Decizia nr. 169/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-șef delegat

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Brașov.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.995/197/2008, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53, precum și ale art. 6, 7 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece legiuitorul a apelat la o redactare ambiguă, iar destinatarul normei nu se poate conforma dispoziției din cauza folosirii unor termeni generici ca "pe nedrept", "cheie", "adevăr", "minciună" etc.

Judecătoria Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 208 alin. 1, cu denumirea marginală Furtul, și art. 209 alin. 1 lit. g) și i), cu denumirea marginală Furtul calificat, ambele din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 208 alin. 1: "Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.";

- Art. 209 alin. 1 lit. g) și i): "Furtul săvârșit în următoarele împrejurări: [...]

g) în timpul nopții; [...]

i) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 456 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și ale art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) din Codul penal, reținând în esență că "normele criticate, care reglementează infracțiunea de furt, precum și împrejurările în care săvârșirea furtului constituie infracțiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție.

De asemenea, termenii utilizați de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să își regleze conduita".

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. g) și i) din Codul penal, excepție ridicată de Nicu Lucian Moise în Dosarul nr. 7.995/197/2008 al Judecătoriei Brașov.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009.