Decizia nr. 511/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 67/2004 25 martie 2004 (prevederi anume) pentru alegerea autorităților administrației publice locale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Neculai N. Diaconu în Dosarul nr. 3.418/279/2008 al Tribunalului Neamț - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.418/279/2008, Tribunalul Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Neculai N. Diaconu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la legea amintită.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât nu permite și candidaților independenți care au întrunit pragul electoral să fie incluși în operațiunea de redistribuire a voturilor, ci doar partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale. În opinia sa, se creează privilegii în favoarea cetățenilor care sunt înscriși în partide politice și pe listele acestora față de candidații independenți, întrucât "nu există nicio prevedere legală și expresă de excludere a candidaților independenți de la operațiunea de redistribuire a voturilor și magistrații trebuie să aplice legea în mod egal, nediscriminatoriu și fără privilegii".
Tribunalul Neamț - Secția civilă opinează că dispozițiile
art. 96 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , republicată, sunt neconstituționale prin încălcarea prevederilor constituționale privind egalitatea cetățenilor în fața legii și evitarea oricăror stări de discriminare. În acest sens, instanța reține că, dacă în prima etapă a repartizării mandatelor [art. 96 alin. (3) lit. a)] se stabilește numărul de mandate ce revin fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți pe baza coeficientului electoral, în etapa repartizării mandatelor neatribuite [art. 96 alin. (3) lit. b)], candidații independenți nu se mai regăsesc, excluderea acestora din faza redistribuirii negăsindu-și nicio justificare legală. Se instituie astfel un regim discriminator între candidații independenți și celelalte categorii de candidați, textul criticat venind în contradicție chiar cu dispoziția generală privind repartizarea mandatelor [art. 96 alin. (2)], potrivit căreia "repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți, care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 1".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004
sunt constituționale. În acest sens, consideră că situația candidaților independenți e diferită de cea a candidaților propuși de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale. De asemenea, precizează că "în prima etapă, biroul electoral de circumscripție stabilește numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți. Voturile neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale constituite (...) din voturi care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și din cele inferioare coeficientului electoral, sunt avute în vedere, în cea de-a doua etapă, la repartizarea mandatelor neatribuite, către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 96 alin. (3) lit. b): "(3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel: [...]
b) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. Instanța în fața căreia a fost ridicată excepția apreciază că sunt nesocotite în plus prevederile art. 37 din Legea fundamentală, privind dreptul de a fi ales, precum și cele ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să o respingă pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Articolul 96
, în ansamblul său, din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale reglementează procedura de repartizare a mandatelor de consilier. Astfel, la alin. (1) se instituie un prag electoral al circumscripției - 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate la nivelul circumscripției -, care dă dreptul de a participa la repartizarea mandatelor tuturor competitorilor electorali care au participat la alegeri.
În alin. (2) al aceluiași articol se stabilește în mod imperativ că la repartizarea mandatelor participă numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți, care au întrunit pragul electoral.
Prevederile alin. (3) reglementează modalitatea repartizării mandatelor de consilier, care cuprinde două etape:
În prima etapă - alin. (3) lit. a) -, se stabilește "coeficientul electoral" al circumscripției electorale, pe baza căruia biroul electoral de circumscripție determină numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți; dintre aceștia din urmă este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral de circumscripție.
La finalul operațiunilor de stabilire a numărului de mandate pentru fiecare listă de candidați și, respectiv, de atribuire a mandatelor pentru candidații independenți rămâne, de regulă, un număr de "voturi neutilizate". Sunt considerate astfel de voturi, pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, acele voturi care rămân după atribuirea mandatelor, precum și cele al căror număr este inferior coeficientului electoral.
În etapa a doua - alin. (3) lit. b) -, biroul electoral de circumscripție procedează la repartizarea mandatelor neatribuite numai "partidelor politice, alianțelor politice și electorale care au întrunit pragul electoral", în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, nu și "candidaților independenți".
Excluderea candidaților independenți de la etapa a doua de repartizare a mandatelor neatribuite este dedusă din dispozițiile art. 96 alin. (3) lit. a) potrivit cărora "este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral".
Acest mecanism de atribuire a mandatelor nu încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor și nu constituie o discriminare, așa cum susțin autorul excepției și instanța de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Textul nu instituie discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală și nici nu aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, statuat la art. 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Astfel cum arată și Avocatul Poporului în punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate, "situația candidaților independenți e diferită de cea a candidaților propuși de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale".
De altfel, dispozițiile legale criticate reprezintă o opțiune a legiuitorului, care, având competența de a reglementa sistemul electoral, are libertatea să decidă asupra modalităților de repartizare a mandatelor, în cazul alegerii autorităților administrației publice locale, cu respectarea drepturilor electorale ale candidaților.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 96 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Neculai N. Diaconu în Dosarul nr. 3.418/279/2008 al Tribunalului Neamț - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.