Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 353/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
17 martie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 235 din 9 aprilie 2009
Citat de
1 act
Citează
1 act
Structură
0 articole · 8.455 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 20/300/1999 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal răspunde reprezentantul părții Societatea Comercială ISPE - S.A., avocat cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă că Maria Igiescu a depus la dosar o cerere de amânare a cauzei, pentru imposibilitate de prezentare, motivată de faptul că la acest termen este citată și în alte cauze, aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Reprezentantul Societății Comerciale ISPE - S.A. solicită respingerea cererii, arătând că autorul excepției ar fi trebuit să acorde prioritate prezentării în fața Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei.

Având cuvântul, partea prezentă, prin avocat, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea acesteia, este completarea textelor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 20/300/1999, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional întrucât, deși stabilește că judecătorul poate fi recuzat dacă este vrăjmășie între el și una dintre părți, nu prevede nicio sancțiune împotriva judecătorului recuzabil care nu se abține sau împotriva judecătorilor care resping cererea de recuzare și amendează petentul, încurajând astfel abuzurile. Chiar dacă, în fond, s-ar ajunge la tragerea la răspundere penală sau disciplinară a judecătorilor, dreptul părților la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, ar fi negat. Existența oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau rațională și care ar putea să nege dreptul la un tratament egal în procesele civile, încalcă în mod flagrant prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât reglementarea criticată nu lipsește partea interesată de dreptul de a ataca încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare, astfel că accesul la justiție este garantat. Legiuitorul a pus la dispoziția părților din procesul civil mijloacele procedurale necesare remedierii unei eventuale erori sau nedreptăți create prin respingerea unei cereri de recuzare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 25 și 27 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut :

- Art. 25: "Judecătorul care știe că există un motiv de recuzare în privința sa este dator să înștiințeze pe șeful lui și să se abțină de la judecarea pricinii."

- Art. 27: "Judecătorul poate fi recuzat:

1. când el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soț, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părți;

2. când el este soț, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia din aceste persoane;

3. când soțul în viață și nedespărțit este rudă sau afin a uneia din părți până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viață ori despărțit, au rămas copii;

4. dacă el, soțul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanța unde una din părți este judecător;

5. dacă între aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;

6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;

7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;

8. dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;

9. dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una din părți, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea cetățenilor în drepturi, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că reglementările ce fac obiectul acesteia sunt criticate din perspectiva unor omisiuni legislative, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că legea nu instituie sancțiuni împotriva judecătorului recuzabil care nu se abține și a judecătorilor care resping cererea de recuzare și amendează partea din proces care a făcut o astfel de cerere. Ca urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru motivele mai sus aratate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 și 27 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Maria Igiescu în Dosarul nr. 20/300/1999 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.