Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 29/1998

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului

prezumat în vigoare

Data actului
10 februarie 1998
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 146 din 10 aprilie 1998
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 6.612 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 (prevederi anume) pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …

Are ca temei 2

  • Legea nr. 18/1968 24 iunie 1968 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândi…
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , invocată de Tudoras Mircea în Dosarul nr. 5.252/1996 al Judecătoriei Campulung Moldovenesc.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 februarie 1998, în prezenta lui Tudoras Mircea, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 10 februarie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin acțiunea formulată, Tudoras Mircea a chemat în judecata Comisia judeteana Suceava pentru aplicarea

Legii nr. 112/1995 , solicitând instanței obligarea paratei la anularea deciziei acestei comisii prin care i s-a refuzat restituirea în natura a unui imobil trecut în proprietatea statului în baza unei sentințe penale din anul 1958.

La termenul de judecată din 2 decembrie 1997 Tudoras Mircea a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , sustinand ca acest text de lege trebuia să facă o distincție clara între hotărârile penale pronunțate pentru infracțiunile de drept comun și cele "pronunțate pentru infracțiunile de uneltire contra ordinii sociale (art. 208-209 din Codul penal anterior și art. 166 alin. 2 din Codul penal actual)".

Prin Încheierea din 9 decembrie 1997 Judecătoria Campulung Moldovenesc a suspendat judecarea cauzei și, în temeiul art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, a trimis dosarul Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate. Întrucât încheierea nu conținea opinia instanței, Curtea a cerut îndeplinirea acestei obligații legale și, ca urmare, Judecătoria Campulung Moldovenesc și-a completat încheierea, exprimand opinia ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece persoanele condamnate pentru infracțiuni politice sunt în drept sa ceara sesizarea Curții Supreme de Justiție pentru anularea măsurii.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 138/1997, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, întrucât

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

nu contravine nici unui text constituțional. Dacă legea menționată ar interveni în situații născute în urma unor hotărâri judecătorești date în materie penală s-ar ajunge la încălcarea principiului separației puterilor în stat, respectiv la amestecul puterii legislative în activitatea puterii judecătorești. În răspunsul Guvernului se precizează, de asemenea, ca desființarea măsurii de confiscare a averii ca urmare a unei hotărâri penale nu poate fi facuta decât tot printr-o hotărâre judecătorească, reclamantul putând solicita procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție declararea unui recurs în anulare împotriva hotărârii penale și anularea măsurii de confiscare a averii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată.

Potrivit

art. 26 din Legea nr. 112/1995 , măsurile reparatorii prevăzute de această lege nu se aplică în cazul imobilelor cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului prin hotărâri judecătorești penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968.

În motivarea excepției de neconstituționalitate nu sunt indicate textele ori principiile constituționale care ar fi incalcate prin dispozițiile

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 . Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt neconstituționale numai prevederile care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției, iar potrivit art. 144 lit. c) din legea fundamentală și art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunța asupra prevederii legale atacate numai în limitele sesizării. În consecința, constituie un motiv de respingere a excepției neindicarea dispoziției constituționale în raport cu care textul de lege atacat este neconstitutional. Controlul din oficiu este inadmisibil, cat timp controlul pe calea excepției de neconstituționalitate nu se poate exercita decât la sesizare.

În acest sens este și practica jurisdicțională a Curții Constituționale, asa cum rezultă din deciziile nr. 338 din 18 iulie 1997 și nr. 392 din 15 octombrie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997 și, respectiv, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.

De altfel, prin Decizia nr. 549 din 4 decembrie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, Curtea Constituțională a constatat ca dispozițiile

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

sunt constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 26 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , invocată de Tudoras Mircea în Dosarul nr. 5.252/1996 al Judecătoriei Campulung Moldovenesc.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 1998.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.