Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 751/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 și art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

prezumat în vigoare

Data actului
12 mai 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 460 din 3 iulie 2009
Citat de
3 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 9.502 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96

și

101 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aquila Part Prod Com" - S.R.L. din Ploiești și Societatea Comercială "Tremula Nav" - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 1.463/114/2008 al Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.463/114/2008, Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96

și

art. 101 din Legea nr. 85/2006 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Aquila Part Prod Com" S.R.L. din Ploiești și Societatea Comercială "Tremula Nav" S.A. din Constanța în cauza ce are ca obiect judecarea cererii privind procedura de insolvență.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile

art. 96

și

101 din Legea nr. 85/2006

sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile

art. 16 alin. (1) și (2) ,

art. 21 alin. (1), (2) și (3) ,

art. 24 alin. (1)

și

art. 124 din Constituție . În acest sens, arată că textele de lege criticate încalcă drepturile creditorilor care, deși sunt înscriși în tabelul de creanțe și dețin creanțe certe, lichide și exigibile împotriva societății aflate în insolvență, nu beneficiază de un tratament echitabil. Se mai susține că

art. 96 alin. (1)

permite constituirea unei categorii distincte de creditori chirografari considerați furnizori, care nu pot fi înlocuiți deoarece activitatea debitorului nu se poate desfășura.

Tribunalul Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, specificul procedurii impunând adoptarea unor reguli speciale de procedură care derogă de la normele dreptului comun.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,

ale art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 96 și 101 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.

Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 96: "(1) În vederea administrării eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separată de creanțe, compusă numai din acele creanțe chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), aparțin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți. Lista acestor creanțe trebuie confirmată de administratorul judiciar.

(2) Planul va stabili același tratament pentru fiecare creanță din cadrul unei categorii distincte, cu excepția cazului în care deținătorul unei creanțe din categoria respectivă consimte un tratament mai puțin favorabil pentru creanța sa.";

- Art. 101: "(1) La data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

A. cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

B. în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul;

C. fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect și echitabil prin plan.

(2) Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) niciuna dintre categoriile care resping planul și nicio creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nicio categorie sau nicio creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.

(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare și art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor de lege criticate, în scopul administrării eficiente a procedurii reglementate de

Legea nr. 85/2006 , planul de reorganizare poate desemna o categorie separată de creanțe aparținând furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți, lista acestor creanțe trebuind să fie confirmată de administratorul judiciar. Planul va fi confirmat de judecătorul-sindic, cu condiția îndeplinirii cumulative a cerințelor prevăzute de

art. 101

din aceeași lege.

Curtea reține că reglementarea - prin dispozițiile de lege criticate - a unui tratament diferit pentru o categorie de creanțe chirografare stabilită în mod obiectiv, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare, în concordanță cu interesele asociaților/acționarilor, dar și cu cele ale creditorilor, este determinată de situația juridică diferită în care se află aceasta. Astfel, potrivit alin. (2) al

art. 96 din Legea nr. 85/2006 , planul va stabili același tratament pentru fiecare creanță din cadrul unei categorii distincte, ceea ce este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității, jurisprudență potrivit căreia principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite. În consecință, Curtea constată că sunt respectate dispozițiile

art. 16 din Legea fundamentală .

În legătură cu celelalte critici formulate în cauză, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate se referă la planul de reorganizare a activității debitorului pe perioada reorganizării judiciare, neavând legătură cu dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la apărare ori înfăptuirea justiției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96

și

art. 101 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aquila Part Prod Com" - S.R.L. din Ploiești și Societatea Comercială "Tremula Nav" - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 1.463/114/2008 al Tribunalului Buzău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.