Decizia nr. 366/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 (prevederi anume) privind registrul comerțului
Are ca temei 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 Codul muncii
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Pretorian Consult" - S.R.L. din București, prin asociat unic Aurelia Munteanu, în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin reprezentanta sa Aurelia Munteanu. Lipsește partea Oficiul Național al Registrului Comerțului, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentanta Societatea Comercială "Pretorian Consult" S.R.L. din București arată că, înainte de a pune concluzii referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990 , dorește să pună în discuție două chestiuni prealabile.
Astfel, un prim aspect are în vedere faptul că la data dezbaterilor Curtea Constituțională nu este legal constituită, întrucât sunt prezenți doar 8 judecători, iar nu 9, așa cum prevede art. 142 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, invocă "excepția de necompetență materială" a Curții.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând prevederile
art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorității judecătorilor Curții, dacă prin lege nu se prevede altfel", arată că susținerile privind compunerea ilegală a Curții sunt neîntemeiate.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulată referitoare la compunerea instanței.
În continuare, reprezentanta Societatea Comercială "Pretorian Consult" - S.R.L. din București invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , care prevăd participarea procurorului la judecată cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate, arătând că acestea contravin prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii". Or, arată că instanța de contencios constituțional nu este o instanță de judecată, astfel că prezența procurorului nu se justifică.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit art. 131 alin. (2) din Constituție, "Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii", iar în temeiul acestei prevederi legiuitorul a stabilit atribuțiile procurorilor.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, deoarece, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepțiile de neconstituționalitate nu pot fi ridicate decât în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, iar nu direct în fața Curții Constituționale.
Președintele dă cuvântul reprezentantei Societatea Comercială "Pretorian Consult" - S.R.L. pentru a susține excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990 .
Reprezentanta autoarei excepției de neconstituționalitate arată că art. 126 alin. (1) din Constituție delimitează locul unde se desfășoară activitatea de judecată, iar, potrivit acestor dispoziții, oficiul registrului comerțului nu este o instanță de judecată. De asemenea, alin. (5) al aceluiași articol din Constituție interzice înființarea de instanțe extraordinare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că activitatea jurisdicțională prevăzută de
art. 6 din Legea nr. 26/1990
este desfășurată de un judecător delegat, iar competența aparține tribunalului, iar nu oficiului registrului comerțului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008), Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Pretorian Consult" - S.R.L., prin asociat unic Aurelia Munteanu, cu prilejul soluționării contestației în anulare formulate împotriva Deciziei comerciale nr. 837 din 8 mai 2007, pronunțate de Secția a V-a comercială a Curții de Apel București în Dosarul nr. 9.504/2/2006 (1.911/2006).
În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că
art. 6 din Legea nr. 26/1990
este contrar dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție. În acest sens, arată că înregistrarea unei societăți comerciale este o activitate pur tehnică de "înregistrare" și nicidecum o activitate juridică specifică sistemului judiciar român. Textul de lege criticat creează impresia însă că registrul comerțului ar face parte din sistemul judiciar român, datorită activității judecătorului delegat. Mai mult, consideră că registrul comerțului acționează ca o instanță extraordinară, întrucât emite încheieri "în numele legii" și percepe timbru judiciar.
Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că judecătorul delegat nu este o instanță de sine-stătătoare, ci un judecător cu anumite atribuții speciale în materia registrului comerțului, pe care le dobândește prin numirea sa de către președintele instanței în această funcție. Competența materială aparține însă tribunalului al cărui președinte deleagă judecătorul la oficiul registrului comerțului. De asemenea, arată că prin cuvântul "delegat" nu sunt avute în vedere toate elementele delegării ca instituție a dreptului muncii, ci mai degrabă o denumire a unei forme de specializare a judecătorilor în materia incidentă înregistrărilor în registrul comerțului și faptul că, similar delegării prevăzute de Codul muncii, locul în care aceștia își pronunță hotărârea nu este sediul instanței judecătorești, ci sediul oficiului registrului comerțului. Consideră însă că s-ar fi impus reglementarea condițiilor în care un judecător funcționează în afara sediului instanțelor judecătorești, fără să se afle în situațiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, sens în care arată că judecătorii cu atribuții la oficiul registrului comerțului sunt delegați de președinții tribunalelor și îndeplinesc o funcție publică de interes general.
Desfășurându-și activitatea sub autoritatea tribunalului, judecătorul delegat nu poate fi considerat o instanță de sine stătătoare. Normele criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, din care rezultă că este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale.
Președinții celor două Camere al Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
Articolul 6
: "(1) Înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt județ se va pronunța, prin aceeași încheiere, și asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înființate, radierii celor care își încetează existența ori înregistrării în registrul comerțului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum și asupra înmatriculării și radierii persoanelor juridice care își schimbă sediul social în alt județ.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanță, cu cel puțin două zile înaintea termenului de judecată.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului."
Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar înființarea de instanțe extraordinare este interzisă.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că premisa de la care pleacă autorul excepției în motivarea acesteia are în vedere faptul că textul de lege criticat ar da în sarcina Oficiului Registrului Comerțului competențe de natură jurisdicțională, instituind-se astfel o instanța extraordinară.
Față de aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit
art. 6 din Legea nr. 26/1990
coroborat cu cel al
art. 37 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, soluționarea cererilor pentru înregistrarea mențiunilor în registrul comerțului revine judecătorului delegat căruia i-a fost desemnată această atribuție de către președintele tribunalului. Competența revine, așadar, tribunalului, iar nu oficiului registrului comerțului, care, în cadrul acestei proceduri, realizează lucrările de grefă, secretariat și arhivă pentru judecătorul delegat, așa cum prevede
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 26/1990 . Procedura necontencioasă reglementată de textul de lege criticat se supune regulilor generale prevăzute de art. 331-337 din Codul de procedură civilă și este supusă căii de atac a recursului, cu respectarea tuturor condițiilor unui proces echitabil.
Autorul excepției pune în discuție și faptul că judecătorul delegat își desfășoară activitatea la sediul oficiului registrului comerțului.
Această situație apare, într-adevăr, ca un caz derogatoriu de la reglementările Codului de procedură civilă privind posibilitatea unui judecător de a desfășura activitatea în afara instanțelor, cât și de la prevederile
privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale
privind organizarea judiciară, cu privire la posibilitatea delegării judecătorilor. Cu toate acestea, Curtea constată că nicio prevedere constituțională nu instituie vreo obligație ori vreo interdicție în ceea ce privește locul desfășurării activității jurisdicționale, atât timp cât competența aparține instanțelor instituite prin lege cu respectarea dispozițiilor constituționale.
Pentru aceste motive, Curtea apreciază că activitatea desfășurată de judecătorul delegat potrivit
art. 6 din Legea nr. 26/1990
nu poate fi considerată o activitate de jurisdicție specifică unei instanțe extraordinare și nu contravine, în consecință, prevederilor art. 126 alin. (1) și (5) din Constituție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 din Legea nr. 26/1990
privind registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Pretorian Consult" - S.R.L. din București, prin asociat unic Aurelia Munteanu, în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.