Decizia nr. 433/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 alin. (1) lit. f) și art. 122 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , art. 12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a prevederilor titlului VII din Codul civil
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 alin. (1) lit. f) și
art. 122 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 12 din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a prevederilor titlului VII din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Andree Prodcom" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.761/94/2007/RJ al Judecătoriei Buftea.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a formulat motive de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.761/94/2007/RJ, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 alin. (1) lit. f) și
art. 122 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 12 din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a prevederilor titlului VII din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Andree Prodcom" - S.R.L. într-o cauză ce are ca obiect o acțiune în evacuare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că textele de lege criticate creează un regim discriminatoriu între proprietatea publică și proprietatea privată.
Judecătoria Buftea consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că președintele consiliului județean are drepturile și obligațiile stabilite de lege pentru îndeplinirea funcției pe care o exercită, iar printre acestea nu se numără luarea vreunei măsuri care să aducă atingere dreptului de proprietate sau libertății economice. Totodată, arată că instituirea unui regim mai restrictiv în privința bunurilor proprietate publică nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16, 21, 44 și 45.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, nu restrâng accesul liber la justiție, ci reglementează atribuțiile consiliului județean, cadrul legal al administrării bunurilor din domeniul public și contractul de locațiune. Totodată, arată că prevederile criticate constituie expresia aplicării principiilor constituționale în materia dreptului de proprietate, acestea reglementând materia administrării bunurilor aflate în proprietatea publică a statului. De asemenea, apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 45 nu au incidență în prezenta cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie:
- Prevederile art. 104 alin. (1) lit. f) și
art. 122 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, având următorul conținut:
Articolul 104
alin. (1) lit. f): "Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele categorii principale de atribuții: [...]
f) alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.";
Articolul 122
: "Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual de către primar, respectiv de președintele consiliului județean, un raport asupra situației gestionării bunurilor."
- Prevederile
art. 12 din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, având următorul conținut: "(1) Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local.
(2) Darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local.
(3) Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta, în condițiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu-și exercită drepturile și nu-și execută obligațiile născute din actul de transmitere.
(4) În litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obLigația să arate instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligații poate atrage revocarea dreptului de administrare.
(5) În litigiile prevăzute la alin. (4), statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor, iar unitățile administrativ-teritoriale, de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului. Acesta poate desemna un alt funcționar de stat sau un avocat care să-l reprezinte în fața instanței.
(6) Dispozițiile alin. (4) și (5) sunt aplicabile și în litigiile privitoare la dreptul de concesiune, închiriere sau la dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate sau închiriate."
- Prevederile titlului VII - "Despre contractul de locațiune" din Cartea III - "Despre diferite moduri prin care se dobândește proprietatea" a Codului civil, care cuprinde: cap. I - "Dispoziții generale" , cap. II - "Reguli comune la locațiunea edificiilor și a fondurilor rurale", cap. III - "Despre regulile particulare la închiriere", cap. IV - "Despre regulile particulare la arendare", secțiunea I - "Arendare pe bani" și secțiunea a II-a -"Arendare pe fructe", cap. V - "Despre locațiunea lucrărilor".
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 44 privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și ale art. 45 privind libertatea economică.
Analizând motivele de neconstituționalitate invocate, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:
Astfel, în
art. 1 din Legea nr. 215/2001
se reglementează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale. Printre autoritățile administrației publice locale se numără și consiliul județean, ales în condițiile legii, și care coordonează activitatea consiliilor comunale, orășenești și municipale. Consiliul județean îndeplinește atribuții privind gestionarea patrimoniului județului, potrivit
art. 91 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 215/2001
și, în exercitarea acestor atribuții, acesta hotărăște modul de administrare, concesionare sau închiriere a bunurilor proprietate publică a județului, precum și a serviciilor publice de interes județean, precum și vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a județului, în condițiile legii. Totodată, președintele consiliului județean, având calitatea de ales local, în asigurarea liberului exercițiu al mandatului, îndeplinește o funcție de autoritate publică și răspunde în fața alegătorilor de buna funcționare a administrației publice județene. Potrivit prevederilor
art. 104 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 215/2001 , președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, alte atribuții sau sarcini date de consiliul județean, de vreme ce, potrivit art. 103 din aceeași lege, președintele asigură respectarea, printre altele, a hotărârilor acestuia, punerea în aplicare a legilor, cu respectarea dispozițiilor Constituției.
Curtea reține, totodată, că prevederile
art. 12 din Legea nr. 213/1998
reprezintă o transpunere a dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (4) potrivit cărora "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică."
În fine, în legătură cu invocarea încălcării dispozițiilor art. 16, 21, 44 și 45 din Constituție, Curtea constată că acestea sunt cuprinse în Titlul II din Constituție "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale", care îi privește pe cetățeni, iar nu autoritățile administrației publice locale. Or, în cauză, textele de lege criticate dispun atât cu privire la consiliul județean, ca autoritate a administrației publice locale, cât și cu privire la regimul juridic al bunurilor din proprietatea publică, astfel că dispozițiile din Constituție menționate nu au incidență în cauză.
Cât privește prevederile titlului VII din Codul civil, Curtea constată că acestea reprezintă dreptul comun în materia contractului de locațiune, în acord cu dispozițiile constituționale invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 104 alin. (1) lit. f) și
art. 122 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ,
art. 12 din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a prevederilor titlului VII din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Andree Prodcom" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.761/94/2007/RJ al Judecătoriei Buftea.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.