Decizia nr. 419/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen Cătălina Gliga - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 33 fraza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ", excepție ridicată de Valentin Ionel Belmustață în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.361/30/2008, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 33 fraza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ".

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valentin Ionel Belmustață într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea parțială a unei hotărâri a consiliului local.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă principiul suveranității, consacrat de art. 2 din Constituție, deoarece validarea mandatului de consilier local al unui candidat de pe lista unui partid politic depinde de confirmarea apartenenței la acest partid politic a respectivului candidat, ceea ce lipsește de conținut orice semnificație a votului universal și înfrânge voința poporului exprimată prin vot, suveranitatea națională ajungând astfel să fie exercitată de grupul organizat de persoane constituite într-un partid politic. Arată că lista de partid a fost votată în considerarea atât a candidaților cuprinși în conținutul ei, cât și a ordinii pe listă a fiecăruia dintre aceștia. Or, se poate ajunge la situația ca, "de la momentul la care au avut loc alegerile locale și până la data la care urmează să aibă loc ședința de validare a mandatelor consilierilor locali, conducerea partidelor să facă o adevărată selecție a candidaților de pe propriile liste, lăsând fără niciun efect votul dat de către alegători listei respectivului partid".

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Alegerile locale au la bază scrutinul de listă și nu cel uninominal, ceea ce înseamnă că poporul român, ca electorat își manifestă alegerea cu privire la un partid politic, iar mecanismul de validare a voturilor și desemnarea consilierilor locali din cadrul partidului respectiv reprezintă opțiunea legiuitorului.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 33 fraza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale, legiuitorul fiind suveran în determinarea modalităților de exercitare a drepturilor electorale și în stabilirea, totodată, a sistemului electoral, împreună cu limitele sale. În plus, textul de lege criticat este în concordanță cu prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 33 teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, având următorul conținut: "În cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 2 - "Suveranitatea" din Constituție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează să fie respinsă, critica de neconstituționalitate formulată fiind neîntemeiată.

Suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.

Astfel, Curtea reține că, la nivelul administrației publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele administrației publice locale, respectiv consiliul local, este obținut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială limitată, vot ce exprimă voința politică a cetățenilor pentru constituirea autorităților locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituție, partidele politice contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat de

Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, alegerile locale se caracterizează prin scrutinul de listă, fiind sarcina partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală, să selecteze, să pregătească și să sprijine anumiți membri în calitate de candidați înscriși pe aceste liste. În atare condiții, este evident că votul cetățenilor vizează un anumit partid politic, care se individualizează printr-un program politic propriu, și nu candidații înscriși pe lista acelui partid. Opțiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe lisă nu vizează candidatul, ci partidul politic.

Așadar, Curtea nu poate reține critica de neconstituționalitate, potrivit căreia înlocuirea, în condițiile prevăzute de

art. 33 teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , a mandatului unui consilier local declarat ales, cu mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiași partid politic, este de natură să denatureze voința electoratului ca expresie a suveranității naționale, întrucât prin textul legal criticat se urmărește păstrarea configurației politice în cadrul autorităților administrației publice locale, așa cum aceasta a rezultat din votul alegătorilor. În cazul în care, până la validarea mandatului, supleantul și-a pierdut apartenența la partidul pe a cărui listă a fost înscris, se va supune validării mandatul supleantului următor înscris pe listă, în felul acesta respectându-se voința cetățenilor care au votat lista.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 33 teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Valentin Ionel Belmustață în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009.