Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 469/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și a părții introductive a art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 211/2001

prezumat în vigoare

Data actului
2 aprilie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 287 din 4 mai 2009
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 11.059 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 77/1999 1 iunie 1999 (prevederi anume) privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului unic din

Legea nr. 211/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată și a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 , excepție invocată de Societatea Comercială "Dentart" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.507/182/2008 al Judecătoriei Baia Mare - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu există o identitate de statut juridic între persoanele fizice autorizate să desfășoare o activitate economică, pe de o parte, și persoanele fizice, pe de altă parte, astfel încât nu este justificată o identitate de regim juridic. Măsura instituită prin textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile art. 45 din Constituție referitoare la libertatea economică, iar în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată, acestea nu au incidență în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.507/182/2008, Judecătoria Baia Mare - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului unic din

Legea nr. 211/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată și a dispozițiilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 . Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Dentart" - S.R.L. din Baia Mare într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile criticate, ce impun obligația de a evidenția și a actualiza zilnic creanțele și datoriile către toți debitorii și creditorii doar în sarcina unei persoane juridice, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (2) și ale art. 45 din Constituție, deoarece, potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , și persoanele fizice autorizate, precum și întreprinderile individuale și familiale sunt abilitate să desfășoare activități economice. Deși atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice au acces la activitatea economică, în calitate de comerciant, acumulând creanțe și datorii, dispozițiile criticate prevăd obligația menținerii evidenței creanțelor și datoriilor, actualizată zilnic, doar în sarcina persoanelor juridice. Astfel, această obligație are semnificația unui act de obstrucționare a accesului liber la activitatea economică.

Judecătoria Baia Mare - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Autoarea excepției critică pentru neconstituționalitate următoarele dispoziții:

- articolul unic din

Legea nr. 211/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001, având următorul cuprins:

"Se aprobă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77 din 1 iunie 1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, cu următoarele modificări:

1. Alineatul 1 al articolului 1 va avea următorul cuprins:

«Persoanele juridice, indiferent de forma de organizare și de tipul de proprietate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor organiza evidența obligațiilor de plată și evidența creanțelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz.»

2. Partea introductivă a articolului 2 va avea următorul cuprins:

«Art. 2. - Persoanele juridice vor întocmi situația privind sumele restante mai vechi de 30 de zile către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România, care va cuprinde»:";

-

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, care are următorul cuprins:

"- Contribuabilii, persoanele juridice, indiferent de forma de organizare și de tipul de proprietate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor organiza evidența obligațiilor de plată și evidența creanțelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz.

Evidența prevăzută la alin. 1 se actualizează zilnic."

Față de conținutul normativ al prevederilor legale criticate și în conformitate cu motivarea excepției, Curtea constată că obiectul excepției îl formează dispozițiile art. 1 și partea introductivă a

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999 , astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 211/2001 .

Excepția de neconstituționalitate se raportează la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, art. 44 alin. (2) referitor la proprietatea privată și în art. 45 referitor la libertatea economică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, în primul rând, pentru că egalitatea în drepturi este un drept fundamental al omului, deci al persoanelor fizice. Persoanele juridice nu sunt egale în drepturi nici între ele, și nici cu persoanele fizice, deoarece au capacitate juridică diferită, în limita căreia își pot exercita drepturi și își pot asuma obligații. În al doilea rând, critica nu poate fi primită, dat fiind faptul că persoanele fizice autorizate nu au statutul juridic al unor persoane juridice chiar dacă desfășoară unele activități economice. În acest sens, Curtea observă că textul de lege criticat stabilește obligații de evidență zilnică numai în sarcina persoanelor juridice, nu și în sarcina întreprinderilor economice fără personalitate juridică, cum sunt cele prevăzute de dispozițiile

art. 2 lit. g) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008

privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, și anume: întreprinderile individuale și întreprinderile familiale care sunt întreprinderi economice fără personalitate juridică, organizate de un întreprinzător privat sau, cum sunt cele prevăzute de dispozițiile cuprinse la lit. i) - persoanele fizice autorizate să desfășoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă.

Astfel, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod obiectiv și rațional obligația de evidențiere zilnică a obligațiilor de plată și a creanțelor doar în sarcina persoanelor juridice.

Cât privește critica ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție referitoare la proprietatea privată, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, întrucât autoarea excepției nu a adus niciun argument în sensul demonstrării încălcării dreptului de proprietate privată.

Curtea constată că fiind nefondată și susținerea potrivit căreia prevederile de lege criticate sunt contrare dispozițiilor art. 45 din Constituție referitoare la libertatea economică, întrucât obligația legală a persoanelor juridice de a evidenția zilnic creanțele și debitele nu obstrucționează accesul liber la activitatea economică, ci tinde la disciplinarea operatorilor economici, prin instituirea unei obligații de evidențiere a creanțelor și obligațiilor de plată. Dreptul de liber acces la activitatea economică reprezintă dreptul oricărei persoane de a desfășura liber o activitate economică, însă exercițiul acestui drept nu presupune exercitarea lui anarhică, ci în condițiile impuse de cadrul legislativ ce reglementează viața economică, organizată ca o economie de piață.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și a părții introductive a

art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999

privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 211/2001 , excepție invocată de Societatea Comercială "Dentart" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 3.507/182/2008 al Judecătoriei Baia Mare - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 aprilie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.