate aplica teoria potrivit căreia drepturile, odată câștigate, nu mai pot fi pierdute.
Potrivit
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 29/2000 , "Decorațiile sunt conferite cetățenilor români pentru serviciile excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate", iar conform
art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998 , "Se reinstituie Ordinul național Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare, aduse statului și poporului român".
Curtea Constituțională consideră că retragerea unei decorații poate avea loc, pe de o parte, pentru fapte dezonorante anterioare decorării doar în măsura în care, din diferite motive, acestea nu au putut fi cunoscute la data acordării decorației și, pe de altă parte, pentru fapte dezonorante ulterioare, incompatibile cu calitatea de membru al ordinului, dar numai cu luarea în considerare a stabilirii unui just raport de proporționalitate între faptele care au determinat acordarea unui ordin și cele care au stat la baza propunerii de retragere a decorației.
Sub acest aspect, aprecierea între meritele care au determinat acordarea unei decorații și faptele reținute pentru retragerea acesteia presupune un act de mare responsabilitate, de dreaptă judecată din partea celor învestiți să se pronunțe asupra celui din urmă caz și, în final, din partea Președintelui României.
Potrivit prevederilor legale, atât conferirea, cât și retragerea decorațiilor se fac prin decret de către Președintele României, la propunerea unor autorități stabilite prin lege. Este evident că propunerea care îi este prezentată Președintelui nu îl obligă pe acesta și nici nu îl oprește să facă propriile sale aprecieri. Președintele are o largă posibilitate de apreciere atât asupra propunerilor ce i se fac, în condițiile legii, pentru conferirea unei decorații, cât și asupra motivelor cuprinse în propunerile de retragere a decorației.
În acest context, ținând seama de natura faptelor pentru care, odată săvârșite, o decorație ar putea fi retrasă, există posibilitatea ca o decorație ce a fost conferită de un anumit șef de stat să poată fi retrasă de șeful de stat următor, întrucât și unul și celălalt ar acționa în cadrul aceluiași statut constituțional, în considerarea calității de șef al statului.
Nici Constituția, nici reglementările referitoare la sistemul național de decorații nu instituie vreo interdicție în sarcina președintelui următor celui care a conferit o decorație să procedeze, în condițiile legii, la retragerea acesteia. Curtea observă că asemenea cazuri s-au petrecut până în prezent, cum este, de exemplu,
Decretul nr. 819 din 8 decembrie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 12 decembrie 2003, semnat de Președintele României Ion Iliescu, prin care s-a retras Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, acordat prin
Decretul nr. 527 din 1 decembrie 2000 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 16 decembrie 2000, semnat de Președintele României Emil Constantinescu, domnului Acatrinei Valentin, judecător la Curtea de Apel București.
Curtea reține că, privitor la retragerea decorațiilor, principii asemănătoare celor prevăzute în legislația română sunt cuprinse și în legislația în materie a altor state europene. Astfel, în Franța se prevede, pe de o parte, că poate fi exclusă din ordinele din care face parte orice persoană care a pierdut calitatea de francez, care a comis un act contra onoarei și care a fost condamnată contravențional, iar, pe de altă parte, că este exclusă din ordin persoana condamnată pentru crimă și cea condamnată la o pedeapsă cu închisoarea egală sau mai mare de un an. Și în România din perioada interbelică era reglementată excluderea din ordinele naționale române pentru condamnări penale, infamante, pentru necredință în serviciu, ca funcționar al statului, pentru săvârșirea unor "fapte grave în contra onoarei de om". Atribuția de conferire a distincțiilor aparținea Regelui. Potrivit art. 88 din Constituția României din 1923, Regele "va conferi decorațiunile române conform unei anume legi", fără ca în Constituție să se prevadă posibilitatea retragerii decorațiilor.
În final, Curtea constată că nu există niciun fel de contradicții între textele de lege supuse controlului instanței de contencios constituțional și prevederi și principii cuprinse în Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 și
art. 53 din Legea nr. 29/2000
privind sistemul național de decorații al României și ale
art. 17-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/1998
privind reinstituirea Ordinului național Steaua României, excepție ridicată de Tudor Corneliu Vadim în Dosarul nr. 4.468/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.